Connect with us

ACTUALITATE

Majoritatea ordonatorilor principali de credite vor avea bugete majorate anul viitor

Publicat

Majoritatea ordonatorilor principali de credite vor avea bugete majorate viitor, şapte ministere având prevăzute reduceri ale creditelor bugetare, însă patru dintre acestea au stabilite fonduri mai mari la creditele de angajament, conform proiectului Legii bugetului de stat pe 2022, publicat duminică dimineaţa pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Astfel, Ministerul Sănătăţii are prevăzute credite bugetare de 24,092 miliarde lei, în scădere cu 0,13% faţă de execuţia preliminată pe 2021, şi credite de angajament de 31,086 miliarde lei (plus 19,69%), iar Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei are prevăzute credite bugetare de 8,563 miliarde lei (minus 19,9%) şi de angajament de 57,297 miliarde lei (plus 332,39 miliarde lei).

Ministerul Justiţiei are stabilite pentru 2022 credite bugetare de 5,001 miliarde lei (minus 8,99%) şi credite de angajament de 6,399 miliarde lei (plus 9,21%), iar la Ministerul Energiei sunt trecute credite bugetare de 3,433 miliarde lei (minus 11,42%) şi credite de angajament de 5,339 miliarde lei (plus 24,78%).

În schimb, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului are prevăzute credite bugetare de 2,576 miliarde lei (minus 44,16%) şi credite de angajament de 2,62 miliarde lei (minus 52,29%), Ministerul Public are credite bugetare de 1,541 miliarde lei (minus 18,98%) şi de angajament de 1,552 miliarde lei (minus 18,36%) şi Ministerul Finanţelor credite bugetare de 5,918 miliarde lei (minus 16,14%) şi de angajament de 5,921 miliarde lei (minus 17,27%).

Credite bugetare mai mici vor primi şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (152,972 milioane lei; minus 10,35%), Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (9,296 milioane lei; minus 4,37%), Academia Română – 583,106 milioane lei (minus 0,21%, dar cu credite de angajament de 641,115 milioane lei, în creştere cu 9,64%), Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (16,583 milioane lei; minus 2,31%), Agenţia Naţională de Integritate (33,528 milioane lei; minus 6,9%) şi Autoritatea Electorală Permanentă (298,759 milioane lei; minus 36,65%).

Pe de altă parte, conform proiectului, credite bugetare în creştere vor avea Ministerul Afacerilor Interne – 23,692 miliarde lei (plus 11,77%), Ministerul Afacerilor Externe – 1,24 miliarde lei (plus 9,91%), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 24,68 miliarde lei (plus 3,78%), Ministerul Apărării Naţionale -25,912 miliarde lei (plus 13,72%), Ministerul Culturii – 1,336 miliarde lei (plus 45,31%), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – 17,017 miliarde lei (plus 20,5%), Ministerul Educaţiei – 32,485 miliarde lei (plus 5,99%), Ministerul Sportului – 521,581 milioane lei (plus 1,94%), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 12,799 miliarde lei (plus 354,16%), Ministerul Economiei – 453,536 milioane lei (plus 62,84%), Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale – 56,578 miliarde lei (plus 6,73%), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – 2,428 miliarde lei (plus 17,93%) şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – 1,784 miliarde lei (plus 0,62%).

Ministerul Finanţelor Publice va avea la acţiuni generale credite bugetare de 44,499 miliarde lei (plus 17,48%), iar nou înfiinţatul Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse are prevăzute credite bugetare de 183,020 milioane lei.

Creditele bugetare ale Administraţiei Prezidenţiale vor fi mai mari cu 22,98% (74,55 milioane lei total), ale Senatului cu 1,88% (218,568 milioane lei ), ale Camerei Deputaţilor cu 15,25% (527,703 milioane lei ), Curţii Constituţionale cu 18,96% (31,811 milioane lei ) şi Secretariatului General al Guvernului cu 1,07% (2,83 miliarde lei).

Bani în plus vor avea şi Serviciul Român de Informaţii – credite bugetare de 3,183 miliarde lei (plus 8,38%); Serviciul de Informaţii Externe – 604,25 milioane lei (plus 44,26 milioane lei); Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 938,287 milioane lei (plus 36,36%); Serviciul de Pază şi Protecţie – 373,791 milioane lei (plus 27,3%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzute credite bugetare de 232,702 milioane lei (plus 25,44%), Consiliul Legislativ 13,574 milioane lei (plus 0,99%), Curtea de Conturi de 428,055 milioane lei (plus 23,06%), Consiliul Concurenţei 89,776 milioane lei (plus 2,2%) etc.

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminică dimineaţa în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind stabilit la venituri în sumă de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.

Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025.AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Valeriu Iftime, candidatul PNL la funcția de președinte al C.J. Botoșani

Publicat

valeriu iftime 1000x600.jpg

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost Valeriu Iftime, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, candidatul PNL la funcția de președinte al C.J. Botoșani.
Valeriu Iftime a explicat care au fost motivele pentru care a intra în politică, dar și de ce vrea să devină președinte al C.J. Botoșani și ce ar vrea să schimbe în județ dacă ar avea acces la această funcție alături de echipa sa de la PNL Botoșani . Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Urmăriți…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Botosani: Au dat foc la hectare întregi de stuf și vegetație uscată, dar pericolul planează asupra gospodăriilor. Pompierii avertizează

Publicat

img 20240502 wa0003 1000x600.jpg

Publicitate

Incendierea vegetației uscate sau a resturilor vegetale este interzisă!

Ieri după-amiază, pompierii militari și voluntari au intervenit pentru stingerea a trei incendii, în următoarele localități:

✔️ Gulioaia – au ars aproximativ două hectare de stuf și patru tone de furaje. Pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la un adăpost de animale, un alt depozit de furaje și o casă. Au fost salvate două bovine.

Publicitate

✔️…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Cătălin Silegeanu, candidatul A.U.R. pentru funcția de primar al municipiului Botoșani

Publicat

silegeanu 1000x600.jpg

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botoșani24.ro a fost astăzi Cătălin Silegeanu, omul de afaceri care patronează și conduce Hidroplasto SRL Botoșani și care s-a înscris în lupta pentru câștigarea funcției de primar al municipiului Botoșani din partea AUR Botoșani.
Cătălin Silegeanu a vorbit despre intențiile sale de viitor dacă ar prelua această funcție dar și despre contracandidații săi în această bătălie electorală. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Urmăriți Botosani24.ro și…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primarii din Botoșani care au rupt „blestemul” reabilitărilor aberante. „Ar fi păcat să faci o lucrare și apoi să o distrugi”

Publicat

index 1000x600.webp.webp

Publicitate

Doi primari din județul Botoșani au învățat să prioritizeze proiectele edilitare, renunțând chiar la fonduri pentru asfaltări fiindcă aveau în execuție lucrări subterane. Și-au asumat decizia tocmai pentru a nu sparge drumurile proaspăt reabilitate, o practică devenită tradiție în administrația românească, scrie ADEVĂRUL.

În practica administrativă și edilitară românească s-a încetățenit, mai ales în ultimele două decenii, o practică absolut aberantă. De multe ori, după ce autoritățile reușeau să asfalteze străzile, la scurt timp distrugeau totul pentru a reabilita sistemele de apă, canalizare sau termoficare.

Evident, asfaltul…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe