Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii, zilele însorite şi calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zile reci şi ploioase, în timp ce ploile vor avea adesea caracter torenţial, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

"Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziţiei centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african", se menţionează în caracterizarea climatică a lunii mai, publicată de ANM.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 - 2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală(1961 - 2020) are valori mai mari de 18 grade Celsius în extremitatea sud-vestică a Olteniei. Valori medii lunare între 16 şi 18 grade Celsius sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) şi luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării.

"Valori medii între 12 şi 16 grade Celsius se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureş, Bucovina, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Subcarpaţii Olteniei şi Munteniei, dar şi în zonele subcarpatice ale Moldovei şi în Podişul Central Moldovenesc. În zona montană, dar şi în depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 2 şi 6 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 de metri altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 grade Celsius", arată specialiştii ANM.

Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, înregistrată la Mărculeşti (judeţul Călăraşi), în 27 mai 1950. În aceeaşi zi a fost înregistrată maxima absolută şi la Bucureşti Filaret (36,6 grade Celsius). În perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32 de grade Celsius la peste 35 de staţii meteorologice.

La Bucureşti, maxima absolută a lunii mai este de 36,9 grade Celsius, aceasta fiind consemnată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958.

Meteorologii precizează că au existat ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30 de grade Celsius, respectiv în 2006, 1996, 1969, 1958 şi 1950. Printre anii cu cele mai calde luni mai (temperatura medie lunară peste 16 grade Celsius) se află: 2003, 2018, 1996, 1968, 2007, etc.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii mai, în România, aceasta este de minus 16 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952.

"Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub zero grade Celsius, iar în zona montană sub minus 11 grade Celsius (minus 11,2 grade Celsius la Călimani şi -11,8 grade Celsius la Ceahlău Toaca)", precizează ANM.

Printre anii cu cele mai reci luni mai (temperatura medie lunară sub 13 grade Celsius) se enumeră: 1991, 1980, 1978, 1961, 1970, etc.

La Bucureşti, minima absolută a lunii mai este de minus 1,1 grade Celsius, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută este minus 0,2 grade Celsius, în data de 7 mai 1915 şi respectiv -0,1 grade Celsius, în data de 11 mai 1953.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.

Din datele înregistrate în perioada 1961 - 2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea. În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podişul Moldovei şi vestul Transilvaniei, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureş, în Bucovina, în zonele subcarpatice şi în zonele montane joase, precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 125-150 mm.

Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din mai, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 367,6 mm, la Vf. Omu, în anul 1941. La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.

"Menţionăm şi câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna mai, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019", spun meteorologii.

De asemenea, ani cu luni mai secetoase sunt: 1986, 2000, 1982, 1992, 1969.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 146,7 mm, înregistrată la Sinaia Oraş, în 24 mai 1993.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 86 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi, s-a înregistrat maxima absolută şi la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa (61,9 mm). La staţia Bucureşti-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în data de 4 mai 2014 şi este de 64,8 mm.AGERPRES