Oraşul New York le va solicita tuturor funcţionarilor municipali să se vaccineze împotriva COVID-19 sau să se testeze o dată pe săptămână, a anunţat primarul Bill de Blasio, transmit AFP şi Reuters.

Măsura, care va intra în vigoare începând din 13 septembrie, vizează peste 300.000 de persoane. Sunt vizați poliţişti, pompieri şi profesori din cea mai mare metropolă americană. Aici, varianta Delta a coronavirusului stârneşte îngrijorare.

„Obiectivul este redresarea noastră. Obiectivul este de a proteja oamenii”, a explicat de Blasio într-o conferinţă de presă.

Primarul i-a avertizat deja pe angajaţii din sistemul medical public newyorkez că vor trebui să se vaccineze împotriva coronavirusului sau să se testeze în fiecare săptămână.

Conform datelor oficiale, la New York, 59% dintre locuitori au primit cel puţin o doză de vaccin împotriva COVID-19. Ritmul vaccinărilor a încetinit. La nivel naţional, doar 57% dintre americani au primit cel puţin o doză de vaccin, iar 49% au primit ambele doze.

Varianta Delta a coronavirusului este responsabilă de peste 89% din contaminările depistate în SUA. AGERPRES

România a importat, în primele cinci luni din 2021, o cantitate de ţiţei de 3,383 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 791.400 tep (30,5%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia de ţiţei a totalizat 1,304 milioane tep, fiind cu 5,5% (76.600 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru acest an la 3,275 milioane tep (minus 3,2% faţă de 2020) şi în 2022 la 3,2 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 8,425 anul acesta (plus 20,7%) şi la 8,815 milioane tep în 2022 (plus 4,6%).

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22, la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).

Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect.

AGERPRES

Unul din patru cetăţeni ai UE a raportat că se simte izolat în primele luni ale pandemiei de COVID-19. Datele vin din raportul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, prezentat luni.

Raportul conţine cele mai recente dovezi ştiinţifice privind singurătatea şi izolarea socială în UE. Analizează studiul realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Studiul arată că sentimentele de singurătate s-au dublat în rândul tuturor grupelor de vârstă în primele luni ale pandemiei.

Prevalenţa singurătăţii a crescut brusc în primele luni de la izbucnirea epidemiei de COVID-19.

În 2016 aproximativ 12% dintre cetăţenii UE au indicat că se simt singuri mai mult de jumătate din timp. Ponderea a crescut la 25% în primele luni de la apariţia COVID-19.

Alte emoţii negative cum ar fi sentimentul de încordare sau de descurajare au urmat aceeaşi tendinţă. Emoţiile pozitive, cum ar fi sentimentul de veselie, calm, vioiciune sau odihnă au evoluat în direcţia opusă.

Potrivit raportului, s-a înregistrat o creştere de patru ori a sentimentului de singurătate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, comparativ cu 2016

Cifrele specifice fiecărei ţări arată că în perioada aprilie – iulie 2020 singurătatea a crescut cu peste 15 puncte procentuale în Bulgaria, Estonia, Franţa, Germania, Polonia, Portugalia şi Suedia.

În schimb, Belgia, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, România şi Spania au înregistrat o creştere a singurătăţii cu mai puţin de 10 puncte procentuale în aceeaşi perioadă de timp.

Raportul constituie primul pas al unei colaborări mai ample între Parlamentul European şi Comisie. Proiectul va include o nouă colectare de date la nivelul UE privind singurătatea, care urmează să se desfăşoare în 2022, precum şi crearea unei platforme web pentru monitorizarea singurătăţii de-a lungul timpului şi în întreaga Europă. AGERPRES

Serviciul rus pentru Supravegherea Telecomunicaţiilor, pentru Tehnologie Informaţională şi Mass-Media (Roskomnadzor) a blocat, luni, zeci de website-uri afiliate lui Aleksei Navalnîi. Este unul dintre liderii opoziţiei. Site-urile au fost blocate în perspectiva campaniei electorale pentru scrutinul parlamentar din septembrie.

„În virtutea unei decizii a Parchetului General, 49 de website-uri au fost blocate”, a declarat, conform cotidianului Le Figaro, Leonid Volkov. Acesta este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, aflat la închisoare.

A fost blocat website-ul lui Aleksei Navalnîi, dar şi cele ale principalelor organizaţii care îl susţin. Website-urile au fost declarate „extremiste” de către justiţia rusă.

Leonid Volkov, care trăieşte în exil în Lituania, crede că deciziile au rolul de a bloca activităţile susţinătorilor lui Aleksei Navalnîi înaintea scrutinului parlamentar din septembrie.

Aleksei Navalnîi se află în Penitenciarul Pokrov, situat în regiunea Vladimir, la circa 100 de kilometri de Moscova.

O instanţă judiciară din Moscova a decis, la începutul lunii februarie, condamnarea la trei ani şi şase luni de închisoare a lui Aleksei Navalnîi. A fost condamnat pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe cu suspendare.

Instanţa a dispus scăderea din sentinţă a zilelor petrecute de Aleksei Navalnîi în arest la domiciliu. Aleksei Navalnîi a fost arestat preventiv pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia. Înainte, a fost tratat în Germania ca urmare a atacului neurotoxic din august 2020.