O colonie cu circa 200 de lilieci din două specii protejate în România – liliacul mare cu potcoavă şi liliacul cărămiziu – a fost descoperită recent într-o bisericuţă de lemn din localitatea Zalnoc, judeţul Sălaj, cu ocazia unor lucrări de restaurare a acoperişului lăcaşului de cult monument istoric.

“În momentul în care ne-am apucat să schimbăm învelitoarea, am găsit deasupra bolţii o cantitate mare de mizerie făcută de lilieci. Cred că am scos trei saci de mizerie de acolo, dar la momentul respectiv nu am dat prea mare importanţă acestui fapt, mai ales că nu am văzut decât unul sau doi lilieci zburând prin biserică. Duminică, am revenit la bisericuţă după o perioadă de pauză şi am văzut, agăţaţi de boltă, mai mulţi lilieci. Pentru că ne-am gândit că localnicii nu vor fi de acord cu liliecii în biserică, am luat legătura cu Centrul pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor, ca să vedem ce e de făcut”, a declarat joi, pentru AGERPRES, Bogdan Ilieş, unul din cei care se ocupă cu proiectul de restaurare a monumentului istoric din Zalnoc.

Potrivit acestuia, joi, a venit la Zalnoc Bucs Szilard-Lehel, preşedintele consiliului director al Centrului pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor, care i-a precizat faptul că e vorba de circa 200 de lilieci din speciile mare cu potcoavă şi cărămiziu, ambele protejate pe teritoriul României.

“În urma discuţiilor, am luat decizia de a amâna până în septembrie procesul de tratare a şindrilei, pentru că atunci când vremea se răceşte liliecii se adăpostesc în peşteri şi vor pleca din biserică. De asemenea, vom sigila cu plasă locurile prin care ar putea intra în lăcaşul de cult, dar le lăsăm la dispoziţie podul. E posibil ca şi până acum să fi stat în pod, dar i-am deranjat cu lucrările şi s-au mutat în biserică”, a explicat Bogdan Ilieş.

Conform Centrului pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor, liliecii din România formează una dintre cele mai importante populaţii din Europa, atât datorită numărului mare de specii de la noi din ţară, cât şi mărimii coloniilor. Pe teritoriul ţării noastre au fost identificate până în momentul de faţă 32 de specii de lilieci. AGERPRES

În perioada izolării impuse din cauza pandemiei de COVID-19, au fost furate laptopuri, tablete şi alte bunuri de valoare aflate în birourile din Bruxelles ale unui număr de cel puţin 50 de eurodeputaţi, transmite joi politico.eu.

Furturile par să fie avut loc în principal în timp ce sediul din Bruxelles al legislativului european era practic gol, autorii furturilor răscolind prin hârtii şi spărgând dulapuri din birourile eurodeputaţilor pentru a sustrage bunuri de valoare.

Europarlamentarul german Nico Semsrott, căruia i-au fost furate două laptopuri, s-a declarat dezamăgit de lipsa de reacţie din partea Directoratului general pentru securitate al Parlamentului European (DG SAFE). “Este un imens scandal şi nu ştiu de ce toată lumea tace”, a declarat el.

”Suntem aproape siguri că hoţii au căutat prin toate lucrurile noastre, pentru că totul pare răscolit”, a spus Semsrott, adăugând că din ce a aflat au fost sparte birourile unui număr “între 40 şi 100 de eurodeputaţi”.

El şi-a avertizat colegii într-un e-mail trimis luni şi a postat un video pe YouTube în care arată cum hoţii i-au forţat un sertar de la birou, de unde au luat o cheie aflată în sertar pentru a putea deschide un dulap conţinând computere. Eurodeputatul a afirmat că DG SAFE nu îi avertizase pe eurodeputaţi despre furturi.

În luna martie, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a introdus măsuri stricte pentru a interzice accesul vizitatorilor în clădirile PE şi a încurajat eurodeputaţii să lucreze din ţările lor, ca măsură de precauţie împotriva răspândirii noului coronavirus. Sediul din Bruxelles al PE a rămas gol cea mai mare parte a lunii mai.

O purtătoare de cuvânt a instituţiei a precizat că în aprilie PE a fost informat despre spargeri şi a ”sporit numărul agenţilor de securitate care patrulează” în zona birourilor, în timp ce ”alţi agenţi au controlat accesul în clădire”. Ea a adăugat că DG SAFE anchetează furturile şi se află în contact cu autorităţile belgiene.

Eurodeputata cehă Dita Cháranzova, vicepreşedintă a Parlamentului European pentru securitate, a spus că i-a cerut DG SAFE un raport privind spargerile şi a anunţat că va ridica această chestiune la viitoare reuniune a Biroului Parlamentului European, care se ocupă de problemele administrative. AGERPRES

Peste 1.000 de pompieri din 26 de judeţe ale ţării vor suplimenta efectivele de salvatori de pe litoralul românesc, pe întreaga perioadă a actualului sezon estival, a informat miercuri Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea”.

Conform sursei citate, “măsurile dispuse la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sunt menite să asigure gestionarea eficientă a diverselor tipuri de risc şi vizează acoperirea palierelor preventiv şi de intervenţie, prin suplimentarea personalului şi tehnicii existente la nivelul judeţului Constanţa, cu efective şi mijloace specifice (ambarcaţiuni, ambulanţe SMURD, autospeciale de stingere a incendiilor, şenilate, motociclete SMURD)”.

Pentru creşterea gradului de siguranţă a constănţenilor şi turiştilor, în zonele intens circulate din judeţul Constanţa au fost operaţionalizate 24 de puncte de lucru temporare.

“11 puncte de stingere a incendiilor, încadrate fiecare cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, în localităţile Cogealac, Crucea, Adamclisi, Băneasa, Valea Dacilor şi Mihail Kogălniceanu/Raja Ovidiu, precum şi în staţiunile Mamaia, Techirghiol, Costineşti şi Vama Veche şi Eforie Nord; 8 puncte de prim ajutor, dotate cu corturi, ambulanţe, şenilate şi motociclete SMURD, în staţiunile Corbu, Mamaia Nord /Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol, Costineşti, Saturn-Venus şi Vama Veche; 5 puncte de salvare acvatică, încadrate fiecare cu o ambarcaţiune, în zonele: Portul Turistic Tomis, Portul Belona, Portul turistic Mangalia, Lacul Siutghiol şi Lacul Techirghiol”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de ISU, privind cele 24 de punctele de lucru.

Potrivit ISU “Dobrogea”, o atenţie deosebită este acordată şi eficientizării misiunilor de răspuns la situaţii ce pot apărea pe autostrăzile A2 şi A4, astfel că, în fiecare weekend, în perioada sezonului estival, mai multe echipaje de pompieri asigură intervenţiile în situaţii de urgenţă (inclusiv cele medicale) pe tronsoane prestabilite, cu personal şi tehnică din judeţele Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Bucureşti-Ilfov. AGERPRES

Cel mai important obiectiv turistic natural din Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, Gheţarul de la Scărişoara, nu poate fi vizitat în prezent, deoarece se execută lucrări de înlocuire a scărilor de acces în peşteră.

“Peştera Gheţarul de la Scărişoara este momentan închisă, întrucât au apărut ceva probleme la scările de acces şi nu mai prezentau siguranţă. Am întocmit un proiect tehnic, iar în prezent se află în execuţie înlocuirea scărilor metalice din peşteră”, a declarat, joi, primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu.

Edilul a adăugat că nu se ştie deocamdată când va fi redeschisă pentru public. “Ca în orice investiţie, apar şi anumite probleme neprevăzute. Noi încercăm cât putem de repede să o repunem în circuitul turistic”, a menţionat Marin Vîrciu.

Primarul a adăugat că turiştii care ajung în zonă pot să viziteze însă Peştera “Poarta lui Ionele”, situată tot pe raza comunei Gîrda de Sus şi care dispune de ghid.

Gheţarul de la Scărişoara este vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate. Blocul de gheaţă are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri.

În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei). AGERPRES