O sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani a fost vândută pentru mai bine de 26.000 de lire sterline (37.000 de dolari) în cadrul unei licitaţii desfăşurate marţi, informează DPA.

Casa de licitaţii Bonhams a pus în vânzare Macallan Millennium Decanter, datând din 1949, care conţine whisky îmbătrânit în butoi începând din 1949 până în 1999, pentru o sumă de pornire cuprinsă între 18.000 şi 20.000 de lire sterline.

Produsul de lux s-a vândut în cele din urmă pentru 26.840 de lire sterline la licitaţia care a avut loc în Edinburgh.

Martin Green, specialistul în whisky al casei de licitaţii Bonhams, a spus că Macallan este mereu ”la mare căutare” în rândul colecţionarilor.

Carafa de 700 de mililitri a fost realizată de Caithness Glass din oraşul scoţian Crieff şi este păstrată într-o cutie elegantă din stejar. A fost îmbuteliată pe domeniu producătorului, în Scoţia, în 1999, pentru a marca intrarea într-un nou mileniu.

Un purtător de cuvânt din partea Bonhams a precizat pentru DPA că doar 900 de astfel de carafe au fost lansate pe piaţă şi că sunt foarte căutate, iar ca atare, atunci când apar la o licitaţie, ofertanţii trebuie să facă faţă ”unei competiţii acerbe”.

Whisky-ul produs de Macallan se comercializează începând de la 45 de lire sterline pentru o sticlă de 75 de centilitri şi poate ajunge la mii de lire sterline în funcţie de anul de fabricaţie, potrivit paginii de internet The Whisky Exchange, un magazin online de whisky. AGERPRES

Departamentul american al Trezoreriei a impus marţi sancţiuni împotriva a şapte înalţi responsabili ai guvernului rus, între care figurează şi Aleksandr Bortnikov, şeful puternicului Serviciu de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB), ca răspuns la otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi în luna august cu agent neurotoxic din familia Noviciok, relatează Reuters şi AFP.

Sancţiunile americane prevăd în special îngheţarea activelor lor în SUA şi interdicţii de viză pentru călătoriile în această ţară.

Printre persoanele înscrise pe lista neagră a Trezoreriei americane figurează de asemenea Andrei Iarin, şeful Direcţiei de politică internă din cadrul administraţiei prezidenţiale ruse şi viceminiştrii apărării Aleksei Krivoruciko şi Pavel Popov.

‘Utilizarea armelor chimice de către Kremlin pentru a reduce la tăcere un opozant politic şi a-i intimida pe alţii demonstrează dispreţul său flagrant pentru normele internaţionale’, a afirmat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.AGERPRES

Şeful guvernului austriac, Sebastian Kurz, a declarat marţi că a discutat cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre utilizarea vaccinului Sputnik V în Austria, deşi a condiţionat-o de aprobarea sa de către Uniunea Europeană, relatează EFE.

‘Am vorbit la telefon cu Vladimir Putin, suntem în contact permanent cu ambasadorul Rusiei şi cu societăţile de producţie din Rusia’, a declarat Kurz în faţa presei, adăugând că aceste discuţii s-au referit atât la o ‘aprovizionare potenţială’ cu ser rusesc ‘în cazul unei autorizaţii din partea EMA’ (Agenţia Europeană a Medicamentului), cât şi la posibilitatea de a colabora la producerea vaccinului împotriva COVID-19.

Dintre cele 27 de ţări membre ale UE, doar Ungaria a achiziţionat şi a început să utilizeze vaccinul rusesc, în timp ce Slovacia a primit primele 200.000 de doze, dar încă nu a început să le injecteze.

Kurz a insistat din nou asupra planurilor sale de colaborare cu Israel şi Danemarca, în afara Uniunii Europene, pentru cercetarea şi producerea de noi vaccinuri pentru a contracara eventualele mutaţii ale virusului COVID-19 în următorii ani.

‘Cu siguranţă vom avea nevoie de 30 milioane de vaccinuri, de aceea ne concentrăm pe cooperarea cu Danemarca şi Israel pentru cercetare şi producţie’, a spus el, indicând că mai multe ţări şi-au manifestat interesul de a se alătura acestei cooperări, dar fără să ofere mai multe detalii.

Cancelarul austriac justificase anterior această strategie în afara UE prin faptul că EMA ‘este prea lentă în aprobarea vaccinurilor şi există probleme în ceea ce priveşte furnizarea de seruri de către companiile farmaceutice’.

‘Trebuie să ne pregătim pentru mai multe mutaţii şi nu ar trebui să depindem în continuare doar de UE în materie de producere a vaccinurilor de a doua generaţie’, a insistat Kurz, care a spus că numeroşi oameni de ştiinţă prevăd că populaţia va trebui să se imunizeze de mai multe ori în următorii ani. AGERPRES

Ciocolata elveţiană nu a scăpat de şocul pandemiei, consumul acestui produs emblematic al ţării cantoanelor coborând anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, arată datele publicate de Asociaţia producătorilor elveţieni de ciocolată (Chocosuisse), informează AFP.

Conform acestor date, pentru prima dată după 1982, consumul mediu de ciocolată în Elveţia a coborât în 2020 sub pragul de 10 kilograme pe cap de locuitor. Elveţienii, primii consumatori mondiali de ciocolată, au mâncat anul trecut 9,9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, cu 6,9% mai puţin decât cele 10,4 kilograme consumate în 2019, a precizat Chocosuisse.

Pandemia Covid-19 a afectat şi producţia de ciocolată a Elveţiei, care a scăzut cu 10% comparativ cu 2019, până la 180.000 de tone. În consecinţă, exporturile de ciocolată (care sunt responsabile pentru 70% din cifra de afaceri a producătorilor elveţieni de ciocolată) au scăzut cu 11,5% până la 126.000 de tone.

Amploarea reculului consumului se explică, în parte, şi prin numărul mai mic de turişti care au vizitat Elveţia, ceea ce a afectat datele statistice anuale, a precizat preşedintele Chocosuisse, Urs Furrer.

Pentru a evalua consumul de ciocolată pe cap de locuitor, volumul vânzărilor de ciocolată în fiecare ţară este împărţit la numărul locuitorilor, iar acest calcul tinde să “umfle” cifrele cu privire la Elveţia, unde tabletele şi pralinele de ciocolată fac parte din suvenirurile pe care turiştii le aduc cu ei în valize la întoarcerea din ţara cantoanelor.

“Nu putem contabiliza exact consumul pe locuitor (fără a-i include pe turişti) pentru că la un punct de comercializare vânzătorul nu ştie dacă o persoană care a cumpărat ciocolată locuieşte în ţară sau dacă acea persoană este sau nu un turist”, a spus Urs Furrer.

La fel ca şi în alte ţări, consumul de ciocolată în Elveţia a scăzut odată cu criza sanitară, ca urmare a modificării obiceiurilor de consum, între telemuncă şi restricţiile sanitare.

“Consumul a scăzut de asemenea în locurile unde există foarte mult trafic, precum gări sau centru oraşelor”, a spus Urs Furrer. În plus, pe fondul distanţării sociale, s-au redus ocaziile pentru reuniuni de familie astfel că “vânzările de praline sub formă de cadouri au scăzut şi ele”, a adăugat Urs Furrer.

Separat, firma Lindt & Sprüngli, unul dintre cei mai renumiţi producători elveţieni de ciocolată, a publicat marţi rezultatele pe anul 2020 care arată o scădere de 10,9% a cifrei de afaceri până la 4,02 miliarde de franci (3,63 miliarde de euro). AGERPRES