Uniunea Europeană a lansat un apel la evitarea călătoriilor neesenţiale între ţările din blocm pentru a face faţă ameninţării noilor mutaţii ale coronavirusului, apreciind situaţia sanitară “foarte gravă”, la finalul unui summit prin videoconferinţă al celor 27, organizat joi, comentează AFP.

Ulterior, Franţa a anunţat că va impune cu începere de duminică călătorilor din alte ţări europene să prezinte un test PCR realizat cu 72 de ore înainte de plecare. O obligaţie care nu se referă la călătoriile esenţiale, la muncitorii frontalieri.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat joi seară, după recomandările Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), că “toate călătoriile neesenţiale” trebuie “puternic descurajate”. “Suntem tot mai îngrijoraţi pe tema diferitelor mutaţii” ale coronavirusului, a recunoscut Ursula von der Leyen.

Ea a propus o nouă definiţie mai exactă a zonelor de risc din punct de vedere sanitar, cu o nouă categorie “roşu închis”. În cadrul UE, călătorii provenind din acest regiuni ar putea fi supuşi obligaţiei de a face un test înainte de plecare şi de a intra în carantină la sosire.

În ce priveşte ţările din afara UE, “propunem măsuri suplimentare de securitate pentru călătoriile esenţiale spre Europa, de exemplu cerând un test înainte de plecare”, a adăugat ea.

Controlul frontierelor este o prerogativă naţională, dar europenii încearcă să se coordoneze pentru a păstra funcţionarea pieţei interne, transportul mărfurilor şi cotidianul muncitorilor transfrontalieri. Ei doresc să evite haosul care a urmat închiderii frontierelor în ordine dispersată atunci când pandemia a apărut în primăvară.

În faţa mutaţiilor coronavirusului (britanică, sud-africană), mai contagioase, mai multe ţări au înăsprit restricţiile în ultimele zile. Germania a decis însăsprirea restricțiilor începând de marți, iar Olanda a anunţat, joi seară, o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii cu începere de la orele 21.00, iar Portugalia închiderea şcolilor.

În ajunul summitului, europenii au ajuns în cele din urmă să se se înţeleagă asupra recunoaşterii reciproce a rezultatelor testelor, atât PCR, cât şi antigenice rapide, un progres validat joi seară.

Pentru a detecta mutaţiile coronavirusului, Comisia Europeană a îndemnat statele membre ale UE să crească secvenţierea, considerând insuficient nivelul actual. De asemenea, a lansat un apel la accelerarea vaccinării, protejând 70% din populaţia adultă înainte de sfârşitul verii şi 80% din personalul sanitar şi cei în vârstă de peste 80 de ani până în martie.

Obiective sprijinite de cei 27, a afirmat Ursula von der Leyen. “Este un efort enorm, dar realizabil”, a subliniat ea.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a dat asigurări că toate mijloacele posibile” vor fi “examinate pentru a asigura aprovizionarea rapidă” cu vaccinuri, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.

Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.

UE a semnat în total şase contracte pentru vaccinuri cu diverse companii farmaceutice şi este în discuţii cu alte două (Novavax şi Valneva), pentru peste 2,5 miliarde de doze potenţiale.

Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.

Atena a pledat, de asemenea, pentru înfiinţarea unui certificat de vaccinare “standardizat” în UE, o propunere discutată la summit.

Grecia vrea să îşi salveze industria turistică, dar ideea de a se servi de acest certificat pentru a permite persoanelor vaccinate să călătorească este considerată prematură de mai multe state membre, din cauza proporţiei reduse a populaţiei vaccinate şi a incertitudinilor cu privire la efectul vaccinului asupra transmiterii virusului.

“Ar trebui să ne putem pune de acord” cu privire la normele comune pentru aceste certificate, a spus Charles Michel. “După aceea, am putem vedea dacă şi în ce circumstanţe poate fi utilizat acest certificat”, a adăugat el. Agerpres

Producţia naţională de autoturisme a înregistrat, în 2020, un declin de 10,67%, faţă de anul precedent, până la 438.107 unităţi, conform datelor publicate de Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Doar la nivelul lunii decembrie, au fost produse în România 33.408 de autoturisme, dintre care 18.804 de unităţi la uzina Dacia de la Mioveni şi 14.604 unităţi la fabrica Ford de la Craiova.

Raportat la întreg anul 2020, producţia de autoturisme a ajuns la 438.107 unităţi, în scădere cu 10,67% faţă de 2019, când s-au înregistrat 490.412 de unităţi.

Potrivit sursei citate, în funcţie de modelele auto, producţia de autoturisme are pe primul loc Dacia Duster – cu 183.286 de unităţi, urmat de Ford EcoSport & Puma (179.008 unităţi), Dacia Sandero (36.416), Dacia Logan (30.834) şi Dacia Logan MCV (8.663).

Pe de altă parte, datele publicate, în ianuarie, de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA) arată că vânzările de maşini noi în România au scăzut cu 22,6%, în 2020, faţă de anul precedent, deşi înmatriculările de autovehicule au înregistrat creşteri în ultimele patru luni ale anului, iar comercializarea de autoturisme ecologice s-a majorat cu 103,5%.

Pe piaţa naţională, topul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale), la finalul anului 2020, era condus de Dacia, cu 42.356 de unităţi, urmată de Renault – cu 11.796 de unităţi, Volkswagen (10.957 unităţi), Skoda (10.288), Ford (9.910) şi Toyota (6.870).

Analiza de specialitate relevă faptul majoritatea achiziţiilor de autoturisme înregistrate anul trecut în România au fost realizate de persoanele juridice, care acoperă 55% din total, restul (45%) revenind persoanelor fizice. Agerpres

12 asistenți și medici au primit, în loc de vaccin anti-Covid, ser fiziologic. S-a întâmplat în Trentino, Italia, pe parcursul ultimelor zile.

Este vorba despre o singură sesiune de vaccinare care a implicat 47 de persoane, dintre care cel mai probabil 12 au primit câte o injecție cu ser fiziologic în locul vaccinului Pfizer, scrie agenția ANSA, citat de MEDIAFAX.

Rata de eroare este mai mică de 1 la mie, spun autoritățile sanitare. Administrarea soluției fiziologice nu implică niciun risc pentru sănătate, subliniază autoritățile.

Conform autorității sanitare din zonă, cazul a fost identificat rapid datorită protocolului și listelor de verificare, care oferă, printre altele, o evidență a dozelor preparate și administrate și recipientele rămase intacte.

Se pare că eroarea a apărut în momentul administrării: în mod normal, vaccinul este diluat cu soluție fiziologică.

„Când se folosește în mod normal un flacon, acesta este pus deoparte. În acest caz specific nu a fost pus deoparte, cea mai plauzibilă ipoteză fiind aceea că a fost reumplut cu soluție fiziologică și apoi de acolo au fost extrase cele șase doze care au fost administrate. Așadar, probabil că în interior erau și urme de vaccin”, declară Antonio Ferro, directorul Departamentului de Prevenție din cadrul Autorității pentru Sănătate Trento.

„La sfârșitul sesiunii de vaccinare, datorită listelor de verificare, operatorul a constatat eroarea. El a anunțat imediat conducerea și au fost convocate toate persoanele implicate în acea sesiune de vaccinare, 47 de persoane în total. Acestea au fost informate că e posibil să fi primit soluție fiziologică în loc de vaccin și au fost invitate să repete doza la 20 de zile. De asemenea, facem analize pentru a evidenția anticorpii, în așa fel încât să înțelegem cine și ce a primit”, a adăugat Ferro.

Pasagerii cursei TAROM RO361 Bucureşti OTP – Amsterdam AMS, de sâmbătă, trebuie să prezinte la îmbarcare un test negativ antigen COVID-19, anunţă compania pe pagina sa de Facebook.

“Conform ultimelor decizii emise de autorităţile olandeze vă comunicăm faptul că toţi pasagerii care intenţionează să călătorească spre AMS au nevoie de un test antigen negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 4 ore înainte de îmbarcarea către această destinaţie.

Menţionăm faptul că prezentarea acestui test antigen este obligatorie începând din 23 ianuarie 2021 (00:00 local Amsterdam), fiind necesară şi pentru pasagerii de tranzit! În cazul în care pasagerii nu prezintă un test negativ antigen COVID-19, accesul este restricţionat. Totodată, vă informăm că #TAROM va opera zborul #RO361 Bucureşti OTP – Amsterdam AMS de mâine, 23 ianuarie 2021, cu amendamentul că pasagerii trebuie să prezinte la îmbarcare testul negativ antigen COVID-19”, se menţionează în postarea de pe reţeaua de socializare.

Reprezentanţii TAROM subliniază că, în contextul în care cele mai recente măsuri anti-COVID-19 sunt discutate în prezent în parlamentul olandez, aceste informaţii pot fi modificate şi, în cazul în care se impun măsuri noi sau se modifică cele menţionate, pasagerii vor fi informaţi. Agerpres