Connect with us

EVENIMENT

La mulți ani, România! La mulți ani, români! DOCUMENTAR: 1 Decembrie – Ziua Naţională a României

Publicat

romania ziua nationala

Ziua Naţională a României este sărbătorită în fiecare an, începând din 1990, la data de 1 Decembrie. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară, au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii cuprinzând depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.

Anul acesta, față de  2020 când Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu ceremonii restrânse, Guvernul Ciucă a adoptat o hotărâre de guvern prin care a decis relaxarea restricțiilor impuse de starea de alertă.

Astfel, este impusă o singură interdicție de intrare la parada de 1 Decembrie pentru persoanele nevaccinate. Acestea nu au voie în zona oficială.

Pentru celelalte zone se vor respecta doar regulile de sănătate publică și purtarea obligatorie a măștii.

Până în anul 1947, Ziua Națională a României era sărbătorită în 10 Mai

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I.

La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor.

La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Semnificația istorică a Zilei Naționale a României

La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român întrunit la Oradea a adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza „printre naţiunile libere” (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), consemnează „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În declaraţia redactată de Vasile Goldiş se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate „să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române”.

Totodată, se cerea „afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională”. Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

În acest sens, a fost constituit Consiliul Naţional Român Central de la Budapesta (mutat, apoi, la Arad), unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune. Acesta era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a adoptat o Notă Ultimativă prin care cerea guvernului maghiar „puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Tratativele între delegaţia Consiliului Naţional Român Central, compusă din Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Gheorghe Crişan, cărora li s-a adăugat şi Iuliu Maniu, şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naţionalităţilor în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie.

Acestea s-au soldat cu un eşec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că „naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii”.

Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiaseră guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

Adunarea națională de la Alba Iulia: 100.000 de români din Transilvania au cerut UNIREA

La Adunarea Naţională, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se aflau în Sala Unirii, fosta cazină militară (club sau cazinou al ofiţerilor), pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale, cât şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi „peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri”, potrivit volumului „Scurtă istorie a românilor” (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977.

Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş, care a prezentat rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: „Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Banat şi Transilvania.

Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna.

Dimpotrivă… teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român”.

Totodată, Iuliu Maniu, în discursul său, a rugat Adunarea Naţională să primească proiectul de rezoluţie, „pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială”.

Rezoluția Marii Uniri

Rezoluţia a fost votată în unanimitate, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, şi a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român, respectiv unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat unitar şi naţional: România Mare.

rezolutia marii uniri

rezolutia marii uniri

La propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale.

În ziua în care Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta istorica hotărâre, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani în care s-au aflat în refugiu la Iaşi. Astfel, Bucureştiul a redevenit capitala României întregite.

Ziarul Mişcarea, în articolul „Plecarea Suveranilor” din 16 noiembrie 1918, consemna următoarele: „Pentru vechea capitală a Moldovei se încheie un capitol de istorie. Porţile Iaşului s-au deschis larg acum doi ani pentru a primi pe Suverani, care veneau cu drapelul şi oştirea ţării, pentru a duce mai departe lupta pentru înfăptuirea visului secular al românismului.

Erau zile de restrişte şi durere. Aici, însă, pe pământul binecuvântat al Moldovei, în cetatea lui Ştefan cel Mare şi a lui Cuza-Vodă, Regele şi Regina au trăit zilele cele mai grele, dar şi cele mai mari din viaţa poporului român” („Istoria românilor”, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfinţea pe plan intern unirea: „Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României”, conform volumului amintit mai sus.

incoronarea regelui ferdinand la alba iulia

incoronarea regelui ferdinand la alba iulia

La câteva luni de la Marea Unire, în mai 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins pentru prima dată un lung turneu în Transilvania, în care au fost însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi.

S-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul „Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004).

Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

 

 

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

Șoferiță pe contrasens, pe o șosea din Olt. A izbit o altă mașină, condusă tot de o femeie

Publicat

nou accident general politia.jpg e1635677377105

Accident, joi dimineață, pe Drumul Național 65 – European 574, între localitățile Slatina și Valea Mare, județul Olt.

La fața locului, s-au deplasat polițiștii rutieri din cadrul Serviciului Rutier Olt.

Din primele verificări, polițiștii au constatat faptul că în accident au fost implicate două autoturisme conduse de două femei, cu vârstele de 21 și 35 de ani.

Din cauze ce urmează a fi stabilite, femeia de 21 de ani ar fi pierdut controlul volanului, iar autoturismul său ar fi intrat pe sensul opus de mers, unde ar fi acroșat celălalt autoturism, după care a părăsit partea carosabilă.

În urma accidentului, tânăra de 21 de ani a necesitat îngrijiri medicale, fiind transportată la Spitalul Județean de Urgență Slatina.

Șoferițele nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice.

Polițiștii efectuează cercetări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul, fiind întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citește mai departe

EVENIMENT

Factură de gaz de 4.300 de lei la o biserică din București.Preot: Aveți și alte sfaturi? Second job?

Publicat

Preotul catolic Francisc Doboș a prezentat factura de gaz, în valoare de peste 4.300 de lei, venită pe adresa unei biserici din Capitală.

Preotul catolic Francisc Doboș a prezentat pe Facebook factura de gaz de 4.325 de lei venită pe adresa Bisericii Franceze din București.

„Biserică micuță dar factură mare. Promit că o să vă încălzesc mai degrabă cu predici călduroase. Aveți și alte sfaturi? Second job?”, a scris preotul pe rețeaua de socializare.

Unii dintre cei care au comentat la postare au cerut numărul de cont al parohiei ca să ajute la plata facturii.

„Sunt sigur că dacă își doresc, toți care te urmăresc (la fiecare postare peste 2.000 de like) se poate găsi o soluție. Nu-i spunem cutia milei, îi spunem cutia RNEL-ului și trecem peste perioada asta cumva. Întrebarea mea este ce fac mulți enoriași care nu au fb și prieteni?”, a scris unul dintre aceștia. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

Patru răniți într-un accident produs pe DN 11, în Bacău. Traficul este restricționat

Publicat

politia general accident 3.jpg

Patru persoane au fost rănite joi dimineața într-un accident produs pe DN 11, în județul Bacău. Traficul în zonă este restricționat.

Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, accidentul a avut loc pe DN 11, în zona localității Ferăstrău-Oituz din județul Bacău.

În accident au fost implicate un camion și autoutilitară.

În urma impactului, patru pesoane au fost rănite.

Circulația rutieră este restricționată pe sensul de mers Onești-Brașov și se desfășoară pe un singur fir, alternativ. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO: Certificate false de vaccinare: 95 de persoane vaccinate fictiv în Mehedinți

Publicat

politia 112 general generic 1000x600

Polițiștii fac joi dimineața 56 de percheziții domiciliare în mai multe județe din țară într-un dosar care vizează eliberarea unor certificate false de vaccinare. Un bărbat ar fi intrat în două centre de vaccinare și ar fi modificat datele unor persoane vaccinate cu ale altora nevaccinate.

Potrivit IPJ Mehedinți, perchezițiile domiciliare sunt făcute în județele Mehedinți, Timiș, Brașov, Hunedoara, Caraș-Severin, Călărași și Tulcea, la persoane bănuite de uz de fals.

Din cercetări a reieșit că, în perioada mai- iunie 2021, un bărbat din Drobeta-Turnu Severin, în prezent arestat preventiv, ar fi intrat în incinta a două centre de vaccinare din municipiul Drobeta-Turnu Severin. Acesta ar fi accesat evidența electronică și ar fi modificat datele, în sensul că ar fi suprascris peste datele de identificare ale persoanelor vaccinate, datele altor persoane nevaccinate, cărora le-ar fi generat adeverințe de vaccinare.

În acest caz, polițiștii fac cercetări și față de 95 de persoane, beneficiari ai adeverințelor false de vaccinare și complicii bărbatului, dintre care 4 persoane sunt cercetate sub control judiciar.

55 de persoane urmează să fie duse la audieri. MEDIAFAX

Citește mai departe