Mai puţin de 1% dintre angajaţii români au raportat un accident de muncă în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Ponderea accidentelor de muncă a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în 2020 faţă de anul 2013, după cum arată sursa citată.

Potrivit Ziarului Financiar, la nivelul Uniunii Europene, în 2020, 2,4% dintre persoanele angajate au raportat cel puţin un accident de muncă, o pondere semnificativ mai mică decât cea de 2,8% înregistrată în 2013, situaţie care poate fi explicată parţial de pandemia de COVID-19. Cea mai mare pondere a fost înregistrată în Finlanda, de 9,6%, iar cea mai mică valoare a fost în Lituania, de 0,5%.

Categoria ocupaţională cu cea mai mare pondere a persoanelor

Categoria ocupaţională cu cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat un accident de muncă la nivelul Uniunii Europene în 2020 au fost lucrătorii meşteşugari şi meseriile aferente (4,4%), urmată de operatorii de instalaţii şi maşini, precum şi de asamblatorii şi lucrătorii calificaţi din agricultură şi pescuit (ambele categorii cu o pondere 3,4 %).

Persoanele cu ocupaţii elementare au înregistrat, de asemenea, o pondere care a depăşit 3% în 2020.

La nivel naţional, grupul de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, lucrători meşteşugari şi meserii conexe a înregistrat cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat un accident de muncă în 15 din 18 state membre ale UE pentru care sunt disponibile date.

Concentrându-ne doar pe acest grup profesional, cele mai mari ponderi ale persoanelor care au raportat un accident s-au înregistrat în Finlanda (19,1%), Suedia (11,7%) şi Luxemburg (10,2%). În schimb, ponderi sub 2% au fost înregistrate în Letonia, Croaţia, România, Ungaria şi Lituania.

Pentru 13,2% dintre lucrătorii la nivelul UE

Pentru 13,2% dintre lucrătorii la nivelul UE, poziţiile obositoare sau dureroase au fost cel mai grav factor de risc pentru sănătatea lor fizică la locul de muncă. Au fost urmate de activităţi care implică o concentrare vizuală puternică (10,0%), manipularea sarcinilor grele (9,1%) şi mişcările repetitive ale mâinilor sau braţelor (8,7%).

De asemenea, datele de la Eurostat arată că 44,6% dintre persoanele angajate cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani au raportat că se confruntă cu factori de risc în ceea ce priveşte bunăstarea lor mentală la locul de muncă.

În 11 din cele 27 state membre, ponderea persoanelor care raportează riscuri mentale legate de muncă a depăşit jumătate din totalul persoanelor angajate. Suedia (76,4%), Grecia (69,1%) şi Luxemburg (67,4%) au înregistrat cele mai mari valori, în timp ce Cehia (33,8%), Lituania (26,7%) şi Germania (25,8%) au cele mai mici ponderi.

(sursa: Mediafax)

PSD a anunţat că a strâns peste 175.000 de semnături în cadrul campaniei de susţinere a proiectului de lege pe care l-a depus în Parlament privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze, iar varianta pe care o propune este „net superioară” celei a PNL.

„Peste 175.000 de români au semnat până acum în cadrul campaniei iniţiate de PSD de susţinere a proiectului de lege depus în Parlament privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze. Numărul mare de oameni din toate zonele ţării care s-au alăturat acestei campanii, în numai două săptămâni, arată gradul uriaş de suport public al măsurilor iniţiate de PSD. Credem că acest fapt trebuie să fie un semnal clar pentru parlamentarii tuturor partidelor la dezbaterile de luni, din Senat, privind aşteptările populaţiei faţă de acest proiect extrem de important pentru milioane de români”, se arată într-un comunicat de presă al PSD, transmis duminică AGERPRES.

Social-democraţii amintesc că proiectul prevede plafonarea pentru 6 luni a preţurilor la energie şi gaze, „la niveluri pe care românii să le poată suporta”.

„În cazul electricităţii, PSD a propus, prin ultimele amendamente depuse vineri, un plafon de preţ al energiei active de 250 de lei/Mwh, în condiţiile în care ultimele oferte ale furnizorilor către populaţie, această valoare a ajuns la peste 950 lei/Mwh. În cazul gazelor naturale, plafonul propus este de 135 de lei/Mwh, faţă de oferte ale furnizorilor de 650 lei/Mwh.

Soluţiile PSD produc o scădere a preţului final faţă de actualele oferte ale furnizorilor cu 74%

Soluţiile PSD produc o scădere a preţului final faţă de actualele oferte ale furnizorilor cu 74% în cazul energiei şi 79% în cazul gazelor. De asemenea, varianta PSD este net superioară propunerilor PNL: liberalii ajung la un preţ final al kilowatt-ului de 1,01 lei, în vreme ce în varianta noastră kilowattul va costa doar 0,67 lei”, se explică în comunicat.

Potrivit PSD, proiectul implică o scădere a preţurilor la o valoare care se menţine pe întreaga durată a celor şase luni de plafonare, iar după intrarea în vigoare a legii toate contractele se restructurează, astfel încât să nu fie depăşit preţul maximal, cel plafonat.

„Prin legea propusă de PSD nivelul de trai al românilor este protejat în următoarele 6 luni de situaţia iminentă a dublării sau triplării facturilor cu utilităţile – electricitate şi gaz. Noile facturi dublate ar însemna un cost suplimentar de minim 1.200 de euro pe an pentru fiecare gospodărie de salariaţi din România. De aceea, cerem parlamentarilor responsabili de la celelalte partide să susţină mâine soluţiile PSD care vor evita producerea unei adevărate explozii sociale în această iarnă, menţinând facturile populaţiei la un nivel suportabil”, susţin social-democraţii. Agerpres

Comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, a avertizat cu privire la creşterea sărăciei în Europa din cauza preţurilor tot mai mari la energie electrică, transmite duminică dpa.

Schmit a declarat pentru agenţia de presă menţionată că milioane de oameni din blocul comunitar suferă de sărăcie generată de preţurile tot mai mari la energie electrică şi a adăugat că numărul acestora va continua să crească.

Comisia Europeană ar putea ajuta ţările membre să limiteze impactul preţurilor foarte mari la energie electrică asupra populaţiei, dar că obligaţia de a lua măsuri revine în primul rând guvernelor naţionale, potrivit lui Schmit.

Vineri, purtătoarea de cuvânt a guvernului german Martina Fietz a declarat că este important să existe o coordonare la nivelul întregii Europe şi să se acţioneze în cadrul actualelor regulamente ale pieţei interne a UE.

Subiectul va fi discutat la Consiliul European care va avea loc săptămâna viitoare, în zilele de joi şi vineri, la Bruxelles, a menţionat Fietz.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor ETUC a atras atenţia în septembrie că, potrivit datelor existente, peste 2,7 de milioane de oameni din Europa nu-şi mai pot permite să-şi încălzească în mod corespunzător locuinţele, cu toate că au un loc de muncă şi, implicit, un venit.

Agerpres

Rata de infectare cu COVID-19 cumulată la 14 zile în municipiul Botoşani a depăşit, duminică, pragul de 9 la mia de locuitori, potrivit raportării Direcţiei de Sănătate Publică.

Datele DSP arată că numărul de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 din ultimele două săptămâni a ajuns la 1.089, ceea ce face ca incidenţa bolii în rândul populaţiei municipiului reşedinţă de judeţ să fie de 9,16 cazuri la mia de locuitori.

În acelaşi timp, rata medie de infectare la nivelul judeţului a crescut, duminică, la 4,67 la mia de locuitori.

În ultimele 24 de ore, au fost confirmate pozitiv la testul COVID-19 un număr de 135 de persoane, dintre care 58 din municipiul Botoşani şi 23 din municipiul Dorohoi.

Cea mai mare rată de infectare se înregistrează în comuna Suliţa, acolo unde sunt 13,06 persoane infectate la mia de locuitori. În alte trei comune – Coşula, Cristeşti şi Leorda – se înregistrează o incidenţă de peste 6 cazuri la mia de locuitori. Agerpres