Connect with us

EVENIMENT

Lansarea Blue Origin. Jeff Bezos pornește în spaţiul suborbital la bordul New Shepard

Publicat

Blue Origin lansează marţi prima sa misiune cu echipaj, în scop turistic, între care se va afla fondatorul său, miliardarul Jeff Bezos, şi alţi trei pasageri. Aceştia vor merge în spaţiul suborbital şi înapoi.

Jeff Bezos va zbura deasupra liniei Karman care marchează altitudinea de 100 kilometri faţă de adâncimea mării. Racheta şi capsula miliardarului sunt pregătite şi au trecut cu brio toate testele preliminare lansării.

Citește și: Șase pasageri vor ajunge în spațiu. Blue Origin a anunțat când va avea loc cel de al cincilea zbor

„Am efectuat un test al sistemului de evadare în care am arătat cum poate evada capsula în cazul unei anomalii la decolarea rachetei. Misiunea M6 a fost despre testarea acestui lucru în cele mai grele condiţii. Am aprins motorul în zbor şi am arătat că putem recupera caspula în siguranţă”, a afirmat Gary Lay, designer New Shepard.

Altitudinea la care va ajunge capsula New Shepard este de 105 kilometri, trecând astfel peste linia Karman, aflată la 100 kilometri.

Echipajul capsulei va fi format din patru persoane: Jeff Bezos, fratele său, Mark, pensionara de 82 de ani Wally Funk şi Oliver, tânărul de 18 ani care l-a înlocuit pe câştigătorul anonim al licitaţiei de 28 de milioane de dolari.

Pe lângă fratele lui Jeff Bezos, Mark, în capsula New Shepard se vor afla Wally Funk, prima femeie inspector al Agenţiei Federale Aeriene, acum o „tânără pensionară” de 82 de ani şi Oliver Daemen, cel mai tânăr om care va zbura în spaţiu. Acesta are 18 ani şi a obţinut locul alături de Bezos în urma retragerii misterioase a câştigătorului licitaţiei pentru un loc în rachetă.

„Mulţumesc foarte mult oamenilor de la Blue Origin pentru că au făcut asta posibil şi pentru că au realizat naveta New Shepard. Mulţumesc!”, a spus Oliover Daemen.

Există o dezbatere în curs cu privire la locul în care începe de fapt spaţiul. O delimitare comună este Linia Kármán, o graniţă imaginară situată la 62 de mile sau 100 km deasupra nivelului mării.

„În esenţă, odată ce această linie de 100 km este traversată, atmosfera devine prea subţire pentru a oferi suficientă portanţă pentru ca aeronavele normale să poată menţine zborul”, a declarat Raman Prinja, şeful Departamentului de Fizică şi Astronomie al Universităţii din Londra.

Dar unii universitari, guverne şi directori oferă altitudini variate atunci când li se cere să definească unde se termină atmosfera Pământului şi unde începe spaţiul. Câteva companii de călătorie spaţială s-au lăudat că merg la „marginea” spaţiului, chiar dacă zboară mult sub Linia Kármán.

Între timp, NASA spune că spaţiul începe la doar 50 de mile în sus, ceea ce înseamnă că oricine trece deasupra este un astronaut în ochii guvernului SUA.

Miliardarul Richard Branson a devenit duminică, 11 iulie, primul turist în Spaţiu. Aparatul de zbor Unity al companiei Virgin Galactic deţinută de Branson a reuşit să atingă altitudinea de 86 km. MEDIAFAX

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

EVENIMENT

Accident pe un drum din Sibiu: Impact între două mașini. Unul dintre șoferi a evitat un animal aflat pe șosea

Publicat

general nou accident noaptea
arhiva foto

Un accident rugtier în urma căruia o tânără a ajuns la spital a avut loc, joi seară, în județul Sibiu. Accidentul s-a produs după ce un șofer a încercat să evite un animal aflat pe șosea.

Potrivit IPJ Sibiu, accidentul s-a produs pe DJ 106G, la intrarea în localitatea Dobârca, județul Sibiu.

Din primele cercetări s-a constatat că un tânăr în vârstă de 21 de ani, din Poiana Sibiului, în timp ce conducea un autoturism spre DN 1, în încercarea de a evita o bovină care se afla pe carosabil, a pătruns pe contrasens, unde a acroșat un autoturism condus din sens opus de către o tânără în vârstă de 19 ani, din Dobârca.

La locul accidentului a intervenit ISU Sibiu cu un echipaj SMURD.

La fața locului echipajul a acordat îngrijiri medicale unei tinere de 19 an. Ulterior aceasta a fost transportată la UPU Sibiu, conștientă.

Cercetările continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor în care s-a produs accidentul, inclusiv pentru identificarea proprietarului animalului în cauză.

Citește mai departe

EVENIMENT

PERSEIDELE: Ploaia de stele căzătoare – faza maximă în noaptea de 11 spre 12 august

Publicat

geminide stele cazatoare sursa foto facebook stefanpopcot
sursa foto: eminide-stele-cazatoare-sursa-foto-Facebook-StefanPopCot

Fenomenul astronomic caracteristic lunii august este curentul de meteori Perseide. Deşi activitatea sa începe la 14 iulie şi se încheie la 1 septembrie, cel mai important moment este cel al fazei maxime a curentului, care în 2022 este atins în noaptea zilei de 11 spre 12 august.

În acest an coincidenţa cu faza de Lună Plină (12 august) face mai greu de observat fenomenul astronomic, potrivit www.imo.net.

În perioada maximă, pe un cer senin şi în faza de Lună Nouă, se pot observa 100 de meteori într-o oră, potrivit NASA.

PERSEIDELE: Ploaia de stele căzătoare. Când este cea mai bună perioadă de observare

Cel mai bun loc pentru a admira „ploaia de stele”, la fel ca şi în cazul majorităţii ploilor de meteori, este locul cel mai întunecat, departe de lumina artificială a oraşelor.

Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopţii până dimineaţa. Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia (între Cassiopeia şi Perseu) este o „perseidă”.

Fenomenul de „stea căzătoare” este foarte bine cunoscut. Pentru o fracţiune de secundă se vede acest fenomen, denumit de astronomi „meteor” (stea căzătoare), produs de particula de praf cosmic care arde în atmosferă. Fragmentul care cade pe Pământ, se numeşte meteorit, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În mod constant, Pământul întâlneşte un nor de praf şi pietre eliberate de cometa Swift-Tuttle, în acelaşi punct al orbitei planetei noastre, adică în aceeaşi perioadă a anului, iulie-august.

Viteza de coliziune dintre particulele cometei şi atmosfera terestră atinge chiar 59 km/s. Chiar dacă particulele norului sunt rareori mai mari decât un bob de mazăre, viteza foarte mare cu care se deplasează dă acestor proiectile minuscule o energie uluitoare. Frecarea cu aerul le frânează, ele se încălzesc şi ionizează o lungă coadă de aer în drumul lor.

PERSEIDELE: Ploaia de stele căzătoare. „Ploaia de stele” are radiantul în constelaţia Perseu, de unde i se trage şi numele

Constelaţia Perseu (în latină Perseus) este o constelaţie din emisfera nordică traversată de Calea Lactee, potrivit www.timeanddate.com. Printre numeroasele stele, se află şi steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată şi de către arabi.

Curentul de meteori al Perseidelor este cel mai cunoscut, de populaţia întregului Pământ, dintre toţi curenţii majori de peste an, atât datorită faptului că el a prezentat de-a lungul timpului o activitate regulată (fiind observat de cel puţin 2.000 de ani), cât şi pentru simplul motiv că perioada sa de activitate îndelungată oferă condiţii ideale de observare pentru cei din emisfera nordică.

Este unul dintre cei mai dinamici curenţi meteori, datorită trecerii, în 1992, a cometei-părinte, Swift-Tuttle, la periheliu – punctul cel mai apropiat de Soare – ocazie cu care s-a produs o intensificare a activităţii. Frecvenţa meteorilor a fost de 400 pe oră în 1991 şi 1992, apoi a scăzut la circa 100 pe oră în 1999.

În mişcarea sa pe orbită, Pământul întâlneşte curenţii de meteori în aceleaşi zone, punctul lor maxim de activitate producându-se într-o anumită perioadă a anului. Aceşti curenţi de meteori poartă denumirea constelaţiei sau a stelei în dreptul căreia este situat radiantul: Perseide, Leonide, Aqaride, Capricornide. Primele observaţii despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezeşti, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte au fost văzuţi peste 100 de meteori.

Primul observator care a determinat rata orară a curentului de meteori al Perseidelor a fost Eduard Heis, care, în 1839, a numărat 160 de meteori pe oră. Calculul orbitei Perseidelor a fost realizat între 1864-1866 de Giovanni Schiparelli (1835-1910). El a constatat o strânsă legătură a fenomenului cu orbita cometei Swift-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui o dată la 120 de ani. Numele de Perseide a fost dat tot de Schiparelli în 1866.

Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Au distribuit amfetamină, ecstasy şi cannabis în Timişoara

Publicat

Trei bărbaţi cu vârste cuprinse între 23 de ani şi 25 de ani, bănuiţi de trafic de droguri de risc şi mare risc, au fost conduşi pentru audieri, la sediul DIICOT Timişoara, în urma mai multor percheziţii domiciliare care au avut loc, joi, în municipiu, a anunţat Biroul de presă al Poliţiei Timiş.

Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, împreună cu procurorii DIICOT Timişoara, au efectuat joi trei percheziţii domiciliare în Timişoara la persoane bănuite de trafic de droguri de risc şi mare risc, fiind puse în executare trei mandate de aducere.

 

Au distribuit amfetamină, ecstasy şi cannabis în Timişoara: şapte grame de amfetamină, mai multe doze de cannabis şi trei grindere

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2021 – 2022, persoanele bănuite ar fi distribuit amfetamină, ecstasy şi cannabis în Timişoara. În urma percheziţiilor domiciliare, au fost ridicate aproximativ şapte grame de amfetamină, mai multe doze de cannabis şi trei grindere.

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române. La activităţi a participat şi Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timişoara. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Încep focarele din spitale. 4 focare de COVID au apărut în spitalele din judeţul Timiș

Publicat

covid e1635075936127.jpg

Patru focare de COVID au apărut în două spitale din judeţul Timiș, fiind vorba despre 25 de persoane infectate.

Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, 4 focare COVID-19 sunt active și se află în supraveghere epidemiologică în acest moment.

 

Încep focarele din spitale. 4 focare de COVID au apărut în spitalele din judeţul Timiș: Focarele s-au înregistrat la:

 

Spitalul Judeţean Timişoara – Chirurgie – 5 cazuri confirmate

Spitalul Judeţean Timişoara – Neurochirurgie I – 5 cazuri confirmate

Spitalul Judeţean Timişoara – Neurochirurgie II – 7 cazuri confirmate

Spitalului „Dr. Karl Diel” din Jimbolia – medicină internă – 8 cazuri confirmate.

Județul Timiș are, în ultimele 24 de ore, 394 cazuri noi COVID, dintre care 40 copii.

Județul are 4 cadre medicale confirmate.

Din cele 2.055 de decese totale, 2 sunt din ultimele 24 de ore. MEDIAFAX

Citește mai departe