Connect with us

ACTUALITATE

MAI pune în dezbatere publică un proiect de lege privind folosirea brăţărilor electronice

Publicat



Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de lege care se referă la folosirea brăţărilor electronice, în special în cazul agresorilor care comit fapte de violenţă domestică, dar şi pentru persoanele supravegheate aflate sub controlul judiciar, arest la domiciliu, precum şi pentru deţinuţii care se deplasează pentru diverse activităţi în exteriorul penitenciarului.

“Începând de astăzi, 16 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice proiectul Legii privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, precum şi pentru modificarea unor acte normative. Persoanele interesate pot trimite propuneri, sugestii şi opinii pe adresa dgj_transparenta@mai.gov.ro. Discuţiile pe marginea monitorizării electronice au fost iniţiate de MAI şi Poliţia Română, după adoptarea noilor reglementări din Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care a introdus posibilitatea ca poliţistul să emită un ordin de protecţie provizoriu, atunci când constată o faptă de violenţă domestică şi există un pericol real pentru viaţa sau integritatea fizică a persoanei agresate, precum şi posibilitatea de a monitoriza electronic modul de respectare a interdicţiei agresorului de a se apropia de victimă şi membrii de familie ai acesteia”, se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Potrivit MAI, în discuţii au fost implicate ulterior şi alte instituţii, respectiv Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Autoritatea Naţională pentru Egalitate de Şanse, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

De asemenea, a fost realizată o consultare a ataşaţilor de afaceri interne din ţările UE, pentru a vedea care au fost soluţiile identificate de alte state europene. Printre ţările care folosesc brăţările electronice pentru agresorii care comit fapte de violenţă domestică se numără Suedia şi Norvegia.

Proiectul de lege urmează să reglementeze înfiinţarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere – “brăţări electronice” – şi modul de acţiune în situaţia în care persoanele supravegheate încalcă obligaţiile impuse.

Deşi discuţiile la nivelul MAI au pornit în contextul aplicării ordinelor de protecţie şi prevenirii violenţei în familie, proiectul prevede că Sistemul de monitorizare va fi utilizat şi în cadrul altor proceduri judiciare sau execuţional penale, respectiv cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau a arestului la domiciliu, precum şi pentru supravegherea la distanţă a deţinuţilor, atunci când se deplasează pentru diverse activităţi în exteriorul penitenciarului.

Proiectul de lege stabileşte un mecanism de monitorizare care permite delimitarea clară a responsabilităţilor: pe de o parte, organele de supraveghere, abilitate de legislaţia în vigoare să exercite atribuţii de supraveghere (personal abilitat din cadrul Poliţiei Române şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor), iar, pe de altă parte, organele de intervenţie, care vor interveni în cazul producerii unei alerte, pe principiul “celui mai apropiat organ de ordine publică” din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română, eventual Poliţia locală.

“Această separare a atribuţiilor este necesară ca măsură de protecţie a dreptului la viaţă privată şi dreptului la integritate fizică şi psihică ale persoanelor supravegheate şi ale victimelor. În contextul acestor atribuţii, organul de supraveghere va întocmi un ‘dosar electronic’, ce va conţine o serie de date cu privire la persoană şi măsura judiciară sau execuţional penală care a impus monitorizarea electronică. Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofiţerul de caz şi numai în măsura în care se generează o alertă ce notifică încălcarea unei reguli stabilite va fi posibilă asocierea identificatorului brăţării cu datele cu caracter personal existente în dosarul electronic. Aceste date vor fi transmise organelor de ordine publică către cel mai apropiat echipaj care poate realiza intervenţia”, explică MAI.

În cazul persoanelor supravegheate, se vor utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile, montate nedetaşabil pe gleznă sau (dacă există raţiuni medicale) pe braţ. De asemenea, vor exista şi dispozitive fixe, care se vor monta în imobilul în care se execută măsura dispusă de organul judiciar sau de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie.

“În ceea ce priveşte victimele violenţei domestice, pentru a le asigura protecţia, este necesar ca şi acestea să aibă asupra lor o brăţară electronică. La declanşarea alertei, ca măsură suplimentară de protecţie, va putea fi contactată şi persoana protejată, pentru a primi indicaţii, de la organul de supraveghere sau de la cel care asigură intervenţia”, precizează MAI.

Implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existenţa cadrului normativ, şi crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicaţii şi echipamente de comunicaţii.

Proiectul propune valorificarea infrastructurii şi serviciilor publice deja existente şi de aceea funcţionarea sistemului de monitorizare a fost gândită astfel încât să fie asigurată compatibilitatea componentelor sale cu sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.

Monitorizarea se va realiza fără intervenţie umană, în mod automat şi continuu, iar alertele vor fi transmise, de asemenea, în mod automat, atunci când va fi detectată o încălcare a regulilor de monitorizare. Aceste alerte se transmit direct către dispeceratul de urgenţă operat de către Poliţie, constituit în cadrul sistemului 112, care la rândul său va sesiza organele de intervenţie. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Aproape 100.000 de persoane au trecut frontierele României, în ultimele 24 de ore

Publicat

Prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, în ultimele 24 de ore au efectuat formalităţile de control aproximativ 99.200 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 36.200 mijloace de transport (dintre care 10.400 automarfare), a informat, duminică, Poliţia de Frontieră.

Pe sensul de intrare au fost aproximativ 55.600 persoane cu 20.200 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 43.600 persoane cu 16.000 mijloace de transport.

”Frontiera cu Ungaria, prin cele 11 puncte de trecere, a fost tranzitată de aproximativ 55.300 de persoane şi 22.200 de mijloace de transport (4.850 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 32.500 de persoane cu 16.600 mijloace de transport. Poliţia de Frontieră lucrează la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere, în prezent traficul derulându-se cu operativitate fără a se înregistra timpi de aşteptare. În continuare recomandăm participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor deschise traficului internaţional, astfel încât să evităm apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea”, arată sursa citată.

De asemenea, au fost constatate 41 fapte ilegale (22 infracţiuni şi 19 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară) care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 262.000 lei şi au fost aplicate amenzi de peste 15.700 lei.

Totodată, nu s-a permis intrarea în ţară a 23 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, şi nu s-a permis ieşirea a 21 cetăţeni români din diferite motive legale.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Număr RECORD de cazuri de COVID-19 înregistrat într-o singură zi, la nivel global

Publicat

coronavirus

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a raportat în ultimele 24 de ore 212.326 noi cazuri de COVID-19 la nivel global, fiind cea mai ridicată cifră de la declanşarea pandemiei, relatează duminică agenţia Xinhua.

Cea mai mare creştere a fost raportată pe continentul american cu 129.772 noi cazuri, potrivit OMS, care subliniază că jumătate dintre noile cazuri înregistrate într-o singură zi au fost raportate în SUA şi Brazilia cu 53.213 de infecţii şi, respectiv, 48.105 noi contagieri. În SUA, totalul numărului de cazuri a ajuns la 2.836.764 de la debutul pandemiei, iar cel al deceselor la 129.657.

Aceste cifre arată totuşi o încetinire a noilor cazuri, comparativ cu cele trei zile precedente, care au marcat toate praguri record, printre care şi cele 57.000 noi cazuri raportate vineri. Însă acest weekend, marcat de sărbătorirea Zilei Naţionale la 4 iulie, ar putea fi motivul acestui recul.

SUA sunt de departe cea mai afectată ţară din lume, preşedintele SUA, Donald Trump, arătând sâmbătă din nou cu degetul spre China, de unde a pornit noul coronavirus, reiterând că va trebui “să dea socoteală”, pentru actuala situaţie şi a “lăudat” răspunsul dat de Administraţia sa la gestionarea pandemiei.

Asia de Sud-Est, a doua mare regiune a lumii, a raportat 27.947 noi cazuri şi 534 de decese în ultimele 24 de ore.

O altă ţară afectată de noul coronavirus este Mexic, care a înregistrat 523 de decese în ultimele 24 de ore, care a ridicat bilanţul total al victimelor la 30.366, depăşind astfel Franţa şi devenind a cincea ţară cu cel mai mare număr de morţi din întreaga lume.

Ministerul Sănătăţii din Mexic a raportat de asemenea 6.914 noi contagieri şi un total de 252.165 de cazuri confirmate.

Potrivit ministrului adjunct al sănătăţii, Hugo Lopez Gatell, numărul actual al infectărilor este însă probabil mai mare. Reprezentanţi ai societăţii civile au contestat cifrele raportate de guvern, precizând de exemplu că în data de 19 iunie au murit de două ori mai multe persoane decât cele raportate de autorităţi. O informaţie care nu a putut fi imediat verificată de Reuters.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tot mai multe focare noi de COVID-19 apar în rândul muncitorilor sezonieri din Spania

Publicat

În rândul muncitorilor sezonieri din Spania au început să apară tot mai multe focare noi de coronavirus. În ultimele două săptămâni au fost confirmate peste 300 de cazuri, iar în câteva localități au fost reintroduse restricțiile din faza a doua.

Pe o plantație de nectarine, din regiunea Catalonia, muncitorii sezonieri culeg tone de fructe pentru piața germană. Chiar dacă păstrează distanța și poartă masca, mulți s-au infectat cu noul coronavirus șiau fost izolați în două hoteluri din localitate.

Cererea mare de sezonieri i-a făcut pe mulți imigranți, care și-au pierdut locul de muncă în timpul carantinei, să vină spre zonele cu plantații mari de fructe și legume.

Mulți însă nu au acte, iar amenda pentru muncă la negru în Spania este de 6.000 de euro. Așa că proprietarii fermelor se tem să ii ia la cules și ajung să doarmă sub cerul liber.

Localnicii și autoritățile se tem că lipsa de igienă ar putea duce la răspândirea virusului. De aceea au fost amenajate 250 de spații de cazare în câteva depozite, dotate cu termoscanere pentru măsurarea temperaturii.

Autoritățile sanitare au hotărât ca 200.000 de persoane, din 38 de municipii, să între din nou în carantină pentru a opri răspândirea virusului și circulația sezonierilor care se plimbă dintr-o localitate în alta, în căutarea unui loc de muncă.

Sursa: stiriletvr.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Avertizări COD PORTOCALIU și COD GALBEN de inundaţii pe râuri din 30 de judeţe

Publicat

inundatii

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis, sâmbătă, o avertizare Cod portocaliu de inundaţii, valabilă în intervalul 04.07.2020 ora 12:00 – 05.07.2020 ora 12:00, în bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret, Prut.

Potrivit hidrologilor, pe fondul avertizării Cod portocaliu, se vor înregistra scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale Cotelor de pericol, pe râurile din bazinele hidrografice:

– Vişeu, Iza (judeţul Maramureş), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud),

– Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior (judeţul Bihor),

– Mureş – bazin superior amonte S.H. Stanceni (judeţele: Mureş şi Harghita), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Stânceni – amonte S.H. Luduş (judeţele: Mureş şi Bistriţa Năsăud),

– Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj),

– Târnava Mică – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Târnava Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Mureş, Sibiu şi Alba),

– Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă râul Târnava – amonte S.H. Săvârşin (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad),

– Bega – bazin superior amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Balinţ (judeţul Timiş),

– Timiş – bazin superior amonte S.H. Sadova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadova – amonte S.H. Lugoj, Pogăniş – bazin superior, Bârzava, Caraş (judeţele: Timiş şi Caraş Severin),

– Olt – bazin superior amonte S.H. Micfalău şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Micfalău – amonte confluenţă râul Lotru (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Vâlcea),

– Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa),

– Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ialomiţa),

– Buzău amonte S.H. Nehoiu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Nehoiu (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău),

– Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava), Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ),

– Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău),

– Trotuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Covasna, Neamţ şi Bacău),

– Putna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Vrancea),

– Rm. Sărat – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Buzău şi Vrancea),

– Buzău amonte S.H. Nehoiu şi afluenţi aferenţi aval S.H. Nehoiu (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău),

– Bârlad – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vaslui (judeţele: Vaslui, Iaşi, Bacău, Vrancea şi Galaţi),

– Siret – afluenţii mici de stânga aferenţi sectorului aval confluenţă Rm. Sărat (judeţul Galaţi),

– Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Drânceni (judeţele: Vaslui şi Galaţi).

În intervalul 04.07.2020 ora 12:00 – 06.07.2020 ora 24:00 fenomene similare se vor înregistra pe râul Prut – sector aval Ac. Stânca Costeşti, ca urmare a tranzitării în regim controlat prin Ac Stânca Costeşti a viiturilor formate anterior în amonte de intrarea în ţară (judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi).

De asemenea, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o avertizare Cod galben de inundaţii, valabilă în intervalul 04.07.2020 ora 12:00 – 06.07.2020 ora 18:00.

Astfel, se vor înregistra scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale Cotelor de pericol pe râurile din bazinele hidrografice:

– Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş (judeţele: Maramureş şi Satu Mare),

– Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud),

– Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor),

– Someş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare),

– Crasna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Satu Mare),

– Barcău – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Bihor),

– Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor),

– Crişul Negru (judeţele: Bihor şi Arad),

– Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad),

– Mureş – bazin superior amonte S.H. Glodeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Glodeni (judeţele: Mureş, Harghita, Bistriţa Năsăud, Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad),

– Bega Veche, Bega (judeţul Timiş), Timiş – bazin amonte S.H. Lugoj şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Lugoj, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera (judeţele: Timiş şi Caraş Severin),

– Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin),

– Jiu – bazin superior amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari (judeţele: Hunedoara şi Gorj),

– Motru – bazin superior (judeţele: Gorj şi Mehedinţi),

– Gilort – bazin superior (judeţul Gorj),

– Olt – bazin superior amonte S.H. Hoghiz şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Hoghiz – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş),

– Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea),

– Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin amonte S.H. Lunguleţu (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa),

– Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ialomiţa),

– Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava),

– Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ),

– Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău),

– Trotuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Covasna, Neamţ şi Bacău),

– Putna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Vrancea),

– Rm. Sărat – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Buzău şi Vrancea),

– Buzău amonte S.H. Nehoiu şi afluenţi aferenţi aval S.H. Nehoiu (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău),

– Bârlad – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vaslui (judeţele: Vaslui, Bacău, Iaşi, Vrancea şi Galaţi),

– Siret – afluenţii mici aval S.H. Drăgeşti (judeţele: Bacău, Vrancea şi Galaţi),

– Jijia – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Botoşani şi Iaşi),

– Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Drânceni (judeţele: Vaslui şi Galaţi). AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate