Connect with us

ACTUALITATE

Ludovic Orban va prezenta luni, lista miniştrilor şi programul de guvernare actualizat

Publicat



orban

Premierul desemnat Ludovic Orban a anunţat că luni, după reuniunea Biroului Politic al PNL, va înainta către Birourile Permanente ale celor două Camere lista miniştrilor şi programul de guvernare actualizat.

“Luni, după reuniunea Biroului Politic al partidului, la care voi prezenta programul de guvernare reactualizat şi propunerea mea, ca şi preşedinte al partidului şi premier desemnat, pentru lista miniştrilor, vom înainta lista miniştrilor şi programul de guvernare către Birourile Permanente ale celor două Camere”, a spus Orban, sâmbătă, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

Conform unor surse politice, în cursul serii de sâmbătă, membrii Cabinetului urmează să aibă o întâlnire de lucru la Palatul Victoria, în vederea actualizării programului de guvernare.

“Programul de guvernare trebuie modificat în primul rând pentru faptul că foarte multe obiective pe care ni le-am asumat în programul cu care ne-am prezentat în urmă cu trei luni în faţa Parlamentului au fost îndeplinite şi aceste obiective, odată îndeplinite, nu are rost să le mai păstrăm în programul de guvernare. De asemenea pe măsura analizei problematicii care există în cele trei luni de exercitare a guvernării, sigur că am identificat obiective suplimentare pe care putem să le realizăm, este adevărat, fără a putea adopta, să spun, acte normative cu valoare de lege. Vom include aceste obiective suplimentare în programul de guvernare, lucruri pe care le considerăm extrem de necesare şi de benefice pentru români”, a spus Orban.

El a subliniat că în Legea bugetului de stat şi în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat sunt prevăzute sumele necesare pentru creşterea pensiilor.

“Creşterea punctului de pensie este prevăzută în Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Vom creşte pensiile, sigur că trebuie să urmărim cu mare atenţie evoluţia economiei, evoluţia încasărilor la bugetul de stat şi vom creşte pensiile. Noi am prevăzut sumele necesare pentru creşterea pensiilor. (…) În conformitate cu legea responsabilităţii fiscal-bugetare, Ministerul Finanţelor are obligaţia de a prezenta un raport după şase luni privind evoluţia economiei şi, evident, evoluţia bugetului şi acest raport va fi baza tuturor deciziilor noastre”, a mai spus Orban. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Piaţa auto din România a scăzut cu peste 34%, în primele şapte luni. Topul celor mai vândute mașini

Publicat

Piaţa auto din România a înregistrat o contracţie de 34,2% la nivelul primelor şapte luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), publicate luni.

Conform analizei sectoriale, din ianuarie până în iulie, topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia – cu 20.252 unităţi, urmată de către Volkswagen (5.779), Renault (5.667), Skoda (5.000), Ford (4.905) şi Hyundai (4.064).

Pe segmentul autoturismelor s-a consemnat, în primele şapte luni din 2020, o scădere generală de 34%, în comparaţie cu intervalul similar din anul anterior. Ierarhia vânzărilor este condusă de către Dacia, cu 18.950 de unităţi (-33,8% faţă de 2019, cotă de piaţă 30,7%).

Pe locurile următoare se clasează Skoda – cu 5.000 de unităţi (-34,6% faţă de primele şapte luni din 2019 şi cotă de piaţă de 8,1%), Volkswagen – cu 4.880 unităţi (-24,5%, cotă de piaţă 7,9%), Renault – cu 4.678 de unităţi (-44,3%, cotă de piaţă 7,6%) şi Hyundai – cu 4.064 de unităţi (-8,9%, cotă de piaţă 6,6%).

De asemenea, pe modele, cu cele 8.353 de unităţi vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut după primele şapte luni din 2020, în scădere cu 46,6%, comparativ cu datele din anul trecut, urmat de Dacia Duster (4.731 unităţi, -25,9%), Dacia Sandero (4.576 unităţi, -7,6%), Renault Clio (2.074 unităţi, -44,6%) şi Skoda Octavia (1.795
unităţi, -39%).

În funcţie de tipul de combustibil al achiziţiilor de autoturisme, în intervalul ianuarie – iulie, autoturismele pe benzină continuă să deţină cea mai mare pondere, respectiv 65,6% din total (în scădere faţă de cota înregistrată anul trecut, de 69,5%).

Autoturismele “verzi”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele hibride (care dispun de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) au înregistrat un volum în creştere de 3,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe subcategorii, o creştere importantă (de 38,6%) a fost consemnată la autoturismele 100% electrice, dar şi una mult mai consistentă, de 115,1%, la cele hibride plug-in.

Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid) înregistrează după primele şapte luni din 2020 o evoluţie negativă (-11,5%).

În cazul autovehiculelor comerciale uşoare (inclusiv minibuse si pick-up), statistica APIA relevă faptul că această categorie a înregistrat o scădere importantă în luna iulie (-36,4%), respectiv de 27,9%, pe primele şapte luni ale acestui an.

Potrivit sursei citate, la nivel general, cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate, în intervalul de referinţă, de către persoanele juridice, care acoperă 58% din totalul achiziţiilor de autoturisme. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Evoluţia COVID-19 în România şi în lume până la 10 august 2020

Publicat

În săptămâna 3-9 august 2020, în România s-a înregistrat un nou record al numărului de cazuri de COVID-19 de la debutul epidemiei în ţara noastră: 8.582 de noi infectări. În intervalul respectiv, la data de 7 august au fost raportate cele mai multe noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 într-o singură zi de la debutul epidemiei în România, respectiv 1.378 de cazuri.
La nivel mondial, numărul de infectări s-a triplat de la începutul verii, în 10 săptămâni, ajungându-se de la circa 6 milioane de cazuri la 31 mai 2020 la aproape 20 milioane de cazuri în 10 august 2020.

Evoluţia COVID-19 în România la 10 august 2020

Până la data de 10 august 2020, în România erau confirmate 62.547 de cazuri de infecţie cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), cu 779 mai multe faţă de ultima raportare, de la 9 august 2020. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 30.311 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 6.497 pacienţi asimptomatici au fost externaţi la zece zile după depistare, conform informării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) de la ora 13.00.

GSC arată că până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.385.334 de teste. Dintre acestea, 6.607 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.738 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 1.869 la cerere.

Numărul total de decese în rândul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 era, la 10 iulie 2020, de 2.729 persoane, numărul de decese înregistrate în ultimele 24 de ore fiind de 29. GCS arată că 28 dintre cele 29 de decese înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

La ATI, erau internaţi 476 pacienţi faţă de 419 de pacienţi în săptămâna precedentă.

Cu 8.582 de cazuri noi în ultimele 7 zile, România înregistrează o nouă creştere a numărului de infectări faţă de intervalul 27 iulie – 3 august 2020 (8.107 cazuri noi). Este a zecea săptămână, consecutiv, când numărul de cazuri noi creşte de la o săptămână la alta, după ce în anterioarele şase săptămâni consecutive s-au înregistrat scăderi ale numărului de cazuri noi de la o săptămână la alta.

Evoluţia COVID-19 în România în ultimele şapte zile: 8.582 de cazuri noi; între 19 şi 50 decese noi pe zi

În intervalul 3-10 august 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 62.547 de la la 54.009 în 3 august 2020, în intervalul 3-10 august înregistrându-se 8.538 cazuri noi.

Situaţia perioadei 3-10 august 2020, pe zile, a fost următoarea: 3 august – 823 cazuri noi, 4 august – 1.232 cazuri noi, 5 august – 1.309 cazuri noi, 6 august – 1.345 cazuri noi, 7 august – 1.378 cazuri noi, 8 august – 1.350 cazuri noi, 9 august – 1.145 cazuri noi.

Evoluţia deceselor la 24 de ore, în intervalul 3-10 august, a oscilat între 19 şi 50.

Evoluţia COVID-19 în România pe săptămâni: 3-10 august 2020, cea mai mare creştere săptămânală de la începutul epidemiei

În intervalul 3-10 august 2020, numărul de cazuri noi a fost de 8.582, în creştere semnificativă faţă de intervalul anterior (27 iulie – 3 august), când numărul de cazuri noi a fost 8.107.

Evoluţia numărului de cazuri în ultimele 16 săptămâni: 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri noi); 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri noi); 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri noi); 4-11 mai (2.076 cazuri noi); 11-18 mai (1.448 cazuri noi); 18-25 mai (1.247 cazuri noi); 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri noi); 1-8 iunie (1.206 cazuri noi); 8-15 iunie (1.561 cazuri noi); 15-22 iunie (2.126 cazuri noi); 22-29 iunie (2.291 cazuri noi); 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri noi); 6-13 iulie (3.725 cazuri noi); 13-20 iulie (5.191 cazuri noi), 20-27 iulie (7.763 cazuri noi), 27 iulie-3 august (8.107), 3-10 august (8.582 cazuri noi).

În privinţa numărului total de persoane decedate, situaţia pe ultimele săptămâni se prezintă după cum urmează: 13 aprilie – 317 decese; 20 aprilie – 451 decese; 27 aprilie – 631 decese; 4 mai – 803 decese; 11 mai – 972 decese; 18 mai – 1.107 decese; 25 mai – 1.193; 1 iunie – 1.270; 8 iunie – 1.334 decese; 15 iunie – 1.427 decese; 22 iunie – 1.523 decese; 29 iunie – 1.634 decese; 6 iulie – 1.768 decese; 13 iulie – 1.901 decese; 20 iulie – 2.038 decese; 27 iulie – 2.206 decese, 3 august – 2.432 decese, 10 august – 2.729 decese.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele şapte zile şi pe săptămâni: 19.871.795 de cazuri şi 731.570 de decese până la 10 august 2020

La nivel mondial, în ultimele şapte zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 1.777.904 cazuri, de la 18.093.891 de infectări în 3 august, la 19.871.795 cazuri la 10 august, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Din totalul de 19.871.795 de cazuri în 10 august, 731.570 erau reprezentate de decese. În ultimele şapte zile, numărul deceselor a crescut la nivel mondial de la 689.625 în 3 august, la 731.570 în 10 august, ora 13.00, conform sursei citate.

Se menţine un trend ascendent al numărului de îmbolnăviri. Numărul săptămânal de îmbolnăviri noi a continuat să crească din 15 iunie.

Numărul deceselor noi (41.724) a fost, în intervalul 3-10 august 2020, în creştere faţă de săptămâna anterioară (40.659 decese). În săptămânile precedente, evoluţia deceselor a fost următoarea: circa 35.000 decese – 11 mai; aproximativ 32.000 decese – 18 mai; aproape 30.000 decese – 25 mai 2020; circa 30.000 – 2 iunie; circa 30.000 decese – 9 iunie; aproximativ 27.000 decese – 15 iunie; circa 34.000 decese – 22 iunie şi 29 iunie; în jur de 32.000 decese – 6 iulie; 34.500 decese – 13 iulie, peste 37.000 decese – 20 iulie, peste 42.000 decese – 27 iulie, peste 40.000 decese – 3 august.

La 10 august 2020, Statele Unite, Brazilia, India, Rusia, Africa de Sud, Mexic, Peru, Columbia, Chile şi Iran ocupă, aproape la fel ca în săptămâna precedentă, primele locuri în clasamentul ţărilor cu cele mai multe cazuri de COVID-19.

La 10 august, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 200.000 de cazuri, se aflau: Statele Unite (5.044.864 cazuri şi 162.938 decese), Brazilia (3.035.422 cazuri şi 101.049 decese), India (2.215.074 cazuri şi 44.386 decese), Rusia (890.799 cazuri şi 14.973 decese), Africa de Sud (559.859 cazuri şi 10.408 decese), Mexic (480.278 cazuri şi 52.298 decese), Peru (478.024 cazuri şi 21.072 decese), Chile (373.056 cazuri şi 10.077 decese), Columbia (387.481 cazuri, 12.842 decese), Iran (326.712 cazuri şi 18.427 decese), Regatul Unit (312.574 cazuri şi 46.659 decese), Spania (314.362 cazuri şi 28.503 decese), Pakistan (284.660 cazuri şi 6.097 decese), Arabia Saudită (288.690 cazuri şi 3.167 decese), Italia (250.566 cazuri şi 35.205 decese), Bangladesh (260.507 cazuri şi 3.399 decese), Turcia (240.804 cazuri şi 5.844 decese), Franţa (235.237 cazuri şi 30.327 decese), Germania (217.300 cazuri şi 9.203 decese), Argentina (246.499 cazuri, 4.606 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (10 august, ora 13.00).

Ţările cu cele mai multe decese la nivel mondial erau, la 10 august 2020, ora 13.00: Statele Unite (162.938), Brazilia (101.049 decese), Mexic (52.298) Regatul Unit (46.659), India (44.386), Italia (35.205), Franţa (30.327), Spania (28.503), Peru (21.072), Iran (18.427), Rusia (14.973) etc.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe primul loc, Asia pe locul al doilea şi Europa pe locul trei

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, America se află pe primul loc, urmată de Asia şi Europa; Africa şi Oceania au cele mai puţine cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), www.ecdc.europa.eu.

Potrivit statisticilor ECDC, pe continentul african, la 3 august 2020, cele mai multe cazuri se înregistrau în Africa de Sud, Egipt, Algeria, Nigeria şi Sudan.

În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri sunt: India, Iran, Turcia şi Indonezia, în timp ce în America de Sud şi Nord, primele cinci state cu cele mai multe îmbolnăviri erau: Statele Unite, Brazilia, Mexic, Peru şi Columbia.

Situaţia COVID-19 în Europa

Statele din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri erau, la 10 august 2020, în ordine descrescătoare: Rusia, Spania, Regatul Unit, Italia şi Germania, conform https://www.ecdc.europa.eu.

Statele cu cele mai puţine cazuri din Europa (sub 10.000), erau, la data menţionată: Vatican (12), Liechtenstein (89), Monaco (133), San Marino (699), Andorra (955), Malta (1.089), Georgia (1.225), Cipru (1.242), Letonia (1.290), Islanda (1.958), Estonia (2.152), Slovenia (2.249), Lituania (2.252), Slovacia (2.596), Muntenegru (3.618), Ungaria (4.696), Grecia (5.623), Croaţia (5.640), Albania (6.411), Luxemburg (7.205), Finlanda (7.584), Norvegia (9.838), Kosovo (9.869) etc., conform hărţii Arcgis. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Procesul privind redeschiderea anchetei în dosarul ”10 august”, mutat la Tribunalul Bucureşti

Publicat

sursa portal.just.ro

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul ”10 august”, procesul fiind mutat la Tribunalul Bucureşti.

Instanţa a admis în acest sens o cerere făcută de foştii şefi ai Jandarmeriei implicaţi în acest caz, care au solicitat ca procesul să fie mutat la Tribunalul Bucureşti.

“Admite excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală – judecător de cameră preliminară. Declină competenţa de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, dispuse prin ordonanţa nr.111/II-2/2020 din 04.08.2020 a procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în favoarea Tribunalului Bucureşti – judecător de cameră preliminară. În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.90 din Legea nr.135/2010 (Codul de procedură penală), formulată de intimatul Cucoş Gheorghe Sebastian, prin apărător. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în privinţa dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Definitivă în privinţa restului dispoziţiilor”, se arată în decizia luată de judecătoarea Ruxandra Grecu de la Curtea de Apel Bucureşti.

De altfel, foştii şefi ai Jandarmeriei au încercat luni să amâne dezbaterile, solicitând schimbarea magistratului care se ocupă de acest caz, judecătoarea Ruxandra Grecu, însă cererea lor a fost respinsă.

Ruxandra Grecu a înaintat săptămâna trecută o cerere de abţinere în dosar, însă şi solicitarea sa a fost respinsă.

Luni dimineaţa, în faţa sediului instanţei s-a desfăşurat un protest inedit al comunităţi Declic, care a plasat un imens elefant de culoare roz pe care scria: “#10 AUGUST NU UITĂM”.

Procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial, săptămâna trecută, soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Dacă decizia DIICOT va fi confirmată de un judecător, procurorii vor redeschide urmărirea penală faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Aceştia vor fi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

În ordonanţa de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explică faptul că procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ”10 august” şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii.

Giorgiana Hosu arată că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali – şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

În plus, spune Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.

Giorgiana Hosu mai spune că nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică, în condiţiile în care o parte din înregistrările video aflate la dosar nu au putut fi accesate.

“Mai mult, deşi la 10.06.2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor înregistrate pe mediile de stocare a datelor şi s-a constatat că un hard disk pus la dispoziţie de Poliţia locală Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri şi 2 CD-uri reprezentând înregistrări înaintate de B1 Tv sunt neînregistrate, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 38/27.08.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 147/15.10.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceste suporturi optice de la sursa iniţială. Cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicărilor între suspecţi”, precizează Hosu. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Aproape 100.000 de persoane cu peste 32.000 de mijloace de transport au tranzitat frontierele României, în ultimele 24 de ore

Publicat

În ultimele 24 de ore, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control aproximativ 99.900 persoane, cetățeni români și străini, cu peste 32.300 mijloace de transport (dintre care 7.900 automarfare), informează luni IGPF.

Pe sensul de intrare au fost aproximativ 55.100 persoane cu 17.700 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 44.800 persoane cu 14.600 mijloace de transport.

Frontiera cu Ungaria, prin cele 11 puncte de trecere, a fost tranzitată de aproximativ 35.000 de persoane şi 17.600 de mijloace de transport (3.000 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 19.400 de persoane cu 10.600 mijloace de transport.

Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/ .

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi “frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat 57 fapte ilegale (15 infracţiuni şi 42 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 13.500 lei.

Potrivit IGPF, valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 9.100 lei.

Nu s-a permis intrarea în ţară a 114 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 16 cetăţeni români din diferite motive legale.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate