Connect with us

ACTUALITATE

Majoritatea românilor oferă bacșiș în vacanțe. Câți vor să fie trecut pe nota de plată

Publicat



Cei mai mulţi dintre români (95%) oferă bacşiş în timpul vacanţelor, dar aproape jumătate dintre aceştia (48%) au avut nedumeriri în ceea ce priveşte suma potrivită, reiese dintr-un sondaj realizat de către reprezentanţii unei platforme care compară cele mai bune oferte în materie de turism.

Conform rezultatelor cercetării momondo.ro, peste o treime dintre români (39%) au menţionat că 9-10% din valoarea notei reprezintă un bacşiş bun în restaurantele de acasă, la distanţă mare de participanţii din SUA care consideră că 19-20% din preţul final ar trebui adăugat pentru calitatea serviciilor.
Pe de altă parte, peste jumătate dintre români (57%) au declarat că nu şi-ar dori ca bacşişul să fie inclus automat în nota de plată într-un restaurant.

La nivelul Europei, sondajul arată că, în statele din vestul continentului, preţul final include, de regulă, taxa de serviciu, prin urmare plata poate fi făcută doar rotunjind suma finală. “(…) dacă cineva merită o recompensă generoasă este de preferat ca bacşişul să ajungă direct la persoana respectivă (în special în Germania, unde bacşişul nu se lasă pe masă), în plus faţă de nota de plată. În Franţa este considerat opulent ca cineva să lase un bacşiş fără un motiv bun. În destinaţiile din estul Europei nu este uzual ca nota să fie suplimentată cu preţul serviciilor, de aceea se obişnuieşte adăugarea unei sume la preţul final. Ţările nordice asigură salarii decente şi pentru lucrătorii în restaurante sau hoteluri, de aceea bacşişul nu este aşteptat, dar nici considerat jignitor”, notează realizatorii cercetării.

Cele mai vizitate ţări de către români în care se oferă bacşiş sunt: Italia (la restaurant – inclus în notă sau 10%; bar sau taxi – rotunjirea sumei; personal hotelier – între 1 şi 3 euro), Spania (la restaurant – bacşişul este inclus în notă, plus 5-10%; bar -20 de cenţi; taxi – rotunjirea sumei; personal hotel – între 1 şi 5 euro), Grecia (restaurant – inclus în notă, plus rotunjirea sumei; bar, taxi, personal hotelier – rotunjirea sumei), Franţa (restaurant – inclus în notă, plus rotunjirea sumei; bar – nu se obişnuieşte; taxi şi personal hotelier – între 2 şi 3 euro), Regatul Unit al Marii Britanii (restaurant – inclus în notă sau 10-15%; bar – nu se obişnuieşte; hotel şi taxi – între 10-15% din nota finală).

La polul opus se află ţări ca Japonia sau China, unde nu se practică această formă de recompensare, şi care de multe ori este privită ca o insultă. “În celelalte ţări asiatice (în special în locurile mai turistice) obiceiurile vestice s-au instalat treptat. În multe dintre restaurante apare o taxă de serviciu de până la 10%, dar nu întotdeauna acei bani ajung la persoana care serveşte. Prin urmare este recomandată o rotunjire a notei în numerar, pentru a mulţumi pentru serviciile de calitate”, se precizează în concluziile studiului.

În regiunea Asiei, printre cele mai vizitate state de către români, în care se lasă bacşiş, sunt Thailanda, Malaezia şi Hong Kong, unde recompensele variază între rotunjirea sumei şi 10-15% din suma finală.

De asemenea, în Statele Unite ale Americii şi Canada bacşişul este mai mult decât uzual, fiind tratat ca parte a venitului angajaţilor, în timp ce în America Centrală este cel puţin la fel de important, întrucât cei mai mulţi dintre cei care lucrează în restaurante sau hoteluri au salarii mici şi se bazează pe aceste sume lăsate în plus pentru venitul lor lunar.

În plus, în America de Sud, frecvenţa “atenţiilor’ scade, dar sunt în continuare binevenite şi, în general, nu se renunţă la bacşiş decât pentru motive întemeiate.

Studiul a fost realizat pe datele colectate în 2019 printr-un sondaj online în rândul a 23.400 de persoane din 22 de ţări, dintre care 1.006 de români cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

momondo.ro, motor de căutare gratuit care compară cele mai bune oferte pentru bilete de avion, hoteluri şi închirieri auto la nivel global, are birourile în Copenhaga şi este prezent pe 30 de pieţe internaţionale. Platforma este parte din Kayak, companie independentă în cadrul Booking Holdings Inc (NASDAQ: BKNG).

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

India suspendă exportul antiviralului Remdesivir utilizat pentru tratarea COVID-19

Publicat

Autorităţile indiene au anunţat duminică suspendarea licenţelor de export pentru antiviralul Remdesivir, având în vedere creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în ţară, care a atins niveluri record cu peste 152.000 de infectări confirmate într-o singură zi, informează AFP şi EFE.

În prezent, ”există 1,1 milioane de cazuri de COVID active şi acestea sunt în continuă creştere. Acest lucru a condus la o creştere bruscă a cererii de Remdesivir injectabil utilizat în tratamentul pacienţilor cu COVID. Există posibilitatea unei noi creşteri a acestei cereri în următoarele zile”, a explicat Ministerul indian al Sănătăţii într-un comunicat.

“În lumina celor de mai sus, Guvernul Indiei a interzis exportul de Remdesivir injectabil şi a ingredientelor sale farmaceutice active până când situaţia se îmbunătăţeşte”, comunică ministerul.

Cu cele 152.879 de noi infecţii confirmate duminică în India, bilanţul total este de 13,35 milioane de cazuri, cel mai mare după Statele Unite şi Brazilia. Totalul deceselor este de 169.275, conform datelor Ministerului Sănătăţii.

Remdesivir a fost unul dintre primele medicamente care au avut efect în scurtarea perioadei de recuperare pentru unii pacienţi cu COVID-19.

Gigantul farmaceutic american Gilead Sciences Inc care produce Remdesivir a semnat anul trecut acorduri de acordare a licenţelor cu companii de medicamente generice din India, Pakistan şi Egipt, care le vor permite să fabrice medicamentul pentru distribuţie în 127 de ţări, majoritatea cu venituri mici.

Remdesivir este produs în India de şapte companii şi are o capacitate instalată de aproximativ 3,8 milioane de unităţi pe lună, potrivit Ministerului Sănătăţii.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Gianina Beleagă, medaliată cu argint la Europenele de la Varese

Publicat

Sportiva Gianina-Elena Beleagă a adus României prima medalie la Campionatele Europene de canotaj de la Varese (Italia), argint în proba de simplu vâsle feminin, categorie uşoară, duminică.

Beleagă a fost înregistrată cu timpul de 07 min 45 sec 800/1000, fiind devansată de belarusa Alena Furman, 7 min 41 sec 81/1000. Medalia de bronz a revenit franţuzoaicei Claire Bove, în 7 min 48 sec 79/1000.

Tot duminică, Mihai Chiruţă a câştigat Finala B la simplu vâsle masculin (00:07:00.38), încheind pe poziţia a 7-a în clasamentul general. La dublu vâsle masculin, Ioan Prundeanu şi Marian-Florian Enache au încheiat pe patru în Finala B (00:06:28.51), clasându-se pe locul 10 în clasamentul general. Echipajul feminin de patru vâsle, compus din Cristina-Georgiana Popescu, Roxana-Iuliana Anghel, Dumitriţa Juncănariu şi Beatrice-Mădălina Pascari, a ocupat locul 5 în Finala B şi 11 la general (00:06:47.42).

Sportivii români vor evolua duminică în alte opt finale în care sunt puse în joc medalii la Varese.
AGERPRES

Sursa foto: Federaţia Română de Canotaj / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Crestere explozivă în lume a cazurilor de Parkinson, o substanță chimică obișnuită poate fi de vină

Publicat

Ray Dorsey neurolog la Universitatea din Rochester crede că o epidemie de Parkinson este la orizont. Parkinson este deja tulburarea neurologică cu cea mai rapidă creștere din lume; în SUA, numărul persoanelor cu Parkinson a crescut cu 35% în ultimii 10 ani, conform The Guardian.

„Credem că în următorii 25 de ani numărul cazurilor se va dubla din nou”, spune Dorsey. „Suntem pe vârful unui aisberg foarte, foarte mare”.

Majoritatea cazurilor de boală Parkinson sunt considerate idiopatice – le lipsește o cauză clară. Cu toate acestea, cercetătorii cred din ce în ce mai mult că un factor este expunerea la tricloroetilenă (TCE), un compus chimic utilizat în degresare industrială, curățare chimică și în produse de uz casnic, cum ar fi unele creme pentru pantofi și produse de curățat covoare.

Până în prezent, cele mai clare dovezi cu privire la riscul TCE pentru sănătatea umană provin de la lucrătorii care sunt expuși substanței la locul de muncă. Un studiu din 2008, din Annals of Neurology, a constatat că TCE este „un factor de risc pentru Parkinson”. Și un studiu din 2011 a reluat aceste rezultate, constatând „o creștere de șase ori a riscului de a dezvolta Parkinson la persoanele expuse la locul de muncă la tricloretilenă (TCE)”.

Dr. Samuel Goldman de la Institutul Parkinson din Sunnyvale, California, co-autor al studiului din Annals of Neurology, a scris: „Studiul nostru confirmă faptul că contaminanții de mediu obișnuiți pot crește riscul de a dezvolta Parkinson”. În urma studiilor de acest gen, Departamentul Muncii din SUA a emis o notă cu privire la TCE, spunând: „Consiliul recomandă […] ca expunerea la disulfură de carbon (CS2) și tricloretilenă (TCE) se fie considerată a provoca, contribui sau sau agrava Parkinsonul.”

TCE este un cancerigen legat de carcinomul celulor renale, cancerele de col uterin, ficat, căi biliare, sistem limfatic și țesut mamar masculin și de probleme cardiace fetale, printre alte efecte. Relația sa cunoscută cu Parkinson poate fi adesea trecută cu vederea pentru că expunerea la TCE poate preceda debutul bolii cu zeci de ani. În timp ce unele persoane expuse se pot îmbolnăvi rapid, altele pot, fără să știe, să lucreze sau să trăiască în zone contaminate cea mai mare parte a vieții lor înainte de a dezvolta simptome de Parkinson.

În timp ce unele țări reglementează în mare măsură TCE (utilizarea sa este interzisă în UE fără autorizație specială), substanța chimică este încă utilizată în SUA, contaminând aerul, solul și apa. Se estimează că TCE este prezent în prezent în aproximativ 30% din apele subterane din SUA.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

15% dintre germani au primit deja prima doză de vaccin

Publicat

Germania a inoculat aproximativ 15% din populaţia sa cu o primă doză de vaccin coronavirus, conform celor mai recente date de la Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor din ţară (RKI), transmite duminică dpa.

Datele RKI au arătat că 15,2%, sau 12,7 milioane de persoane, au primit cel puţin o doză până sâmbătă dimineaţă, iar 5,9% – sau 4,9 milioane de oameni – primiseră deja a doua doză.

Mai multe studii indică faptul că o singură doză oferă deja un anumit nivel de protecţie.

După ce medicii generalişti s-au alăturat efortului de vaccinare şi un număr mai mare de vaccinuri a devenit disponibil, numărul de doze administrate zilnic în Germania a crescut în ultima săptămână şi a ajuns joi la peste 700.000, dar a scăzut din nou după aceea.

În majoritatea landurilor germane medicii generalişti au început să administreze vaccinuri de miercuri. Peste 35.000 de medici vor lua parte la acest efort.

Cu toate acestea, ritmul vaccinării ar putea să se reducă din nou, în contextul în care numărul de doze disponibile pentru medicii generalişti urmează să scadă temporar la jumătatea lunii aprilie.

Gernot Marx, preşedintele asociaţiei germane de îngrijire de urgenţă DIVI, a avertizat vineri că situaţia din spitale este profund îngrijorătoare. Marx a explicat că observă o creştere constantă şi dramatică a numărului de pacienţi bolnavi de COVID-19.

Cel mai mare spital universitar din Germania, Charite din Berlin, a anunţat că numărul pacienţilor de la terapie intensivă a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni. Grupul de vârstă 30-60 de ani este deosebit de afectat, deoarece este mai puţin probabil ca persoanele din această categorie să fi primit vaccinul, a declarat Martin Kreis, membru al consiliului de administraţie.

Germania se confruntă cu un al treilea val de infecţii cauzat în principal de varianta britanică a virusului. AGERPRES

Citește mai departe