Connect with us

ECONOMIE

Lista celor 25 de localități din România care se află în pragul falimentului. Primăriile nu au bani pentru iluminatul stradal și pentru salarii

Publicat


primarie faliment

Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi seara, că în momentul de faţă sunt 43 de oraşe care nu mai dispun de bani de salarii şi nici de funcţionare, dar urmează să primească fonduri la rectificarea bugetară.

„La asociaţia oraşelor mi-au spus foarte clar că 43 de localităţi nu au bani să termine bugetul. (…) O să le dăm prin intermediul ordonanţei de urgenţă de rectificare, de aia am demarat discuţiile cu asociaţiile autorităţilor locale, ca să ştim foarte clar cum prevedem sume care să le permită să închidă anul.

Sunt 43 de oraşe care nu au bani de salarii, nu mai au bani de cheltuieli de funcţionare, pot să rămână fără lumină pe străzi, nu mai au bani să plătească indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi, că au fost transferate anul acesta la localităţi fără să le transfere şi resursele financiare”, a declarat Orban, la România TV.

Lista primăriilor care nu au bani de salarii

România24 vă prezintă lista localităților care nu mai au bani de salarii și pentru plata cheltuielilor de funcționare. Cele mai multe sunt în județele Iași, Suceava și Harghita. În lista respectivă nu sunt 43 de orașe ci 25 de localități, majoritatea comune.

jud. BACAU

DĂRMĂNEȘTI

jud. BIHOR

SĂCUENI

jud. BUZAU

PĂTÂRLAGELE

jud. CARAS.-SEVERIN

BOCŞA

jud. CALARASI

BUDEȘTI

jud. COVASNA

ÎNTORSURA BUZ.

jud. DOLJ

DĂBULENI

jud DOLJ

FILIAŞI

jud. GORJ

BUMBESTI-JIU

jud. HARGHITA

BĂLAN

jud. HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

jud. HARGHITA

VLĂHIŢA

jud. HUNEDOARA

CĂLAN

jud. IALOMITA

ŢĂNDĂREI

jud. IASI

HÎRLĂU

jud. IASI

PODU ILOAIEI

jud. IASI

TÂRGU FRUMOS

jud. MARAMUREȘ

VIŞEU DE SUS

jud. SALAJ

CEHU SILVANIEI

jud. SIBIU

AGNITA

jud. SUCEAVA

CAJVANA

jud. SUCEAVA

DOLHASCA

jud. SUCEAVA

SALCEA

jud. SUCEAVA

VICOVU DE SUS

jud. VASLUI

MURGENI

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o creştere economică medie în trimestrul trei

Publicat

bani

România s-a aflat printre statele Uniunii Europene cu o creştere economică medie în trimestrul trei din 2019 comparativ cu precedentele trei luni, arată estimarea publicată joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat).

Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică de 0,3% în trimestrul trei din 2019, după un avans de 0,2% în precedentele trei luni, în timp ce expansiunea zonei euro s-a menţinut la 0,2%, similară cu cea din perioada aprilie – iunie 2019.

Toate ţările UE au raportat creşteri trimestriale ale PIB în trimestrul trei din 2019, comparativ cu precedentele trei luni. În rândul statelor membre UE, Polonia (1,3%), Ungaria (1,1%) şi Estonia (1%) au înregistrat cel mai semnificativ avans al economiei, fiind urmate de Bulgaria, Croaţia şi Slovenia (toate cu 0,8%), Cipru, Letonia şi Finlanda (toate cu 0,7%), Grecia şi România (ambele cu 0,6%). Cel mai redus ritm de creştere a fost observat în Germania, Italia şi Austria (toate cu 0,1%).

Nu sunt disponibile datele pentru Irlanda, Luxemburg şi Malta.

În ritm anual, Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat o creştere economică de 1,4% şi, respectiv, 1,2%, în trimestrul trei din 2019, după un avans similar, de 1,4% şi, respectiv, 1,2%, în precedentele trei luni.

Toate ţările UE au raportat creşteri anuale ale PIB în trimestrul trei din 2019, iar cel mai semnificativ avans a fost în: Ungaria (4,8%), Polonia (4,1%), Bulgaria (3,7%), Lituania (3,6%) şi România (3,2%).

Nu sunt disponibile datele pentru Irlanda, Luxemburg şi Malta. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

FOTO: Imagini de pe loturile Câmpia Turzii-Chețani și Chețani-Iernut ale Autostrăzii A3. Care este stadiul lucrărilor

Publicat

Pe lotul Câmpia Turzii-Chețani al autostrăzii A3 se lucrează „cu frâna de mână trasă”, în timp ce pe lotul Chețani-Iernut peisajul este cu totul diferit, asfaltul fiind deja așternut, la începutul lunii decembrie, pe cea mai mare parte, scriu reprezentanții Asociației Pro Infrastructură, într-o postare pe Facebook.

„Un pasionat de infrastructură din comunitatea noastră a realizat săptămâna trecută un fotoreportaj de pe loturile Câmpia Turzii-Chețani (Straco) și Chețani-Iernut (Astaldi-Max Boegl) ale Autostrăzii A3.

Pe tronsonul de 15,7 km, cei de la Straco muncesc cu frâna de mână trasă, fiind încă în insolvență, având reale probleme de aprovizionare cu materiale de la furnizori și cu găsirea subcontractorilor în special pe partea de terasamente.

În 2019 avansul este doar 10%. Constructorul și-a concentrat puținele forțe la bretelele nodului rutier Chețani și la structurile de la Hădăreni, Chețani și Câmpia Turzii. Există însă și unele lucrări suplimentare puse în operă dar neincluse în contract de către CNAIR.

Din fericire, peisajul este complet diferit pe sectorul vecin executat de asocierea Astaldi-Max Boegl. Aici mobilizarea este foarte bună, șantierul ajungând la aproximativ 85% stadiu fizic. Asfaltul este așternut pe cea mai mare parte a lotului de 17,9 km, iar structurile sunt aproape gata”, se arată în postare.

Potrivit Asociației Pro Infrastructură, finalizarea în 2020 este imposibilă pentru lotul Câmpia Turzii-Chețani, progresul fizic total fiind acum în jur de 30%.

În schimb, lotul Chețani-Iernut, reprezentanții asociației dau ca termen realist de finalizare și inaugurare perioada iulie-august 2020.

FOTO: Accident MORTAL pe Autostrada A1. Un bărbat a murit și alte șase persoane au fost rănite. Coliziune între un microbuz, un TIR și un autoturism

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fructele şi legumele, pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România

Publicat

Fructele şi legumele s-au clasat pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România în ultimul an, după carne, ţigări şi bere, potrivit datelor prezentate la un eveniment dedicat exclusiv industriei de fructe şi legume.

“Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocalele, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând o valoare de 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri şi 84% din punct de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor. Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punct de vedere al volumelor”, arată datele companiei RetailZoom.

Potrivit sursei citate, consumul de fructe din retailul modern a fost mai mare cu 15% în volum şi cu 10% în valoare, în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2019, datele fiind extrase din analiza vânzărilor pentru şase lanţuri de retail modern din România.

Din punct de vedere valoric (bani cheltuiţi de consumatori), evoluţia înregistrată în categoria fructelor a fost mai mică decât cea consemnată la categoria legumelor (+ 8,5% în volum şi +30% în valoare).

“Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 – octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom. Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a precizat Bogdana Gheorghe, Managing Director al RetailZoom.

În ceea ce priveşte profitabilitatea industriei cultivatorilor români, cifrele de afaceri ale cultivatorilor de plante nepermanente (inclusiv legume) au crescut marginal faţă de 2017, depăşind cu 5,4% nivelul din 2014 (date extrase în luna octombrie 2019), arată reprezentanţii.

“Pentru anul 2019, specialiştii estimează un avans de până la 4%, aproximativ 20,8 miliarde de lei. Industria cultivatorilor de plante nepermanente (legume şi rădăcinoase inclusiv) a fost reprezentată de aproximativ 10.000 de companii în 2018, dintre care: 4 companii mari, 98 medii, 975 mici şi 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de microîntreprinderi (41% din total). Cu toate acestea, peste 20% (1.994) au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero”, potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului Ro-Fruits & Vegetables Show.

Analiza industriei cultivatorilor români prezentată de Tudor Malearov – Business Development Manager, KeysFin, aduce în atenţie şi industria cultiva aduce în atenţie şi industria cultivatorilor de plante permanente (inclusiv struguri şi fructe), industrie care a fost reprezentată de aproximativ 1.900 de companii în 2018, dintre care: o companie mare, 15 medii, 96 mici şi 1.782 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (45% din total). Şi în acest caz, peste 41% (779) dintre companii au înregistrat cifre de afaceri din 2018 egale cu zero.

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European şi membru al Grupului PPE din PE a transmis că noul regulament al Politicii Agricole Comune (PAC) va aduce plăţi directe mai mari, la hectar, pentru România. Ajutorul cuplat din Pilonul I (plăţi directe) va păstra lista actuală de produse care beneficiază de sprijin cuplat: cartofi, legume de solarii, roşii, prune, mere, caise, legume de seră şi castraveţi. Schema revizuită pentru fructe şi legume în şcoli stabileşte noi reglementări şi se acordă prioritate legumelor şi fructelor de sezon, precum şi celor regionale. Anual, Uniunea Europeană alocă două milioane de euro României pentru acest program, fonduri cărora li se adaugă şi suma de 465.000 de euro, cu titlul de contribuţie naţională, a arătat Buda.

O altă direcţie pe care fermierii de legume şi fructe ar trebuie să o aibă în vedere este cea legată de dezvoltarea capacităţilor de procesare a produsului brut. România are previzionată o sumă de 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, în perioada 2021-2027, iar o bună parte din aceste fonduri trebuie să se regăsească în dezvoltarea capacităţilor de procesare.

“Acest lucru va permite atât dezvoltarea lanţului scurt de aprovizionare, cât şi a capacităţilor mari de procesare. Scopul este ca, în final, consumatorii să aibă acces la produse de calitate la preţuri rezonabile”, spun organizatorii evenimentului.

Aproximativ 200 de profesionişti au participat la Ro-Fruits & Vegetables Show, eveniment dedicat exclusiv industriei de fructe şi legume. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

PROIECT: Salariul minim brut creşte cu 7,2%, la 2.230 lei, din ianuarie 2020

Publicat

bani lei

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie a anului viitor, faţă de luna decembrie 2019, la 2.230 de lei, conform unui proiect de Hotărâre postat pe pagina proprie de internet.

“Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a afişat, pe pagina proprie de internet, proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2% faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei”, se spune în comunicatul ministerului.

Ministerul precizează că nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie 2019 şi în 3 decembrie 2019, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Pentru stabilirea salariului minim s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană, precum şi factori de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.

Proiectul de Hotărâre prevede şi faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.

Conform notei de fundamentare, în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariaţi activi – 5.631.757. La aceştia se adaugă un număr mic de funcţionari publici (33 salariaţi). Faţă de aceste categorii, pentru sectorul construcţii, de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 3000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajaţi.

“Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum. Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi(femei, tineri,etc.)”, se spune în document.

Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)) şi modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151). Totodată, în urma creşterii salariului minim se majorează plafonul în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.

Totodată, măsura va duce la majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Potrivit notei de fundamentare, măsura creşterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă. AGERPRES

Citește mai departe