Guvernul canadian a anunţat sâmbătă o interdicţie la export pentru mai multe medicamente către Statele Unite, inclusiv cele utilizate în tratarea COVID-19, dacă aceste vânzări determină sau agravează penuria lor în Canada, transmite AFP.

Această interdicţie este impusă într-un moment în care o reformă promovată de preşedintele în exerciţiu Donald Trump intră în vigoare luni în Statele Unite pentru a permite importul de medicamente din străinătate cu scopul de a reduce preţurile.

Aceasta va permite în special farmaciştilor şi angrosiştilor să importe, vrac, anumite medicamente eliberate pe bază de reţetă destinate pieţei canadiene, a explicat ministrul canadian al sănătăţii într-un comunicat de presă.

Această măsură “a primit un sprijin semnificativ din partea SUA, iar orice adoptare de către industrie ar exacerba problema actuală a penuriei de medicamente în Canada”, se menţionează în comunicat.

“Sistemul nostru de îngrijire a sănătăţii este un simbol al identităţii noastre naţionale şi intenţionăm să îl protejăm”, a declarat Patty Hajdu, ministrul sănătăţii din Canada, care a anunţat adoptarea vineri a unui decret în acest sens.

Canada este o piaţă mică, ce reprezintă 2% din vânzările mondiale de medicamente, comparativ cu 44% cât reprezintă SUA. În Canada, 68% din medicamente sunt procurate din străinătate, potrivit ministerului.

Din 2017, pentru aproape jumătate (44%) din medicamentele vândute în Canada s-a înregistrat o penurie “cel puţin o dată”, a indicat Santé Canada.

Pandemia de COVID-19 a crescut cererea pentru unele medicamente în Canada, făcând în continuare mai dificilă aprovizionarea cu medicamente conform necesităţilor.

Ordinul executiv acoperă toate medicamentele ce pot fi importate în vrac în SUA, precum şi cele utilizate în tratarea virusului, substanţele biologice şi cele reglementate.

Interdicţia se aplică companiilor farmaceutice, angrosiştilor şi distribuitorilor canadieni care deţine autorizaţie de vânzare.

Aceste companii vor fi, de asemenea, obligate să furnizeze informaţii ministerului de resort, pentru a-i permite acestuia să evalueze riscul unei penurii în Canada.

Medicamentele sunt mai scumpe în SUA decât în Canada. Cu toate acestea, preţurile din Canada sunt mai mari decât în marea majoritate a celorlalte ţări industrializate.

Preşedintele ales Joe Biden a promis mai multe măsuri pentru scăderea preţului medicamentelor în SUA. El intenţionează în special să permită managerilor programului de asigurări de sănătate publică pentru cei cu vârsta de peste 65 de ani (Medicare) să negocieze preţurile cu producătorii sau să permită pacienţilor să comande medicamente în străinătate. Agerpres

Poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 7.420 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.355.816 lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, informează, duminică, Grupul de Comunicare Strategică.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate şase infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.652 apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

GCS reaminteşte că Ministerul Afacerilor Interne a operaţionalizat, începând cu 4 iulie, o linie TELVERDE (0800.800.165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat în sistem integrat şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

Totodată, GCS transmite să se ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să se apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358.

Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, ci o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor, valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 8,00 – 20,00. Agerpres

Costurile cu transportul gazelor din facturile plătite de cetăţeni şi industrie ar putea creşte cu 25-30%, întrucât investiţia în gazoductul BRUA trebuie amortizată, iar conducta riscă să rămână una goală în următoarea perioadă, a scris, pe Facebook, Răzvan Nicolescu, expert în energie şi fost ministru de resort.

“De dată această BRUA 1 chiar cred că a fost finalizat. Transgaz a făcut o treaba bună din punct de vedere operaţional în realizarea acestui proiect, fără depăşiri de costuri sau întârzieri majore. Compania a demonstrat o bună capacitate de a realiza proiecte complexe în domeniul sau de activitate. Nu îmi este clar încă impactul investiţiei pentru economia românească, adică câte echipamente şi conducte au fost produse local”, a arătat Nicolescu.

Potrivit acestuia, din păcate România nu a făcut suficiente eforturi pentru că interconectările dintre Grecia şi Bulgaria să se realizeze în acelaşi timp cu BRUA 1, deşi angajamentele erau pentru toată lumea.

Comisia Europeană nu a fost intransigentă cu respectarea angajamentelor şi legislaţiei europene

“În aceste condiţii riscurile că această conducta să rămână goală cresc, mai ales că mai devreme de cinci ani este exclus că România să aibă vreo producţie semnificativă în Marea Neagră. În această ipoteză nedorită costurile cu transportul din facturile plătite de cetăţeni şi industrie ar putea să crească cu aproximativ 25-30% pentru că amortizarea BRUA nu poate aştepta şi va începe în curând”, a mai scris specialistul.

Lucrările la gazoductul BRUA au fost finalizate săptămâna trecută

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat sâmbătă că valoarea de realizare a proiectului a fost de 423 milioane euro, cu economii de 23 de milioane de euro faţă de ceea ce era bugetat. Din valoarea investiţiei, 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, în cadrul unei vizite la Staţia Jupa din cadrul proiectului BRUA, că dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esenţială a întăririi securităţii energetice atât a ţării noastre, cât şi a Uniunii Europene, dar şi a securităţii energetice în regiunea Mării Negre.

“Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a spus Iohannis.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică. Agerpres