Connect with us

ACTUALITATE

Legea care îi lasă pe corupți fără pensiile de serviciu, depusă în Parlament de către deputatul Florin Roman. Ce categorii sunt vizate

Publicat



pensii

Deputatul de Alba, Florin Roman, a depus o inițiativă legislativă prin care toate categoriile de salariați ai statului care sunt condamnați pentru corupție sau infracțiuni asimilate ar uma să își piardă piardă pensiile. În cazul în care va fi adoptată, legea va viza foarte multe categorii de beneficiari de pensii de stat, de la magistrați, la foști ofițeri din serviciile de informații, din poliție, angajați ai Curții de Conturi, parlamentari, angajați ai Parlamentului și alții, informează ziarul Alba24.ro.

Modificările legislative propuse, conform proiectului inițiat de Roman:

Articolul I: Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial, numărul 1197 din data de 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La Art. 685, după alin. (15) se introduce un nou alineat, alin. (16), cu următorul cuprins:

„(16) Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul II: Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial, numărul 556 din data de 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 29, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Nu beneficiază de pensia de serviciu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul III: Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicat în Monitorul Oficial, numărul 35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 731, după alin.(12) se introduce un nou alineat, alin.(121), cu următorul cuprins:

„(121) Nu beneficiază de pensia de serviciu funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul IV: Legea 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic si consular al României, publicată în Monitorul Oficial, numărul 546 din data de 22 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 6, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

„(7) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul V: Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 71, după alin. (4), se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul cuprins:

„(41) Nu beneficiază de pensia de serviciu Judecătorii Curţii Constituţionale care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VI:  Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial, nr.481 din data de 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

După art. 428 se introduce un nou articol, art. 429, cu următorul cuprins:

„Art.429.- Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul aeronautic civil navigant profesionist care a fost condamnat definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VII:  Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial, nr. 224 din 9 septembrie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 51, după alin.(18) se introduce un nou alineat, alin. (19), cu următorul cuprins:

„(19) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Curţii de Conturi, persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi, precum și persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

”Societatea românească, atât prin reprezentanții săi din Parlament, dar și prin intermediul formatorilor de opinie din mass-media și din societatea civilă, în ultima vreme a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la faptul că, în materia pensiilor de serviciu acordate persoanelor care sunt remunerate din fonduri publice, este nevoie de existența unei interdicții, astfel încât să nu poată beneficia de acest tip de pensie cei care au fost condamnați definitiv pentru infracţiuni de corupţie, precum luarea și darea de mită traficul și cumpărarea de influență.

Prin această măsură s-ar descuraja comiterea unor astfel de fapte de către anumite categorii profesionale, precum personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, militarii, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cei ai Curții Constituționale sau ai Curții de Conturi” se arată în expunerea de motive.

Alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu au deja reglementată situația în care sunt condamnați definitiv:

Trebuie precizat faptul că Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede la art.50 că „Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 49, deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.”

De asemenea, conform Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la art. 832, alin.(1), se prevede că „Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

Chiar și în OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, la Art. 210, care reglementează Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, există o interdicție la alin.(15) care prevede că „De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la alin. (1) nu beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene, a unei infracţiuni de corupţie.”

Așadar, pentru alte categorii profesionale, precum și pentru aleșii locali sau pentru parlamentari, există interdicția acordării unei pensii de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice care au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative nu va mai exista o inechitate între beneficiarii pensiilor de serviciu sau așa-numitele pensii speciale pentru diferite categorii profesionale; condițiile de acordare a acestor pensiei de serviciu trebuie să fie la fel. Apreciem că impunerea unei astfel de rigori va reprezenta o responsabilizare în plus a celor care își desfășoară activitatea în domenii remunerate din fonduri publice.

Sursa: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ministrul Sănătății: Se așteaptă ca din a doua jumătate a lunii octombrie România să intre pe o pantă descendentă a cazurilor de COVID-19

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, luni, la Piatra-Neamţ, că se aşteaptă ca din a doua jumătate a lunii octombrie România să intre pe o pantă descendentă a numărului de cazuri de COVID-19.

Ministrul Sănătăţii a precizat că pentru ca acest lucru să se întâmple, populaţia trebuie să respecte regulile de combatere şi prevenire a răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2.

“Avem o lună septembrie destul de încărcată: redeschiderea şcolilor, cinematografelor, sălilor de spectacole, reîntoarcerea din concedii, aglomerarea mijloacelor de transport în comun, campania electorală, alegerile de pe 27 septembrie. Fiecare din aceste activităţi are nişte norme de aplicare şi funcţionare în vederea bunei desfăşurări şi cu riscurile cât mai mici. Respectarea acestor reguli înseamnă rămânerea pe un platou, în jur la 1.500 cazuri, sau alternând în jurul acestei cifre. Dacă menţinem, atunci putem să ne gândim în a doua jumătate a lunii octombrie că putem avea şi o pantă descendentă. Mergem, deocamdată, pe acel platou. Suntem pe a doua cocoaşă a primul val pandemic. Sperăm să putem gestiona cu bine şi acest început de şcoală. În măsura în care rămânem în acelaşi registru, sperăm ca în a doua jumătate a lunii octombrie să mergem pe o pantă descendentă”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a precizat că o evaluare completă asupra efectelor redeschiderii şcolilor va fi gata la sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie.

“Deocamdată gestionăm toate cazurile şi cele care apar noi în urma testărilor. Dar reperele noastre rămân adresabilitatea la unităţile de primiri urgenţe, terapie intensivă şi numărul de decese”, a spus ministrul Sănătăţii.

Ministrul Nelu Tătaru se află, luni, în judeţul Neamţ unde participă la o serie de activităţi de susţinere a candidaţilor PNL la alegerile locale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Mai mulţi turişti rătăciţi în Munţii Ţibleş, recuperaţi de Salvamont cu ajutorul STS

Publicat

Două grupuri de turişti care s-au rătăcit în noaptea de duminică spre luni în Munţii Ţibleşului au fost recuperate cu ajutorul salvatorilor montani şi al STS, a informat directorul Serviciului Public Salvamont Maramureş, Dan Benga.

Conform acestuia, primul grup de patru persoane a fost localizat cu ajutorul STS în zona muntoasă dinspre Târlişua pe Valea Bradului.

“Din păcate, aceştia nu au respectat indicaţiile de a rămâne pe loc şi după ore de căutare au fost găsiţi într-o cu totul altă zonă în judeţul vecin Bistriţa Năsăud, teferi, dar speriaţi”, a spus Dan Benga.

Al doilea grup, format din trei persoane, a coborât de pe Munţii Ţibleş, trecând pe la Crucea cu Clopot la Vârful Crucea Mică spre Arcer.

“Au fost identificaţi de un sătean, participant voluntar ad-hoc la operaţiune şi coborâţi până la o barieră a Ocolului Silvic din zona Suciu de Sus, judeţul Maramureş. (…) Menţionăm că ambele grupuri erau echipate total necorespunzător pentru o asemenea drumeţie, fără lanterne sau frontale, folosind doar lumina telefonului mobil, încălţaţi cu pantofi sport, pantaloni scurţi”, a spus Dan Benga.

El a adăugat că unul dintre membrii grupului de turişti salvaţi a reproşat în cuvinte dure echipei Salvamont Maramureş viteza de reacţie scăzută în operaţiunea de salvare nocturnă.

“În momentul în care unul dintre grupuri a fost identificat şi coborât în siguranţă la maşina personală, o persoană din grup a devenit extrem de obraznică jignind prin comportament şi limbaj membrii echipelor de salvare, acuzând viteza extrem de scăzută cu care au fost salvaţi”, a precizat Dan Benga.

Potrivit directorului Salvamont Maramureş, acţiunea de căutare şi recuperare a durat peste patru ore, toate cele şapte persoane fiind recuperate şi duse în siguranţă la maşinile personale. AGERPRES/(AS – autor: Leontin Cupar, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Producţia de cărbune a scăzut cu peste 37% în primele şapte luni din 2020

Publicat

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele şapte luni ale anului în curs, 1,357 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 37,1% (800.200 tep), mai mică faţă de cea din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 226.200 tep cărbune net, cu 198.500 tep (46,7%) mai puţin faţă de cantitatea importată în ianuarie – iulie 2019.

Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020 au totalizat 17,7 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 2,647 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut.

Producţia internă a însumat 10,322 milioane tone, în scădere cu 1,472 milioane tep, iar importul a fost de 7,383 milioane tep.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a cucerit 13 medalii în prima zi a Campionatelor Balcanice de la Cluj-Napoca

Publicat

România a cucerit 13 medalii, dintre care 3 de aur, 6 de argint şi 4 de bronz, sâmbătă, în prima zi a Campionatelor Balcanice de atletism pentru seniori, care au loc pe Cluj Arena din Cluj-Napoca.

La ediţia a 73-a a Campionatelor Balcanice în aer liber, Ucraina se află pe primul loc în clasamentul pe medalii (6-8-3), după prima zi, urmată de Turcia (5-1-7) şi România (3-6-4).

La competiţia participă aproximativ 300 de sportivi din 12 ţări, România fiind prezentă cu o delegaţie formată din 64 de sportivi, potrivit site-ului FRA.

Medaliile de aur ale României au fost obţinute de Rareş Toader la aruncarea greutăţii, de Claudia Bobocea la 800 m şi de ştafeta feminină de 4×100 m.

Argintul a fost adus delegaţiei ţării noastre de Roxana Rotaru la 3.000 m, Andreea Iuliana Lungu la disc, Mihai Cristian Pîslaru la 400 m, Elena Adelina Panaet la 3.000 m obstacole, de Nicolae Soare la 5.000 m şi de Florentina Iuşco la triplusalt.

Cele patru medalii de bronz au fost cucerite de Sanda Belgyan la 400 m garduri, de Ioana Plăvan la aruncarea suliţei, de Andreea Marina Baboi la 100 m şi de ştafeta masculină de 4×100 m.

La competiţie asistă lordul Sebastian Coe, preşedintele World Athletics, Dobromir Karamarinov, preşedintele Federaţiei Bulgare de Atletism, al Asociaţiei Balcanice de atletism şi preşedinte interimar al European Athletics, Ionuţ Stroe, ministrul Tineretului şi Sportului.

Rezultatele de sâmbătă:
MASCULIN
aruncarea ciocanului
1. Mihailo Kohan (Ucraina) 75,43 m
2. Ozkan Baltaci (Turcia) 73,72 m
3. Serghei Marghiev (R. Moldova) 72,74 m
4. Mihăiţă Andrei Micu (România) 67,03 m
…………………………………………………………….
8. Florin Sebastian Asmarandei (România) 58,44 m

400 m garduri
1. Berke Akcam (Turcia) 50.60
2. Dmitro Romaniuk (Ucraina) 50.61
3. Denis Neciporenko (Ucraina) 51.42
4. Vlad Dulcescu (România) 51.89

săritura în lungime
1. Marko Ceko (Croaţia) 7,88 m
2. Strahinja Jovancevic (Serbia) 7,79 m
3. Lazar Anic (Serbia) 7,74 m
………………………………………..
5. Gabriel Bitan (România) 7,51 m
………………………………………………..
10. Cristian Andrei Sava (România) 7,14 m

400 m
1. Bosko Kijanovic (Serbia) 46.56
2. Mihai Cristian Pîslaru (România) 46.58
3. Aleksandr Pogorilko (Ucraina) 46.87
………………………………………………………
5. Robert Parge (România) 47.22

aruncarea greutăţii
1. Andrei Rareş Toader (România) 19,44 m
2. Igor Musienko (Ucraina) 19,42 m
3. Kemal Mesic (Bosnia-Herţegovina) 19,19 m
…………………………………………………………………
5. Marius Constantin Musteaţă (România) 18,28 m

săritură în înălţime
1. Andrei Proţenko (Ucraina) 2,25 m
2. Dmitro Iakovenko (Ucraina) 2,15 m
3. Alperen Acet (Turcia) 2,15 m
4. Mihai Donisan (România) 2,10 m
5. Marius Cristian Dumitrache (România) 2,05 m

5.000 m
1. Maxim Răileanu (R. Moldova) 14:09.23
2. Nicolae Alexandru Soare (România) 14:14.09
3. Omer Amactan (Turcia) 14:17.30
………………………………………………….
5. Ilie Alexandru Corneschi (România) 14:24.62

100 m
1. Jak Ali Harvey (Turcia) 10.30
2. Aleksandr Sokolov (Ucraina) 10.35
3. Aleksa Kijanovic (Serbia) 10.41
……………………………………………….
8. Marian Valentin Tănase (România) 10.63

1.500 m
1. Iervand Mkrcian (Armenia) 3:47.60
2. Dino Bosnjak (Croaţia) 3:47.82
3. Mehmet Celik (Turcia) 3:47.98
………………………………………………
6. Adrian Garcea (România) 3:51.72
………………………………………………….
8. Nicolae Marian Coman (România) 3:53.75

ştafetă 4×100 m
1. Turcia (Kayhan Ozer, Jak Ali Harvey, Izzet Safer, Ertan Ozkan) 39.63
2. Ucraina (Aleksandr Sokolov, Emil Ibraghimov, Stanislav Kovalenko, Aleksandr Pogorilko) 39.87
3. România (Cristian Nicuşor Roiban, Marius Gabriel Ţone, Petre Nicolae Rezmiveş, Marian Valentin Tănase) 40.55

FEMININ
aruncarea discului
1. Ozlem Becerek (Turcia) 53,41 m
2. Andreea Iuliana Lungu (România) 50,15 m
3. Iana Kopceva (Bulgaria) 41,48 m
4. Elena Mihaela Asmarandei (România) 41,22 m

3.000 m
1. Burcu Subatan (Turcia) 9:24.89
2. Roxana Elisabeta Rotaru (România) 9:24.97
3. Bojana Bjeljac (Croaţia) 9:26.93

săritura cu prăjina
1. Iana Gladiciuk (Ucraina) 4,40 m
2. Marina Kilipko (Ucraina) 4,30 m
3. Demet Parlak (Turcia) 4,10 m
…………………………………………….
5. Ştefania Andreea Drăgan (România) 3,40 m

400 m garduri
1. Viktoria Tkaciuk (Ucraina) 55.58
2. Maria Mikolenko (Ucraina) 57.43
3. Sanda Belgyan (România) 58.40
4. Iulia Nicoleta Banaga (România) 59.01

400 m
1. Ana Rîjîkova (Ucraina) 51.74
2. Alina Logvinenko (Ucraina) 52.89
3. Nevin Ince (Turcia) 55.94
4. Bianca Georgiana Anton (România) 56.35

3.000 m obstacole
1. Natalia Strebkova (Ucraina) 9:41.38
2. Elena Adelina Panaet (România) 9:59.12
3. Derya Kunur (Turcia) 10:21.81

triplusalt
1. Gabriela Petrova (Bulgaria) 14,19 m
2. Florentina Iuşco (România) 13,50 m
3. Tugba Aydin (Turcia) 13,44 m
……………………………………………..
6. Diana Ana Maria Ion (România) 13,22 m

100 m
1. Milana Tirnanic (Serbia) 11.67
2. Ina Eftimova (Bulgaria) 11.70
3. Marina Andreea Baboi (România) 11.73

aruncarea suliţei
1. Vanja Spaic (Bosnia-Herţegovina) 53,31 m
2. Mihaela Petkova (Bulgaria) 50,35 m
3. Ioana Valentina Plăvan (România) 47,79 m
4. Alisia Adela Paruba (România) 45,13 m

800 m
1. Claudia Mihaela Bobocea (România) 2:03.32
2. Liliana Gheorghieva (Bulgaria) 2:05.16
3. Daria Vdovicenko (Ucraina) 2:06.07
……………………………………………………..
7. Cristina Daniela Bălan (România) 2:14.09

ştafetă 4×100 m
1. România (Ana Maria Roşianu, Iulia Nicoleta Banaga, Anamaria Nesteriuc, Marina Andreea Baboi) 46.11
2. Bulgaria (Ina Eftimova, Elena Miteva, Iva Aleksandrova, Kristina Burukova) 47.33
3. R. Moldova (Iuliana Dovganici, Anastasia Senchiv, Tatiana Contrebut, Diana Podoleanu) 50.57
AGERPRES

Sursa foto: (c) Federaţia Română de Atletism / facebook

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate