Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă că, potrivit datelor puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, joi au fost administrate 39.712 doze de vaccin, numărul total de la începutul campaniei ajungând la peste 348.000.

Potrivit unui comunicat al Comitetului, situaţia din ziua de joi, ora 17.00, este următoarea:

* Număr de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (în ultimele 24 de ore): 39.712, la un număr de 39.712 persoane din care: 35.682 persoane vaccinate cu 1 doză; 4.030 persoane vaccinate cu 2 doze.

* Număr total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020): 348.096, la un număr de 338.252 persoane din care: 328.408 persoane vaccinate cu 1 doză; 9.844 persoane vaccinate cu 2 doze.

* Număr total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (în ultimele 24 de ore): 59 reacţii comune şi minore, din care: 10 reacţii de tip local; 49 reacţii generale.

* Număr total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (începând din 27 decembrie 2020): 987 reacţii comune şi minore, din care: 337 reacţii de tip local cu durere la locul injectării; 650 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

* O reacţie este în curs de investigare.

Programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20.00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17.00 – 20.00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului. AGERPRES

Israelul a vaccinat un sfert din populaţia ţării şi administrează vaccinul împotriva COVID-19 produs de Pfizer şi BioNTech unui număr de peste 200.000 de rezidenţi zilnic, a spus joi ministrul Sănătăţii, potrivit DPA.

Aproape 2,4 milioane de israelieni din cei 9,3 milioane de locuitori au primit prima doză, a scris pe Twitter Yuli Edelstein.

Dintre aceştia, aproape 700.000 au primit şi cea de-a doua doză, care trebuie administrată la trei săptămâni după prima astfel încât vaccinul să atingă eficacitatea optimă.

Toţi israelienii care au primit cele două doze necesare se vor putea înregistra online pentru a primi ”un paşaport verde”, care le va permite să călătorească fără să mai fie nevoiţi să stea în carantină la revenirea în Israel.

Paşaportul verde le-ar putea totodată permite să participe la evenimente culturale cum ar fi concerte, de îndată ce astfel de manifestări vor fi reluate. Cabinetul condus de premierul Benjamin Netanyahu nu a luat încă o decizie finală în această privinţă.

Pentru a evita discriminarea, israelienii care nu doresc să facă vaccinul vor avea opţiunea de a prezenta un test negativ pentru coronavirus, realizat cu cel mult 48 de ore înaintea evenimentului.

Israelul se află în prezent într-un al treilea lockdown naţional, extins la începutul acestei săptămâni până pe 31 ianuarie.

Şcolile şi grădiniţele sunt închise, cu excepţia celor pentru copiii cu nevoi speciale.

Centrele comerciale sunt de asemenea închise, iar restaurantele au voie să ofere doar servicii de livrare la domiciliu.

Oamenii au voie să facă vizite la domiciliu doar celor aparţinând nucleului familial, iar drumurile mai lungi de 1 kilometru de domiciliu sunt de asemenea restricţionate, cu anumite excepţii.

Cu toate acestea, traficul se menţine aglomerat.

Israelul se află în fruntea listei ţărilor cu cele mai multe vaccinuri administrate per capita.

Pentru prima dată din februarie 2020, numărul cazurilor zilnice noi confirmate a depăşit luni 10.000.AGERPRES

Austria, Danemarca, Grecia şi Republica Cehă au cerut înaintea summitului european de joi ca Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) să accelereze aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19, mai ales cel produs de AstraZeneca/Oxford, care este mai uşor de stocat decât cele folosite în prezent în UE, respectiv Pfizer/BioNtech şi Moderna, relatează agenţia EFE.

Premierii celor patru ţări i-au transmis preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, o scrisoare în care subliniază că ”fiecare zi contează pentru a salva vieţi” şi îi cer ca liderii statelor UE să trimită ”un mesaj puternic” către EMA pentru ca procesul avizării vaccinurilor să fie ”cât mai eficient posibil”.

”Solicităm împreună ca EMA să decidă rapid şi cu mai puţină birocraţie asupra aprobării vaccinului AstraZeneca”, a declarat agenţiei APA premierul austriac Sebastian Kurz. ”AstraZeneca poate furniza Austriei două milioane de doze de vaccin în primele patru luni. Aceasta ar accelera enorm procesul de vaccinare” a populaţiei, a explicat el.

Deşi în testele clinice eficacitatea vaccinului AstraZeneca/Oxford a fost mai redusă faţă de cea a vaccinurilor Pfizer-BioNTech şi Moderna, în condiţiile numărului insuficient de doze disponibile vaccinul AstraZeneca/Oxford poate juca un rol semnificativ în atingerea obiectivului Uniunii Europene de a imuniza 70% din populaţia adultă până în vară.

De asemenea, vaccinul AstraZeneca are un preţ semnificativ mai redus şi nu necesită transportul şi stocarea la temperaturi de -70 de grade Celsius, cum este cazul vaccinului Pfizer-BioNTech, putând fi păstrat într-un frigider obişnuit timp de şase luni.

EMA examinează în prezent documentaţia pentru vaccinul AstraZeneca/Oxford şi a anunţat că o decizie privind acordarea Autorizaţiei de Comercializare Condiţionată (CMA) în UE ar putea fi luată la reuniunea din 29 ianuarie a Comitetului pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP).AGERPRES

Cursele pe Dunăre între Brăila şi Galaţi, care urmau să se desfăşoare cu nava Chira Chiralina, achiziţionată de Primăria Brăila cu fonduri europene, au fost amânate din cauza pandemiei de COVID-19.

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, speră ca tradiţionalele curse pe Dunăre între Brăila şi Galaţi să se efectueze cu şalupa Chira Chiralina din primăvara acestui an sau “sau cel mai târziu din vară, dar totul depinde de evoluţia pandemiei de coronavirus”.

Şalupa a fost construită pe un şantier din Constanţa cu fonduri accesate în 2018 prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, valoarea totală a investiţiei fiind de 975.000 lei, din care 907.500 lei reprezintă fonduri europene, iar 67.000 lei contribuţia Primăriei Brăila, de la bugetul local.

Nava destinată curselor de agrement are o lungime de 16 metri şi o capacitate de 25 locuri, ea fiind lansată la apă în iunie 2020.

Tariful aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila pentru anul 2021 este de 15,6 lei/oră pentru pasageri şi de 342,33 lei/oră, în marş pentru curse private făcute prin închirierea navei.

Primăria Brăila a construit un ponton special pentru ancorarea acestei nave, care va fi folosit pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor, el fiind amplasat în dreptul scenei de pe Esplanada Dunării.

În afara curselor Brăila-Galaţi, şalupa a fost gândită să mai efectueze contra cost plimbări în rada Portului Brăila, curse către Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sau va putea fi închiriată unor grupuri de persoane.

Şalupa a fost botezată “Chira Chiralina”, în amintirea “femeii simbol” a Brăilei, făcută celebră de Panait Istrati în operele sale.

“Deşi personajul este, în marea majoritate a cazurilor, asimilat cu cel din nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în realitate, legenda Chirei Chiralina este foarte veche, fiind un fel de piatră de temelie metaforică a Brăilei. Când vine vorba despre Chira Chiralina, puţini sunt cei care gândesc lucrurile dintr-o altă perspectivă decât cea din nuvela omonimă a genialului scriitor român Panait Istrati. Şi, totuşi, cercetările făcute de specialiştii în literatură şi folclor arată că povestea Chirei Chiralina, femeia considerată în zilele noastre simbolul Brăilei, este cu mult mai veche decât se crede. În ultimele două secole, au fost publicate nu mai puţin de 16 variante ale baladei Chira Chiralina”, a spus Marian Dragomir. AGERPRES