La sfârşitul anului 2019, mai mult de 708.300 de români erau rezidenţi în Germania, a cincea cea mai numeroasă populaţie rezidentă după nemţi, turci, polonezi şi sirieni, conform datelor de la institutul naţional de statistică al Germaniei, citat de ZF.

Dintre românii rezidenţi în Germania, aproape 93.400 sunt copii cu vârsta de până la 10 ani.

Dintre ţările europene, copiii români sunt a doua cea mai numeroasă populaţie rezidentă cu vârsta de până la 10 ani în Germania, după nemţi, un semn că românii care aleg să se stabi­lească în Germania sunt tineri, care fie vin aici cu copii mici, fie aleg să îşi întemeieze o familie aici.

Numărul copiilor născuţi în România a scăzut cu mai mult de 11% în ultimii 10 ani, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), o scădere de mai mult de 24.000 de copii, de la 212.199 în anul 2010 la 188.135 în 2019. Cea mai mare scădere a numărului de copii născuţi în România a fost între 2018 şi 2019, o scădere de mai mult de 18.400 de nou-născuţi.

Sociologul Alfred Bulai spune că există o legătură între migraţie şi scăderea natalităţii din România. „Evident că migraţia are consecinţe directe asupra natalităţii pentru că pleacă în ge­neral populaţia tânără, activă din punctul de vedere al natalităţii. În general, cei care pleacă în străinătate pleacă piramidal, de regulă pleacă o persoană, vârful unei piramide, şi apoi aduce alţi membri ai familiei sau prieteni. Mulţi dintre ei preferă să vină şi cu copiii pentru că statele europene sprijină familiile cu copii. Chiar dacă nu sunt cetăţeni, pentru ei există foarte multe facilităţi, mult mai multe decât există în Româ­nia“, a spus Alfred Bulai pentru ZF.

Facilităţile oferite de ţările din Occident pentru copii sunt foarte bune şi acesta este unul dintre motivele pentru care părinţii decid să rămână în astfel de ţări.

(sursa: Mediafax)

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, vineri dimineaţa, o atenţionare nowcasting Cod galben de ceaţă densă, gheţuş şi chiciură în mai multe localităţi din judeţele Covasna şi Harghita.

Astfel, până la ora 9:00, în judeţul Covasna, respectiv în localităţile: Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt, Zagon, Zăbala, Ozun, Sânzieni, Ghelinţa, Brăduţ, Băţani, Cernat, Turia, Ojdula, Catalina, Boroşneu Mare, Bodoc, Ghidfalău, Reci, Valea Crişului, Micfalău, Ilieni, Poian, Brateş, Mereni, Malnaş, Moacşa, Arcuş, Estelnic şi Dalnic, se va semnala local ceaţă, care determină scăderea vizibilităţii sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri, dar va favoriza, în funcţie şi de condiţiile locale, formarea gheţuşului.

De asemenea, în aceste zone vor fi şi depuneri de chiciură.

Fenomene similare vor persista şi în judeţul Harghita, în localităţile: Miercurea Ciuc, Topliţa, Gheorgheni, Ditrău, Sândominic, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Ciucsângeorgiu, Sărmaş, Frumoasa, Lăzarea, Sânsimion, Cârţa, Siculeni, Mihăileni, Tomeşti, Gălăuţaş, Ciceu, Sânmartin, Sâncrăieni, Dăneşti, Subcetate, Mădăraş, Tuşnad, Sântimbru, Voşlăbeni, Cozmeni, Leliceni, Păuleni-Ciuc şi Racu.

Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, precizează ANM. Agerpres

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,1 s-a produs vineri dimineaţa, la ora locală 2:59, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la o adâncime de 77 de kilometri, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 81 km est de Braşov, 92 km sud de Bacău, 102 km nord-est de Ploieşti, 115 km vest de Galaţi, 118 km nord-vest de Brăila şi 153 km nord de Bucureşti, 172 km nord-est de Piteşti, 172 km sud-vest de Iaşi şi 193 km est de Sibiu.

De la începutul lunii ianuarie, în România au avut loc 18 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe scara Richter.

Anul trecut, cel mai puternic seism s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. Agerpres

Olanda va impune de sâmbătă interdicţia de circulaţie pe timp de noapte, pentru prima dată în epoca postbelică, în încercarea de a stopa propagarea coronavirusului, deputaţii aprobând joi, cu majoritate de voturi, măsura de urgenţă propusă de guvern, transmite Reuters.

În cursul dezbaterii, partidele majorităţii guvernamentale au agreat un compromis prin care ora de începere a interdicţiei va fi 21.00 (20.GMT), cu 30 de minute mai târziu decât propunea guvernul condus de Mark Rutte.

Interdicţia de deplasare, care va rămâne în vigoare cel puţin până la 9 februarie, înseamnă că olandezii vor putea ieşi din casă între orele 21.00 şi 04.30 doar pentru urgenţe medicale, prezenţa la muncă în domenii considerate esenţiale, sau pentru a scoate la plimbare animale de companie în lesă.

Cei care vor încălca regulile pot fi amendaţi cu 95 de euro.

Şcolile şi magazinele cu produse neesenţiale au fost deja închise de la mijlocul lui decembrie, după ce o decizie similară fusese luată în privinţa barurilor şi restaurantelor cu două luni mai devreme.

Numărul de infectări a scăzut constant în Olanda în ultimele trei săptămâni, dar autorităţile sanitare spun că noile variante ale coronavirusului vor provoca un nou val de cazuri în scurt timp dacă măsurile de distanţare socială nu sunt înăsprite. AGERPRES