Connect with us

ECONOMIE

Litoralul, de vânzare. 1 din 10 hoteluri şi pensiuni de pe litoral este de vânzare

Publicat

litoral marea neagra mare vacanta mare buna

Unu din zece hoteluri de pe litoral este de vânzare. Astfel, în staţiunile de la malul mării 88 de hoteluri şi pensiuni sunt de vânzare, iar preţurile pornesc de la sub 100.000 de euro şi ajung la câteva milioane de euro, conform platformei imobiliare.ro.

Multe dintre unităţile scoase la vânzare sunt pensiuni şi hoteluri de mici dimensiuni.

În judeţul Constanţa există un număr total de 853 de unităţi de cazare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pe 2021.

Aurelian Marin este proprietarul agenţiei de turism Paradis Tours şi al unor hoteluri de pe litoral şi face parte din Organizaţia de Management al Destinaţiei Turistice Mangalia, care reuneşte mai mulţi operatori de pe litoral. El este de părere că decizia de a vinde un hotel vinde în principal din cauza faptului că proprietarii nu sunt dispuşi să investească în renovarea clădirilor, scrie ZF.

„Pe lângă hoteluri mari, sunt vile, pensiuni şi unităţi mici, iar acolo mereu există o mişcare în sensul acesta de vânzare, hoteluri nu sunt foarte multe. De ce se vând aceste hoteluri? Din cele care se vând, majoritatea au nevoie de upgrade sau renovare completă, iar proprietarii nu mai au disponibilitate şi nu mai e vorba de bani, ci de disponibilitatea de a reinvesti şi de a lua de la capăt acest proces de activitate în turism. Din cei care vând sunt şi proprietari de hoteluri care nu au reuşit să managerieze atât de bine, e mai simplu de investit şi renovat un hotel, devine mult mai com­plicat de a face cu adevărat să funcţio­neze cu un grad bun de ocupare şi la un nivel de tarife rezonabil“, spune Aurelian Marin.

 

Litoralul, de vânzare. 1 din 10 hoteluri şi pensiuni de pe litoral este de vânzare: aparthotel a cărui construcţie a fost finalizată anul acesta

 

Creşterea preţurilor şi provocările economice din această perioadă încă nu i-a determinat pe operatorii din turism să pună lacătul pe uşi, însă procesul investiţional va încetini în perioadă următoare, având în vedere şi faptul că acum creditarea este mai scumpă, fiind principala sursă de finanţare a investitorilor pentru noile proiecte.

Printre anunţurile listate pe platforma imobiliare.ro există şi un aparthotel a cărui construcţie a fost finalizată anul acesta şi dispune de 16 apartamente. Preţul de vânzare este de 2,6 milioane euro.

„Nu doreşte neapărat să vândă, încearcă să vândă, este un imobil nou, începând cu festivalul Neversea acomo­dează turişti. Este o testare a pieţei, dacă nu va reuşi să vândă, va duce businessul mai departe, nu are nicio legătură cu efectele economice din această perioadă. Pe proprie­tăţile valoroase mereu a existat interes, el în sine este gândit ca un business ca să genereze profit. Din toamnă, o parte din aparta­mente vor fi închiriate pe termen lung“, spune Cristina Stinga, associate broker în cadrul Connect Real Estate, agenţia care a postat anunţul pe platformă.

Atât în cazul litoralului, cât şi în cazul turismului românesc în general, mulţi dintre investitori vin din alte domenii decât cel al ospitalităţii, iar acest lucru, este de părere Aurelian Marin, se întâmplă şi pentru că plasarea banilor în turism poate reprezenta un avantaj mai mare decât depunerea într-un cont în bancă.

„Un lucru interesant pe care l-am văzut este că există şi o categorie de investitori care privesc investiţia într-un hotel ca un business, dar în paralel privesc şi ca pe o investiţie pe termen lung, considerând că banii investiţi într-un hotel aduc nişte randa­mente mai bune decât le-ar aduce un depozit bancar. Pentru diversificarea de porto­fo­liu a banilor pe care îi deţin, aleg şi varianta de a investi într-un hotel“, explică Aurelian Marin.

Litoralul, de vânzare. 1 din 10 hoteluri şi pensiuni de pe litoral este de vânzare: pentru al doilea an la rând, judeţul Constanţa a condus clasamentul celor mai vizitate judeţe din România

Pentru al doilea an la rând, judeţul Constanţa a condus clasamentul celor mai vizitate judeţe din România, având anul trecut peste 1,2 milioane de turişti, în creştere faţă de 2020, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Pandemia a schimbat harta turistică locală şi a inversat clasamentul celor mai vizitate judeţe din România.

Pentru prima dată, în 2020 cele mai vizitate judeţe au fost Constanţa şi Braşovul, iar pe a treia poziţie s-a aflat Bucureştiul, care înainte de pandemie era cea mai vizitată zonă din România prin prisma faptului că dispune de cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră, care atrăgea anual câteva milioane de turişti, mare parte dintre ei venind în scopuri de business.

Vara anului 2021 a fost unul dintre cele mai bune sezoane turistice pentru opera­torii din turism de pe litoral, existând o cerere foarte mare în contextul în care încă existau restricţii de călătorie pentru vacanţele în afara ţării. MEDIAFAX

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe