Consiliul Județean Alba va prelua în administrare Cetatea dacică de la Căpâlna. Autoritatea intenționează să restaureze locația aflată pe lista monumentelor UNESCO. Proiectul intră la vot în ședința din 24 mai.

Cetatea urmează să fie trecută din proprietatea comunei Săsciori în proprietatea consiliului, având în vedere prevederile Legii nr. 23 din 20 martie 2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora.

Mai multe licitații pentru proiectarea lucrărilor de restaurare și punere în valoare a acesteia, organizate în ultimii…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Bărbatul dat dispărut la Sebeș duminică a fost găsit, după-amiaza, într-o grădină din municipiu. Era conștient, însă a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale. A fost găsit cu ajutorul unui câine de căutare de la Jandarmerie.

Este vorba despre bărbatul de 84 de ani, care plecase de la domiciliu și nu a mai revenit.

Vezi L-ați văzut? Un bărbat din Sebeș a plecat de acasă și nu a mai revenit. Familia și Poliția îl caută

Potrivit IPJ Alba, în urma cercetărilor efectuate de polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliție Municipiului Sebeș, împreună cu jandarmii, bărbatul dispărut a fost identificat, într-o…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Echipa de volei liceu fete a Colegiului Național „Inochentie Micu Clain” Blaj, coordonator profesor Raluca Rotar, a obținut medaliile de argint la turneul final al Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar (ONSS), volei fete, secțiunea licee, desfășurată, în perioada 20-22 mai, la Bistrița.

În finală, reprezentanta județului Alba a fost învinsă, scor 0-2, de reprezentanta municipiului Bucureșți, Liceul „Mircea Eliade” București, echipă de care voleibalistele din Blaj au trecut în faza grupelor (scor 2-0).

Colegiul Național „Inochentie Micu Clain” Blaj a câștigat toate meciurile din grupă, după ce a învins Liceul „Mircea Eliade”…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Factorii de decizie din Uniunea Europeană au lansat o iniţiativă destinată relansării producţiei interne de magneziu, utilizat în diferite produse din aluminiu şi oţel, şi există cel puţin trei firme care au proiecte în acest sens, susţin documentele şi oficialii citaţi de Reuters.

Ultimele două mine europene care produceau magneziu, una din Norvegia şi cealaltă în Franţa, au fost închise în 2001, unul dintre motive fiind şi competiţia importurilor ieftine din China.

În prezent sunt trei posibile proiecte europene care ar putea produce magneziu în următorii ani, iar două din acestea sunt în România şi al treilea este în Bosnia, susţine Krzysztof Kubacki, un oficial de la EIT Raw Materials. Aceasta este o organizaţie finanţată de UE care se ocupă cu implementarea unui plan de acţiune elaborat de UE în 2020 pentru a asigura aprovizionarea blocului comunitar cu minereuri vitale.

Firma Verde Magnesium, susţinută de fondul de private Amerocap, vrea să redeschidă o mină de magneziu în zona de vest a României şi încearcă să obţină autorizaţiile necesare din partea guvernului de la Bucureşti. Preşedintele firmei Verde Magnesium este Bernd Martens, fost director de achiziţii la constructorul auto german Audi. Verde Magnesium speră că va putea lansa producţia până în 2025.

Europa vrea să-și reducă dependenţa de China. Relansează producţia internă de magneziu: accent pe producţia locală de magneziu

Un document de lucru al Comisiei Europene, consultat de Reuters, pune accentul pe producţia locală de magneziu precum şi un obiectiv de reducere a dependenţei de China, apreciind că va fi nevoie de investiţii de până la două miliarde de euro pentru a relua activitatea de rafinare a magneziului în Europa până în 2025.

Acest subiect a devenit unul important pentru Europa, care consumă o cincime din oferta mondială de magneziu, mai ales după ce Occidentul a impus sancţiuni Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Rusia a fost anul trecut al patrulea producător mondial de magneziu, cu producţie estimată la 21.000 de tone. Importurile Europei din Rusia sunt modeste iar magneziul nu este pe lista produselor sancţionate, dar izolarea Rusiei o exclude ca o posibilă soluţie de rezervă în situaţia în care livrările din China s-ar întrerupe.

Executivul comunitar este îngrijorat că orice scădere a livrărilor din China, care este responsabilă pentru 90% din magneziul consumat de blocul comunitar, ar putea afecta producţia de automobile, componente de avioane şi alte produse care depind de acest minereu.

Europa vrea să-și reducă dependenţa de China. Relansează producţia internă de magneziu: livrările din China au scăzut

Livrările din China au scăzut la finele anului trecut, ceea ce a declanşat un război al preţurilor şi a determinat UE să se concentreze pe asigurarea producţiei interne. În consecinţă, decidenţii de la Bruxelles, care anul trecut au dat prioritate aprovizionării cu magneţi de pământuri rare utilizaţi la producţia de vehicule electrice şi turbine eoliene, au decis să acorde o prioritate egală şi magneziului.

„Magneziul a fost menţionat în mod constant ca unul din metalele rare cu cel mai ridicat pericol de aprovizionare dar fără îmbunătăţire de-a lungul timpului”, se arată în documentul UE, consultat de Reuters. Potrivit acestui document, UE ar trebui să îşi propună ca, în 2030, să îşi asigure 15% din necesarul de magneziu de pe plan intern.

Europa vrea să-și reducă dependenţa de China. Relansează producţia internă de magneziu: producţia anuală – un milion de tone

Cifrele furnizate de firma de consultanţă CM Business Consulting arată că piaţa magneziului este una relativ mică, producţia anuală fiind de aproximativ un milion de tone, comparativ cu piaţa aluminiului care este de 67 de milioane de tone pe an. În schimb, magneziul joacă un rol vital într-o gamă largă de produse. „Doza de aluminiu aşa cum o cunoaştem precum şi aripile unui avion Airbus modern nu ar putea exista fără magneziu”, subliniază Alan Clark de la CM Business Consulting. AGERPRES

Sursa foto: Pixabay