Connect with us

ACTUALITATE

Loteria Română: Report de peste 2,55 milioane de euro la Joker pentru extragerea de duminică

Publicat



loto-6-49

Reportul la categoria I a jocului Joker depăşeşte 2,55 milioane de euro, respectiv peste 12 milioane de lei, pentru extragerea loto care va avea loc duminică, 14 iulie, anunţă Loteria Română.

Conform sursei citate, La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 3,93 milioane de lei (peste 831.000 euro), iar la Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 2,55 milioane lei (aproximativ 539.000 euro).

La categoria a II-a a jocului Joker, reportul ajunge la peste 474.000 lei (mai mult de 100.000 euro), iar pentru jocul Noroc Plus, reportul categoriei I este în valoare de peste 374.000 lei (peste 79.100 euro).

De asemenea, la Loto 5/40, categoria I, se consemnează un report în valoare de peste 261.700 lei (peste 55.200 euro), iar la categoria a II-a, reportul este de peste 79.000 lei (peste 16.800 euro).

Potrivit Loteriei Române, duminică, 14 iulie, au loc noi trageri Loto 6/ 49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/ 40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi Loteria Română a acordat 13.757 câştiguri, în valoare totală de 927.210,04 lei.

La extragerea Noroc de joi s-au înregistrat două câştiguri de categoria a II-a, fiecare în valoare de 151.633,53 lei. Primul bilet norocos a fost jucat în judeţul Bacău, fiind completat cu 3 variante simple la Loto 6/ 49 şi o varianta la Noroc. Cel de al doilea bilet câştigător a fost jucat la o agenţie din judeţul Iaşi, fiind completat, de asemenea, cu 3 variante simple la Loto 6/49 şi o varianta la Noroc.

Tot la extragerea de joi, la Loto 6/49 s-au câştigat două premii de categoria a II-a, fiecare în valoare de 41.438,40 lei. Unul din cele două bilete câştigătoare a fost jucat la o agenţie din sectorul 6 din Bucureşti, iar celălalt la o agenţie din judeţul Cluj.

Şi jocul Joker a oferit joi un premiu, la categoria a III-a, în valoare de 32.855,04 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenţie din sectorul 3 din Bucureşti, fiind completat cu doua variante simple la Joker. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Curtea de Apel București începe judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”

Publicat

Curtea de Apel Bucureşti începe, vineri, judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”, în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

“Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu “nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU – Antonina Radu şi George Matei -, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Poliţia italiană a arestat în Sicilia 22 de presupuşi membri ai Mafiei Cosa Nostra

Publicat

Poliţia italiană a arestat 22 de persoane suspecte ca fiind membri ai Mafiei siciliene Cosa Nostra, relatează joi agenţia DPA.

Presupusul lider mafiot Benedetto La Motta, în vârstă de 62 de ani, care a condus clanul Santapaola-Ercolano, se numără printre cei reţinuţi, împreună cu unii dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, printre care şi Antonino Marano, în vârstă de 76 de ani şi cunoscut de asemenea sub numele de ”ucigaşul din închisoare”.

După ce a stat 47 de ani în detenţie, Marano a fost eliberat în decembrie 2014, dar poliţia suspectează că el a comis încă un asasinat împreună cu La Motta în octombrie 2016.

Cei 22 sunt acuzaţi deocamdată pentru apartenenţă la Mafia, formarea unui grup infracţional pentru trafic ilegal cu narcotice, posesie şi trafic de narcotice, atacuri şi extorcări multiple. Folosirea metodelor Mafiei în delictele comise este evidenţiată în acuzaţii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un jucător al echipei Universitatea Craiova, testat pozitiv la coronavirus

Publicat

Clubul de fotbal Universitatea Craiova a anunţat, joi seara, pe un site de socializare că unul dintre jucătorii săi a fost testat pozitiv la coronavirus.

Gruparea olteană nu dezvăluie numele acestuia, dar subliniază că este unul dintre jucătorii accidentaţi care nu a luat contact cu restul lotului.

“Caz pozitiv de COVID-19 depistat astăzi. Este vorba despre unul dintre jucătorii accidentaţi, acesta efectuând procesul de recuperare separat de restul colegilor săi, fiind asimptomatic”, anunţă U Craiova pe pagina oficială de Facebook.

Clubul oltean anunţase, miercuri, că doi componenţi ai staff-ului său tehnic au fost testaţi pozitiv la coronavirus.

Universitatea a mai avut teste pozitive în finalul campionatului trecut la nivelul staff-ului tehnic, iar antrenorul principal Cristiano Bergodi a fost infectat cu virusul după încheierea campionatului, ratând prima parte a pregătirii pentru noul sezon. De asemenea, presa sportivă a relatat că mai mulţi oficiali ai clubului au fost testaţi pozitiv la coronavirus, patronul echipei Mihai Rotaru, preşedintele Sorin Cârţu, managerul general Marcel Popescu, managerul executiv Ovidiu Costeşin şi team managerul Emil Pieleanu.

De la 12 iunie, când au fost reluate meciurile de fotbal, au fost confirmate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19 la jucători şi angajaţi ai unor cluburi din Liga I (FC Dinamo, FC Botoşani, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Politehnica Iaşi, Astra Giurgiu, FCSB, FC Argeş, UTA, Chindia Târgovişte, Viitorul Constanţa şi FCSB) şi Liga a II-a (Concordia Chiajna, Petrolul Ploieşti, ASU Poli Timişoara, Turris Oltul Turnu Măgurele, FC U Craiova 1948 şi Pandurii Târgu Jiu).

În rândul arbitrilor, în lotul pentru primele două eşaloane, au fost depistate până acum zece cazuri, persoanele în cauză fiind oprite de la delegări de Federaţia Română de Fotbal.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tătaru despre copilul cu Kawasaki infectat cu COVID-19: Este în stare bună, nu e intubat

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, joi, la Brăila, că starea copilului de 8 ani diagnosticat cu maladia Kawasaki, care a fost confirmat pozitiv cu COVID-19, este stabilă, el nefiind intubat sau ventilat mecanic.

“Ştiam de acest pacient de ieri, are părinţii infectaţi cu COVID-19. El are o patologie tip pediatrică, cu suprainfectare, în contextul în care prezintă şi un test pozitiv. În momentul de faţă, este în stare bună, este neintubat, rămâne să monitorizăm starea sa de sănătate în continuare”, a declarat Tătaru.

Întrebat dacă mai există alte cazuri de copii care s-ar afla într-o situaţie asemănătoare, ministrul Tătaru a precizat că nu sunt raportate alte astfel de cazuri.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că, în acest moment, pentru copiii diagnosticaţi cu COVID-19 care ar avea nevoie de terapie intensivă, în spitalele din Bucureşti există 30 de paturi la ATI, între care patru sunt pentru nou-născuţi, iar la nivel naţional sunt 67 astfel de paturi şi încă 17 paturi în evaluare în fiecare spital judeţean. În total, la nivel naţional, există 1.050 de paturi la Terapie Intensivă complet dotate pentru patologia COVID-19.

Miercuri s-a înregistrat în România primul caz de infectare cu noul coronavirus la un copil de 8 ani, din Buzău, diagnosticat cu maladia Kawasaki. În primă fază, părinţii băiatului au fost confirmaţi cu COVID-19 la Buzău. Copilul prezenta şi el simptome de febră, somnolenţă şi dureri de cap, dar testul COVID-19 făcut la Buzău a ieşit negativ. Medicii din Buzău au crezut că micuţul are meningoencefalită, motiv pentru care l-au transferat la Spitalul Clinic de Copii “Dr.Victor Gomoiu” Bucureşti, unde a fost din nou testat PCR pentru COVID-19, rezultatul fiind pozitiv. În prezent, copilul se afla internat la Terapie Intensivă, în stare stabilă, nefiind intubat sau ventilat mecanic. AGERPRES

Citește mai departe