ACTUALITATE
Legea care îi lasă pe corupți fără pensiile de serviciu, depusă în Parlament de către deputatul Florin Roman. Ce categorii sunt vizate
Deputatul de Alba, Florin Roman, a depus o inițiativă legislativă prin care toate categoriile de salariați ai statului care sunt condamnați pentru corupție sau infracțiuni asimilate ar uma să își piardă piardă pensiile. În cazul în care va fi adoptată, legea va viza foarte multe categorii de beneficiari de pensii de stat, de la magistrați, la foști ofițeri din serviciile de informații, din poliție, angajați ai Curții de Conturi, parlamentari, angajați ai Parlamentului și alții, informează ziarul Alba24.ro.
Modificările legislative propuse, conform proiectului inițiat de Roman:
Articolul I: Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial, numărul 1197 din data de 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
La Art. 685, după alin. (15) se introduce un nou alineat, alin. (16), cu următorul cuprins:
„(16) Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Articolul II: Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial, numărul 556 din data de 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
La art. 29, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) Nu beneficiază de pensia de serviciu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Articolul III: Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicat în Monitorul Oficial, numărul 35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
La art. 731, după alin.(12) se introduce un nou alineat, alin.(121), cu următorul cuprins:
„(121) Nu beneficiază de pensia de serviciu funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Articolul IV: Legea 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic si consular al României, publicată în Monitorul Oficial, numărul 546 din data de 22 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
La art. 6, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:
„(7) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Articolul V: Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
La art. 71, după alin. (4), se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul cuprins:
„(41) Nu beneficiază de pensia de serviciu Judecătorii Curţii Constituţionale care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Articolul VI: Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial, nr.481 din data de 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
După art. 428 se introduce un nou articol, art. 429, cu următorul cuprins:
„Art.429.- Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul aeronautic civil navigant profesionist care a fost condamnat definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Articolul VII: Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial, nr. 224 din 9 septembrie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
La art. 51, după alin.(18) se introduce un nou alineat, alin. (19), cu următorul cuprins:
„(19) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Curţii de Conturi, persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi, precum și persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”
”Societatea românească, atât prin reprezentanții săi din Parlament, dar și prin intermediul formatorilor de opinie din mass-media și din societatea civilă, în ultima vreme a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la faptul că, în materia pensiilor de serviciu acordate persoanelor care sunt remunerate din fonduri publice, este nevoie de existența unei interdicții, astfel încât să nu poată beneficia de acest tip de pensie cei care au fost condamnați definitiv pentru infracţiuni de corupţie, precum luarea și darea de mită traficul și cumpărarea de influență.
Prin această măsură s-ar descuraja comiterea unor astfel de fapte de către anumite categorii profesionale, precum personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, militarii, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cei ai Curții Constituționale sau ai Curții de Conturi” se arată în expunerea de motive.
Alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu au deja reglementată situația în care sunt condamnați definitiv:
Trebuie precizat faptul că Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede la art.50 că „Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 49, deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.”
De asemenea, conform Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la art. 832, alin.(1), se prevede că „Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
Chiar și în OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, la Art. 210, care reglementează Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, există o interdicție la alin.(15) care prevede că „De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la alin. (1) nu beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene, a unei infracţiuni de corupţie.”
Așadar, pentru alte categorii profesionale, precum și pentru aleșii locali sau pentru parlamentari, există interdicția acordării unei pensii de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice care au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție.
Prin adoptarea acestei inițiative legislative nu va mai exista o inechitate între beneficiarii pensiilor de serviciu sau așa-numitele pensii speciale pentru diferite categorii profesionale; condițiile de acordare a acestor pensiei de serviciu trebuie să fie la fel. Apreciem că impunerea unei astfel de rigori va reprezenta o responsabilizare în plus a celor care își desfășoară activitatea în domenii remunerate din fonduri publice.
Sursa: Alba24.ro
ACTUALITATE
Numărul persoanelor testate pozitiv de coronavirus în Germania a ajuns la 67.366. Aproape 5.553 de cazuri noi, în doar 24 de ore
Numărul de cazuri confirmate de COVID-19 în Germania a ajuns la 67.366, iar cel al deceselor la 732, a anunţat miercuri dimineaţă Institutul Robert Koch (RKI), după ce în ultimele 24 ore au fost testaţi pozitivi încă 5.453 pacienţi, transmite Reuters.
De marţi dimineaţă până miercuri dimineaţă în Germania au mai decedat 149 de persoane din cauza infectării cu noul coronavirus.
Pe de altă parte, o navă de croazieră germană de pe care 41 de pasageri şi membri ai echipajului au contractat virusul SARS-CoV-2 refuză să părăsească portul Australia.
Nava Artania se află de săptămâna trecută în portul Fremantle, situat la sud de Perth.
Şeful executivului statului Australia de Vest, Mark McGowan, s-a declarat ”extrem de dezamăgit” şi şi-a exprimat speranţa că nava de pasageri va părăsi Australia ”cât mai curând cu putinţă”. El a solicitat intervenţia autorităţilor federale de la Canberra în acest caz. ”Aş solicita Forţei de frontieră australiene să pună nava pe itinerariul său. Vasul trebuie să se întoarcă în Germania”, a declarat McGowan într-o conferinţă de presă la Perth.
”Dacă nava trebuie să fie curăţată, atunci să fie curăţată şi apoi să îşi reia itinerariul. Dacă are nevoie de echipament de protecţie, acesta trebuie dat. Dar vasul trebuie să plece cât mai rapid posibil”, a adăugat el.
Un număr de 844 de pasageri şi membri ai echipajului aparent sănătoşi de pe nava Artania au plecat duminică cu patru zboruri ale companiei aeriene Condor către Germania, cu sprijinul Forţei de frontieră australiene şi al guvernului de la Berlin.
În spitale din Australia se află 41 de pasageri şi membri ai echipajului de pe nava de croazieră, dintre care unii sunt în stare gravă. Alături de aceştia se află în Australia şi 16 aparţinători.
Autorităţile portuare din Fremantle au anunţat că nava urmează să plece vineri, dar echipajul a anunţat Forţa de frontieră australiană că vasul ar trebui să mai rămână două săptămâni şi a cerut să se efectueze o dezinfectare totală a vasului. AGERPRES
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 3,9% în februarie 2020, menţinându-se la nivelul consemnat în luna precedentă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate luni.
Numărul şomerilor – în vârstă de 15-74 ani – estimat pentru luna februarie a anului 2020 a fost de 352.000 de persoane, în creştere faţă de luna precedentă (350.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (346.000 persoane).
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1 punct procentual pe cea a femeilor (valorile respective fiind 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,3% în cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 2,8% pentru luna februarie 2020 (3,2% în cazul bărbaţilor şi 2,2% în cel al femeilor).
Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 66,8% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna februarie 2020. AGERPRES
ACTUALITATE
CFR Călători: Deocamdată nu sunt trenuri anulate spre şi dinspre Suceava. Biletele, vândute doar unor categorii de persoane
CFR Călători va emite tichete de călătorie pentru municipiul Suceava şi zona limitrofă numai pentru persoanele la care face referire articolul 3 din Ordonanţa Militară nr. 6/30.03.2020, după instituirea carantinei în această localitate, însă momentan niciun tren nu a fost anulat, au informat marţi reprezentanţii companiei.
“Având în vedere prevederile Ordonanţei Militare nr. 6 din data de 30.03.2020, CFR Călători va emite tichete de călătorie pentru municipiul Suceava şi zona limitrofă numai pentru persoanele la care face referire articolul 3 din Ordonanţa Militară: Art. 3 – În zona carantinată prevăzută la art. 1 este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru: b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale,
sanitar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicaţiilor şi transporturilor”, potrivit companiei.
Eliberarea legitimaţiilor de călătorie se face în baza adeverinţei de la angajator şi a legitimaţiei de serviciu.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, luni seara, emiterea Ordonanţei Militare nr. 6 prin care s-a decis carantinarea municipiului Suceava şi a unei zone limitrofe formate din opt comune, dar şi stabilirea unei zone de protecţie asupra unor unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava.
“Evoluţia cazurilor din judeţul Suceava, densitatea îmbolnăvirilor, riscul răspândirii infecţiilor, analiza făcută cu specialiştii în boli infecţioase, cu toţi cei care ne desfăşurăm activitatea zi şi noapte în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, împreună cu toţi factorii implicaţi, inclusiv alte instituţii medicale care pun umărul la rezolvarea unor probleme extrem de importante, toate acestea au făcut ca în această seară să luăm o decizie extrem de importantă. În acest sens, am emis Ordonanţa Militară nr. 6 din 30 martie 2020, privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum şi instituirea unei zone de protecţie asupra unor unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava”, a spus Vela.
Zona de carantină va fi formată din municipiul Suceava şi comunele Adâncata, Salcea, Ipoteşti, Bosanci, Moara, Şcheia, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei.
Zona de protecţie este cea din jurul localităţilor carantinate.
Potrivit secretarului de stat în MAI Raed Arafat, peste 2.100 de cazuri sunt confirmate ca fiind pozitive cu COVID-19 în România, dintre acestea 593 fiind din Suceava.
“Raportul Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, de la ora 20:00, ne arată că sunt la acest moment 2.109 cazuri confirmate în ţară, 65 de decese care sunt cauzate de COVID-19. Iar aici vreau să subliniez situaţia deosebită în care se află municipiul Suceava. Din cele 2.109 cazuri confirmate, 593 se află în municipiul Suceava”, a precizat luni seara şeful DSU, într-o declaraţie la sediul MAI. AGERPRES
Exerciţiile fizice regulate practicate în timpul izolării ajută la menţinerea sistemului imunitar sănătos, conform unei analize realizate de un grup de cercetători britanici, citat luni de Press Association.
O echipă de specialişti de la Universitatea din Bath a concluzionat că practicarea exerciţiilor fizice în perioada în care se urmează îndrumările privind distanţarea socială are un “efect extrem de pozitiv” asupra sănătăţii şi stării de bine.
Analiza cercetătorilor a relevat că exerciţiile fizice pot ajuta sistemul imunitar sa facă faţă agenţilor patogeni, precum şi la încetinirea modificărilor care apar odată cu înaintarea în vârstă.
Echipa recomandă 150 de minute de exerciţii aerobice de intensitate moderată – precum mersul pe jos, alergarea sau mersul pe bicicletă – pe săptămână.
Persoanele a căror capacitate de efectuare a exerciţiilor fizice este limitată din cauza stării de sănătate sau a unui handicap ar trebui să se mişte mai mult şi să nu uite că “orice este mai bun decât nimic”, au subliniat cercetătorii.
Ei au adăugat de asemenea că exerciţiile de rezistenţă au beneficii clare pentru menţinerea muşchilor, ceea ce ajută totodată la mişcare.
“Cercetările noastre au ajuns la concluzia că există dovezi foarte limitate conform cărora exerciţiile fizice ar creşte în mod direct riscul de infectare cu virusuri. În contextul coronavirusului şi a stărilor în care ne regăsim astăzi, cea mai importantă consideraţie este reducerea expunerii la alte persoane care ar putea fi purtătoare ale virusurilor. Însă, oamenii nu ar trebui să treacă cu vederea importanţa de a rămâne în formă, activi şi sănătoşi în această perioadă”, a declarat doctor James Turner de la Departamentul pentru Sănătate al Universităţii din Bath.
“În condiţiile în care sunt efectuate în izolare – departe de ceilalţi – exerciţiile fizice zilnice vor ajuta la o mai bună menţinere a modului în care funcţionează sistemul imunitar”, a adăugat cercetătorul.
Analiza a fost publicată în jurnalul internaţional Exercise Immunology Review.
Oamenii de ştiinţă au dorit să afle dacă sistemul imunitar se schimbă în mod negativ sau pozitiv după exerciţiile fizice şi dacă sportivii prezintă un risc mai mare de infecţii în comparaţie cu restul populaţiei.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că infecţiile sunt mai probabil asociate cu factori precum dieta, stresul, somnul, deplasările şi expunerea la agenţi patogeni în timpul adunărilor de grup.
“Oamenii nu trebuie sa se teamă că sistemul lor imunitar va fi suprimat prin exerciţii fizice şi că astfel creşte riscul de infectare cu coronavirus. Dacă se desfăşoară conform celor mai recente îndrumări guvernamentale privind distanţarea socială, exerciţiile fizice regulate vor avea un efect extrem de pozitiv asupra sănătăţii şi stării noastre de bine, atât în prezent, cât şi în viitor”, a declarat doctor John Campbell din cadrul aceluiaşi departament al Universităţii din Bath.
Cercetătorii au subliniat importanţa menţinerii igienei personale în timpul desfăşurării exerciţiilor fizice, inclusiv spălarea ulterioară a mâinilor. Ei au sugerat totodată ca oamenii să acorde atenţie somnului suficient şi alimentaţiei sănătoase. AGERPRES
Numărul persoanelor testate pozitiv de coronavirus în Germania a ajuns la 67.366. Aproape 5.553 de cazuri noi, în doar 24 de ore
OFICIAL: Numărul persoanelor infectate cu coronavirus a ajuns la 2.460. S-au înregistrat 215 cazuri noi. Numărul persoanelor DECEDATE: 85
O asistentă de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean din Brăila, confirmată pozitiv cu COVID-19
Carantina a fost ridicată la Spitalul Gerota. Unitatea medicală nu poate primi însă în prezent pacienţi
Peste 350.000 de șomeri în România, în luna februarie. Rata șomajului – 3,9%
Modelele de formulare pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj tehnic, publicate în Monitorul Oficial
Încă trei persoane infectate cu COVID-19 au murit. Numărul total al deceselor în România a ajuns la 85
