Prefectura județului Hunedoara a anunțat vineri că 11 unități de învățământ din Deva, printre care grădinițe, școli și licee, își vor desfășura de luni activitățile în sistem online, după ce Complexul Energetic Hunedoara a anunțat sistarea furnizării căldurii și apei calde.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Hunedoara, cele 11 unități de învățământ își vor desfășura activitatea în sistem online în perioada 8-12 martie.

„Începând de luni, 8.03.2021, activitatea didactică din 11 unități de învățământ din Deva, se va desfășura în sistem online, ca urmare comunicatului societății Complexul Energetic Hunedoara SA, Sucursala Electrocentrale Deva-Termocentrala Mintia, care anunță sistarea furnizării agentului termic primar, implicit a apei calde de consum și a încălzirii în municipiul Deva”, se arată în comunicat.

Cele 11 unități de învățământ care funcționează în 37 de clădiri racordate la rețeaua de termoficare a orașului sunt: Liceul cu program Sportiv „Cetate”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, grădinița cu program prelungit nr. 7, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Teoretic „Teglas Gabor”, Școala gimnazială „Andrei Șaguna”, Școala primară „Samuel”, Școala sanitară postliceală „Carol Davila” și Școala Postliceală „Vasile Goldiș”.

„Reamintim că dintre unitățile de învățământ din Deva, beneficiază de sisteme de încălzire proprie doar Colegiul Național <Decebal> Deva, Colegiul Național Pedagogic <Regina Maria> Deva, Grădinița cu Program Prelungit nr. 6 Deva, Palatul Copiilor Deva și internatul Liceului cu Program Sportiv <Cetate> Deva”, a transmis Prefectura Hunedoara.

Sursa: Mediafax

Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei. O femeie din patru a luat în calcul să renunțe la job în ultimul an. Principalele emoții resimțite au fost copleșire și anxietate.

Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, în condițiile în care în unele cazuri au trebuit să muncească mai mult, inclusiv peste program, pentru a face față cerințelor, dar și din cauză că unele activități casnice au consumat mai mult timp decât de obicei, arată un sondaj BestJobs, scrie MEDIAFAX.

În acest context, aproape 25% dintre respondente spun că au luat în calcul să renunțe complet la job, pentru a putea face față responsabilităților crescute de acasă.

Pentru a putea dedica mai mult timp familiei, aproape jumătate (46%) dintre femei au spus că și-au redus în primul rând timpul pentru odihnă, iar trei din zece au alocat mai puțin timp pentru relaxare, dar și hobby-uri. Totodată, aproape 18% dintre respondente afirmă că au redus timpul alocat dezvoltării profesionale sau personale.

Pe fondul presiunii crescute de a răspunde atât cerințelor legate de job, cât și celor de acasă, aproape patru din zece femei au declarat că au resimțit oboseală puternică, aproape de burnout, iar în unele situații s-a ajuns chiar la un grad de epuizare totală.

De asemenea, întrebate care au fost principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, cele mai multe dintre femeile care au participat la sondaj (30,8%) au indicat senzația de copleșire cauzată de supraîncărcare, sentiment urmat de anxietate.

Două din zece femei au simțit depresie, vinovăție că nu au destul timp pentru copii și familie, dar și conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „mama ideală”. Pe ultimul loc s-a aflat îngrijorarea că performanța lor profesională este judecată negativ din cauza responsabilităților familiale crescute.

Principalul stres pentru 32,7% dintre femeile participante la sondaj a fost presiunea constantă de a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), iar 14% au indicat stresul de a jongla permanent între familie și job.

De asemenea, 12% dintre respondente spun că cel mai tare le-a afectat lipsa unui sprijin pentru rezolvarea sarcinilor casnice.

În timp ce jumătate dintre femei afirmă că responsabilitatea crescută de a avea grijă de familie în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, a fost împărțită în mod egal cu partenerul, alte patru din zece femei spun că au preluat pe umerii lor cea mai mare parte a sarcinilor. Dintre „joburile suplimentare” care au consumat mai mult timp decât de obicei în ultimul an, pe primele trei locuri se situează curățenia (32% dintre respondente), gătitul (28%) și cumpărăturile (25%). Urmează timpul petrecut alături de copii, școala online și temele celor mici.

De cealaltă parte, sub 8% dintre bărbații care au răspuns sondajului au declarat că au luat în calcul să renunțe la job în ultimul an ca urmare a presiunii mai ridicate din viața profesională și personală create de pandemie – un procent de circa trei ori mai mic decât în cazul femeilor.

În ceea ce privește principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, doi din zece bărbați au fost îngrijorați că performanța lor profesională este judecată negativ din cauza responsabilităților familiale și s-au simțit vinovați că nu au destul timp pentru familie. Totodată, 17,3% dintre respondenți au spus că au fost mult mai obosiți, procentul fiind aproape la jumătate față de cel al femeilor. 15,3% spun că au resimțit conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „tatăl implicat” și numai 13% dintre bărbați (de aproape trei ori mai puțin ca în cazul femeilor) spun că s-au simțit supraîncărcați de responsabilități. Totodată, sub 8% dintre bărbații participanți la sondaj au afirmat că au fost afectați de presiunea constantă de-a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), procentul fiind de patru ori mai mic față de cel înregistrat în rândul femeilor.

Sondajul a fost efectuat în perioada 15-30 februarie, pe un eșantion de 1324 utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban din România, cu vârste cuprinse între 18 și peste 55 de ani. Din totalul respondenților, 55,2% sunt femei, iar 44,8%, bărbați. Peste jumătate dintre femei (52,3%) au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, iar 38% dintre respondente au declarat că au copii minori în grijă. Dintre bărbații care au participat la sondaj, 53,8% au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, procentul celor care au și copii minori în întreținere fiind similar.

Rămăşiţele unei femei dispărute în tsunamiul devastator din 2011 din Japonia au fost găsite şi identificate recent, a anunţat vineri poliţia, cu câteva zile înainte de marcarea a zece ani de la dezastru, relatează AFP.

“Bucăţi de schelet, inclusiv un craniu, au fost descoperite pe 17 februarie” pe o plajă din departamentul Miyagi (nord-est), a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliţiei locale.

Analizele dentare şi ADN efectuate săptămâna aceasta de către criminalişti au arătat că este vorba despre Natsuko Okuyama, o femeie în vârstă de 61 de ani care dispăruse în tragedia din 11 martie 2011, a precizat purtătorul de cuvânt.

Bilanţul confirmat al triplei catastrofe din 2011 (seism, tsunami şi accident nuclear la Fukushima) era de 15.899 de morţi în decembrie 2020, potrivit poliţiei japoneze.

Peste 2.500 de persoane sunt încă date dispărute zece ani mai târziu.

Fiul lui Natsuko Okuyama i-a mulţumit persoanei care a descoperit rămăşiţele mamei sale. “Sunt extrem de fericit că mama mea a fost găsită cu puţin timp înainte de împlinirea a zece ani de la dezastru”, a declarat el, citat de agenţia de presă Kyodo. “Acest lucru îmi va permite să-mi pun gândurile în ordine şi să merg mai departe”, a adăugat el. AGERPRES

Preşedintele singurelor asociaţii care salvează animale sălbatice în judeţul Sibiu, Miruna Gritu, atrage atenţia că viteza cu care distrugem natura este mult mai mare decât capacitatea ei de regenerare.

Pentru prima dată în judeţul Sibiu, Consiliul Judeţean, Poliţia Animalelor şi ONG-urile care se ocupă pentru ajutorarea animalelor, au semnat, în contextul sărbătoririi pe 3 martie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice, un acord prin care şi-au propus salvarea animalelor aflate într-o situaţie de pericol.

Miruna Gritu, preşedintele Asociaţiei Wild Help – Pentru Salvarea Animalelor Sălbatice şi a Asociaţiei Prietenii Berzelor, spune că este vital să fie redusă presiunea pe care oamenii o pun asupra mediului.

“Să reducem presiunea pe care noi o punem asupra mediului, pentru că animalele care ajung la noi la centru, ajung rănite, din cauza impactului cu activităţile noastre. Spre exemplu, berzele pot fi electrocutate în urma coliziunii cu firele de curent electric. Suntem obligaţi să punem pe picioare păsări electrocutate care s-au lovit de firele de curent electic şi nu îşi mai pot mişca picioarele şi rămân ca şi paralizate şi tragem săptămâni bune, uneori luni de zile să le facem bine. Un alt exemplu, căprioarele ajung la noi după ce sunt lovite de maşini, la fel şi bursucii, aricii şi noi suntem puşi în situaţii în care trebuie să hrănim pui de căprioară cu biberonul, să-i perfuzăm o perioadă bună, mai ales la început, pentru că cineva a ajuns în pădure şi a considerat că puiul este despărţit de mama lui, l-a luat şi nu i-a făcut altceva decât rău. Cât timp vom continua să punem pe primul plan interesele noastre economice, natura o să aibă numai şi numai de suferit. Şi asta pentru că viteza cu care distrugem noi e mult mai mare decât capacitatea ei de regenerare. Şi atâta timp cât o să continuăm să poluăm masiv aşa cum o facem în momentul de faţă, să defrişăm haotic, să extindem zonele locuite în detrimentul habitatului natural al animalelor, natura nu o să facă altceva decât o să sufere”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Miruna Gritu.

Cu ajutorul voluntarilor şi al medicilor veterinari de la cele două ONG-uri pe care le conduce, Miruna Gritu a reuşit în aceşti ani să salveze sute de animale din toată ţara, care sunt trimise în comuna Cristian (judeţul Sibiu), la centrul de îngrijire.

“Sunt peste 700 de berze salvate de noi. Anul trecut, noi am inelat şi eliberat 53 berze. Pe lângă berze, primim tot felul de păsări, de la răpitoare de zi sau de noapte, noi avem ulii, şorecari, vânturei, huhurez mare şi mic, cucuvele, am avut buhă pe care am îngrijit-o şi am făcut-o bine. Avem şi păsări de apă – raţe, gâşte, gârliţă, lebede, unele sunt pe lac la Muzeul în aer liber, precum şi foarte multe păsărele, de la mierle, piţigoi, graur. Dacă vorbim de mamifere, anul trecut la Cristian au ajuns 11 căprioare, fie pui separaţi de mamă, fie căprioare cu diferite probleme în accidente rutiere, cum ar fi cu picioare rupte, pe care le-am făcut bine şi le-am eliberat. Am avut şi vulpi, pui de vulpi pe care i-am crescut de mici şi i-am dus pe urmă şi i-am eliberat într-un sanctuar. La Cristian am avut şi iepuri de câmp şi veveriţe, o grămadă de arici”, a explicat Miruna Gritu.

Consiliul Judeţean Sibiu a lansat în consultare publică Regulamentul pentru acordarea de servicii animalelor aflate într-o situaţie de pericol, pentru care s-a emis ordin de plasare în adăpost.

Iubitorii de animale pot participa la dezbaterea publică care se va desfăşura în sistem on line, pe platforma Team, vineri, 19 martie, la ora 11,00. Înscrierea se face prin transmiterea unui e-mail pe adresa programe@cjsibiu.ro. În plus, cei care nu pot participa la dezbatere, pot transmite sugestii şi propuneri pe aceiaşi adresă (programe@cjsibiu.ro), până miercuri, 31 martie, la ora 16,00.

“Regulamentul prevede cazurile în care se consideră că un animal este într-o situaţie de pericol: animal rănit, animal sălbatic sau domestic captiv, privat de hrană şi adăpost, animal abandonat, animale sălbatice captive sau supuse comercializării, animale (bovine, ovine, caprine) aflate pe căile de circulaţie publică, precum şi alte situaţii în care acestea sunt implicate în lupte între animale, în dresaj pentru alte animale. De asemenea, în regulament sunt prevăzute regulile de colaborare între entităţile implicate pentru acordarea serviciilor animalelor aflate într-o situaţie de pericol, pentru care s-a emis un ordin de plasare în adăpost, precum şi serviciile acordate: capturarea/preluarea/ridicarea animalului, oferirea de asistenţă veterinară de urgenţă, transportul animalului capturat, deparazitarea, vaccinarea, cazarea şi hrănirea animalului. Forma finală a regulamentului va fi adoptată într-o şedinţă de consiliu judeţean ulterioară”, se arată într-un comunicat de presă. AGERPRES