Producătorul auto ceh Skoda, parte a grupului Volkswagen AG, a anunţat luni că a redus semnificativ luni producţia, pentru o perioadă de două săptămâni, din cauza deficitului global de cipuri şi alte componente, transmite Reuters.

În cele două săptămâni de întrerupere, Skoda vrea să finalizeze 10.000 de maşini care nu erau terminate, rămânând în funcţiune doar o linie de producţie, a anunţat un purtător de cuvânt al Volkswagen, Tomas Kotera.

Acesta a adăugat: „Skoda Auto se confruntă cu un deficit masiv de componente cheie, ceea ce a forţat compania în ultimele săptămâni să reducă semnificativ producţia”.

În 7 octombrie Skoda anunţa că din 18 octombrie „va reduce semnificativ sau chiar va opri producţia” până la finalul anului, din cauza deficitului global de cipuri, care afectează industria auto.

Duminică, Asociaţia industriei auto din Cehia a avertizat că producătorii auto cehi vor produce anul acesta cu 250.000 mai puţine maşini decât se previziona, din cauza lipsei cipurilor, astfel încât vânzările auto vor fi mai reduse cu 200 miliarde de coroane cehe (9,14 miliarde de dolari).

Sectorul auto este esenţial pentru economia cehă, având 180.000 de angajaţi şi reprezentând un sfert din PIB.

Skoda a anunţat recent că va lansa cel puţin trei noi modele complet electrice, care se vor adăuga celor două modele electrice actuale. Noile modele ar urma să fie poziţionate imediat sub SUV-ul electric Enyaq iV.

Grupul ceh nu a stabilit o dată anume până la care va face tranziţia completă de la motoarele cu combustie internă, dar şi-a propus ca în anul 2030 între 50% şi 70% din flota sa în Europa să aibă o propulsie electrică. Comparativ, în prezent mai puţin de 5% din automobilele vândute de Skoda sunt modele electrice.

Skoda, cel mai mare exportator din Cehia, a livrat 1,005 milioane de automobile la nivel mondial în 2020, o scădere de 19% comparativ cu 2019 în contextul pandemiei de coronavirus, dar chiar şi aşa a reuşit să livreze peste un milion de automobile pentru al şaptelea an consecutiv. AGERPRES

Municipalitatea din Copenhaga, care a interzis anul trecut trotinetele electrice folosite în regim de gratuitate, a căror utilizare a devenit controversată în cele mai multe dintre metropolele lumii, va reintroduce aceste mijloace de transport cu condiţia respectării unor reguli stricte, au precizat luni reprezentanţii unor servicii din cadrul primăriei locale, potrivit AFP.

”Primele trotinete sunt aşteptate astăzi pe străzi. Noutatea este că ele nu pot fi închiriate din centrul oraşului şi trebuie să fie parcate în zone rezervate în acest scop la finalul deplasării”, au explicat departamentele tehnice şi de mediu din cadrul municipalităţii daneze într-un comunicat.

În octombrie 2020, utilizarea trotinetelor electrice a fost interzisă în oraş. Ele vor reveni începând de astăzi în centrul istoric al oraşului, precum şi în cartierele adiacente, dar nu vor putea fi parcate în aceste zone decât temporar, perioadă în care contorul va continua să înregistreze durata de utilizare.

Amendă de 45 de euro (338 de coroane daneze)

Utilizatorii care încalcă această măsură şi îşi parchează trotinetele în afara celor 240 de zone speciale riscă o amendă de 45 de euro (338 de coroane daneze).

Utilizarea trotinetelor electrice este contestată în multe metropole din cauza coabitării dificile dintre utilizatorii acestui mijloc de transport, pietoni şi biciclişti în spaţiile urbane limitate.

”În trecut, ne-am confruntat cu mari probleme în ceea ce priveşte trotinetele electrice abandonate în intersecţii, pe trotuare sau pe pistele de biciclete, îngreunând deplasarea în oraş a rezidenţilor din Copenhaga. Noile reguli ar trebui să pună punct unor astfel de probleme”, a subliniat Jesper Borch, un responsabil din cadrul serviciilor tehnice, citat în comunicat.

300 de accidente asociate trotinetelor electrice au fost înregistrate în Copenhaga în anul 2019

Potrivit estimărilor, 300 de accidente asociate trotinetelor electrice au fost înregistrate în Copenhaga în anul 2019.

În Danemarca, purtarea căştii de protecţie va fi obligatorie pentru utilizatorii de trotinete electrice începând din ianuarie 2022.

În alte oraşe din lume, printre care şi Paris, viteza trotinetelor electrice este în prezent limitată la 20 de kilometri pe oră.

Singapore a decretat la rândul său în 2019 interzicerea trotinetelor pe trotuare, urmând exemplul Germaniei şi Franţei.

La Montreal, trotinetele electrice au devenit indisponibile în oraş la finalul unei perioade de testare care s-a încheiat printr-un eşec, întrucât utilizatorii acestui mijloc de transport nu au respectat normele lor de folosire. Agerpres

Auckland, cel mai mare oraş din Noua Zeelandă, va rămâne sub incidenţa restricţiilor anti-COVID-19 pentru cel puţin încă 14 zile, a anunţat luni prim-ministrul ţării, Jacinda Ardern, relatează DPA.

În Auckland, un oraş cu o populaţie de aproximativ 1,7 milioane de locuitori, autorităţile neozeelandeze au impus măsuri antiepidemice foarte stricte în urmă cu două luni, după ce un singur caz de infectare cu SARS-CoV-2 a fost detectat în data de 18 august. De atunci, numărul persoanelor infectate în cadrul acelui focar a ajuns la 2.005.

Jacinda Ardern a precizat că restricţiile din Auckland sunt cele mai dure care au fost adoptate de o ţară din OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), în contextul în care magazinele din acest oraş au putut să funcţioneze doar prin intermediul serviciilor de livrări, iar şcolile au fost închise.

Rezidenţii puteau să îşi viziteze rudele şi prietenii doar în spaţii deschise

Rezidenţii puteau să îşi viziteze rudele şi prietenii doar în spaţii deschise, atât timp cât respectau regulile de distanţare socială, întrunirile erau limitate la doar două familii diferite, iar numărul participanţilor era de cel mult 10 persoane, a precizat premierul neozeelandez.

Au existat şi câteva încălcări ale acestor restricţii care au fost raportate autorităţilor locale, iar Jacina Ardern şi-a îndemnat compatrioţii să respecte măsurile de carantină.

„Noi nu le inventăm pur şi simplu, ele au la bază recomandările experţilor din domeniul sănătăţii publice”, a adăugat ea.

Restricţiile vor fi relaxate în regiunea învecinată Northland

Restricţiile vor fi relaxate în regiunea învecinată Northland, unde elevii vor putea să revină în şcoli, iar magazinele vor fi redeschise.

În schimb, în urma depistării noului coronavirus în apele reziduale din regiunea Waikato, rezidenţii vor rămâne sub incidenţa restricţiilor similare celor din Auckland cel puţin până vineri, a precizat prim-ministrul Noii Zeelande.

Un nou sistem antiepidemic prin care Noua Zeelandă va lupta împotriva noului coronavirus

Vineri, Jacinda Ardern va anunţa un nou sistem antiepidemic prin care Noua Zeelandă va lupta împotriva noului coronavirus, care va include şi o ţintă de vaccinare „foarte ridicată”.

Aproximativ 85% din populaţia eligibilă pentru vaccinare din Noua Zeelandă a fost inoculată cu cel puţin o doză a unor vaccinuri anti-COVID-19, iar 66% dintre rezidenţi au fost vaccinaţi cu schemă completă.

Noua Zeelandă, o ţară cu o populaţie de 5 milioane de locuitori, a raportat aproximativ 4.600 de cazuri de COVID-19 şi 28 de decese asociate acestei maladii de la începutul pandemiei. Agerpres

Peste jumătate dintre români obişnuiesc să se informeze cel mai des de la TV, iar aproape jumătate dintre ei consideră că posturile de televiziune sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, potrivit unui sondaj realizat INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group.

Întrebaţi de unde obişnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% – reţelele sociale, 15,5% – ziarele, revistele şi publicaţiile online şi 7,7% – posturile de radio, iar 2,7% – nu ştiu sau nu au răspuns.

49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false

Totodată, cercetarea arată că 49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false (faţă de 52,6% în iunie), 35,3% spun că în această situaţie se află reţelele sociale (faţă de 34,9% în iunie), 7,9% – ziarele şi revistele (faţă de 4,4% în iunie), 1,8% – posturile de radio (faţă de 2,3% în iunie), 6% – nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,8% în iunie).

55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură

Conform cercetării, 55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie şi 42,6% în martie). 3,6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare (faţă de 4,3% în iunie şi 2,5% în martie).

Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă

În opinia a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România (faţă de 13,8% în iunie), urmată la mică distanţă de Rusia – cu 18,1% (faţă de 25,2% în iunie). Urmează China – cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA – cu 7,3% (faţă de 7,9% în iunie), Ungaria – cu 6,9% (faţă de 8% în iunie) şi Germania – cu 2,2% (faţă de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (faţă de 2,1% în iunie), iar 30% nu ştiu sau nu au răspuns (faţă de 27,3% în iunie).

Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP), arată că percepţia expunerii la ştiri false de către societate este mai ridicată acum în raport cu măsurătorile trecute, însă este mai scăzută în rândul segmentelor sociodemografice vulnerabile, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor unelte de evaluare critică a informaţiilor atât în cadrul sistemului formal de educaţie, cât şi structurarea unui sistem informal online/offline, care să se adreseze întregii societăţi.

„Responsabilitatea concepţiei şi diseminării soluţiilor aparţine în primul rând statului, ce îşi clatină stabilitatea menţinând abordarea pasivă curentă, cât şi societăţii civile, organizaţiilor profesionale şi patronale sau marilor branduri ce folosesc marketingul, media online/offline într-o cheie cost-eficienţă de natură cantitativă ce favorizează inflamarea fenomenului infodemic şi menţinerea la cote scăzute a calităţii conţinutului media”, spune Andronache.

Efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare

Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group, subliniază că, „în lipsa unor anticorpi eficienţi, cum ar fi educarea şi antrenarea capacităţii de a discerne rapid între ştiri false şi ştiri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase, care sunt concurate cu succes de furnizorii de ştiri false, subversive”.

Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat în perioada 15 – 27 septembrie şi este împărţit în cinci capitole, ultimul fiind dedicat percepţiei românilor cu privire la dezinformări şi ştiri false.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.204 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%. Agerpres