ECONOMIE
Litoralul, de vânzare. 1 din 10 hoteluri şi pensiuni de pe litoral este de vânzare
Unu din zece hoteluri de pe litoral este de vânzare. Astfel, în staţiunile de la malul mării 88 de hoteluri şi pensiuni sunt de vânzare, iar preţurile pornesc de la sub 100.000 de euro şi ajung la câteva milioane de euro, conform platformei imobiliare.ro.
Multe dintre unităţile scoase la vânzare sunt pensiuni şi hoteluri de mici dimensiuni.
În judeţul Constanţa există un număr total de 853 de unităţi de cazare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pe 2021.
Aurelian Marin este proprietarul agenţiei de turism Paradis Tours şi al unor hoteluri de pe litoral şi face parte din Organizaţia de Management al Destinaţiei Turistice Mangalia, care reuneşte mai mulţi operatori de pe litoral. El este de părere că decizia de a vinde un hotel vinde în principal din cauza faptului că proprietarii nu sunt dispuşi să investească în renovarea clădirilor, scrie ZF.
„Pe lângă hoteluri mari, sunt vile, pensiuni şi unităţi mici, iar acolo mereu există o mişcare în sensul acesta de vânzare, hoteluri nu sunt foarte multe. De ce se vând aceste hoteluri? Din cele care se vând, majoritatea au nevoie de upgrade sau renovare completă, iar proprietarii nu mai au disponibilitate şi nu mai e vorba de bani, ci de disponibilitatea de a reinvesti şi de a lua de la capăt acest proces de activitate în turism. Din cei care vând sunt şi proprietari de hoteluri care nu au reuşit să managerieze atât de bine, e mai simplu de investit şi renovat un hotel, devine mult mai complicat de a face cu adevărat să funcţioneze cu un grad bun de ocupare şi la un nivel de tarife rezonabil“, spune Aurelian Marin.
Litoralul, de vânzare. 1 din 10 hoteluri şi pensiuni de pe litoral este de vânzare: aparthotel a cărui construcţie a fost finalizată anul acesta
Creşterea preţurilor şi provocările economice din această perioadă încă nu i-a determinat pe operatorii din turism să pună lacătul pe uşi, însă procesul investiţional va încetini în perioadă următoare, având în vedere şi faptul că acum creditarea este mai scumpă, fiind principala sursă de finanţare a investitorilor pentru noile proiecte.
Printre anunţurile listate pe platforma imobiliare.ro există şi un aparthotel a cărui construcţie a fost finalizată anul acesta şi dispune de 16 apartamente. Preţul de vânzare este de 2,6 milioane euro.
„Nu doreşte neapărat să vândă, încearcă să vândă, este un imobil nou, începând cu festivalul Neversea acomodează turişti. Este o testare a pieţei, dacă nu va reuşi să vândă, va duce businessul mai departe, nu are nicio legătură cu efectele economice din această perioadă. Pe proprietăţile valoroase mereu a existat interes, el în sine este gândit ca un business ca să genereze profit. Din toamnă, o parte din apartamente vor fi închiriate pe termen lung“, spune Cristina Stinga, associate broker în cadrul Connect Real Estate, agenţia care a postat anunţul pe platformă.
Atât în cazul litoralului, cât şi în cazul turismului românesc în general, mulţi dintre investitori vin din alte domenii decât cel al ospitalităţii, iar acest lucru, este de părere Aurelian Marin, se întâmplă şi pentru că plasarea banilor în turism poate reprezenta un avantaj mai mare decât depunerea într-un cont în bancă.
„Un lucru interesant pe care l-am văzut este că există şi o categorie de investitori care privesc investiţia într-un hotel ca un business, dar în paralel privesc şi ca pe o investiţie pe termen lung, considerând că banii investiţi într-un hotel aduc nişte randamente mai bune decât le-ar aduce un depozit bancar. Pentru diversificarea de portofoliu a banilor pe care îi deţin, aleg şi varianta de a investi într-un hotel“, explică Aurelian Marin.
Litoralul, de vânzare. 1 din 10 hoteluri şi pensiuni de pe litoral este de vânzare: pentru al doilea an la rând, judeţul Constanţa a condus clasamentul celor mai vizitate judeţe din România
Pentru al doilea an la rând, judeţul Constanţa a condus clasamentul celor mai vizitate judeţe din România, având anul trecut peste 1,2 milioane de turişti, în creştere faţă de 2020, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.
Pandemia a schimbat harta turistică locală şi a inversat clasamentul celor mai vizitate judeţe din România.
Pentru prima dată, în 2020 cele mai vizitate judeţe au fost Constanţa şi Braşovul, iar pe a treia poziţie s-a aflat Bucureştiul, care înainte de pandemie era cea mai vizitată zonă din România prin prisma faptului că dispune de cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră, care atrăgea anual câteva milioane de turişti, mare parte dintre ei venind în scopuri de business.
Vara anului 2021 a fost unul dintre cele mai bune sezoane turistice pentru operatorii din turism de pe litoral, existând o cerere foarte mare în contextul în care încă existau restricţii de călătorie pentru vacanţele în afara ţării. MEDIAFAX
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia. Cum se “citea” vremea în satele clujene în “prima zi de iarnă”
Centrul de îngrijire pentru persoane cu dizabilităţi Abrud. Cât va fi investiția pentru modernizare, din bugetul județului Alba
21 noiembrie: Ziua Mondială a Salutului. Forme de salut în lume și în România
Nelu Varga (CFR Cluj) l-a ÎMPRUMUTAT cu bani pe Mircea Geoană. „Suntem prieteni, l-am AJUTAT ca om”
Analiză UBB a antreprenoriatului din România. Daniel David: Politicienii au intenții bune, dar trebuie evitate extremele
Ninge în Apuseni și Șureanu: La munte, iarna a venit din 20 noiembrie. Imagini surprinse de camerele video de pe pârtiile de schi
La sfârșitul lunii noiembrie va fi lansat Patronatul Societăților din Construcții, Filiala Transilvania
