Connect with us

ACTUALITATE

Majoritatea românilor oferă bacșiș în vacanțe. Câți vor să fie trecut pe nota de plată

Publicat



Cei mai mulţi dintre români (95%) oferă bacşiş în timpul vacanţelor, dar aproape jumătate dintre aceştia (48%) au avut nedumeriri în ceea ce priveşte suma potrivită, reiese dintr-un sondaj realizat de către reprezentanţii unei platforme care compară cele mai bune oferte în materie de turism.

Conform rezultatelor cercetării momondo.ro, peste o treime dintre români (39%) au menţionat că 9-10% din valoarea notei reprezintă un bacşiş bun în restaurantele de acasă, la distanţă mare de participanţii din SUA care consideră că 19-20% din preţul final ar trebui adăugat pentru calitatea serviciilor.
Pe de altă parte, peste jumătate dintre români (57%) au declarat că nu şi-ar dori ca bacşişul să fie inclus automat în nota de plată într-un restaurant.

La nivelul Europei, sondajul arată că, în statele din vestul continentului, preţul final include, de regulă, taxa de serviciu, prin urmare plata poate fi făcută doar rotunjind suma finală. “(…) dacă cineva merită o recompensă generoasă este de preferat ca bacşişul să ajungă direct la persoana respectivă (în special în Germania, unde bacşişul nu se lasă pe masă), în plus faţă de nota de plată. În Franţa este considerat opulent ca cineva să lase un bacşiş fără un motiv bun. În destinaţiile din estul Europei nu este uzual ca nota să fie suplimentată cu preţul serviciilor, de aceea se obişnuieşte adăugarea unei sume la preţul final. Ţările nordice asigură salarii decente şi pentru lucrătorii în restaurante sau hoteluri, de aceea bacşişul nu este aşteptat, dar nici considerat jignitor”, notează realizatorii cercetării.

Cele mai vizitate ţări de către români în care se oferă bacşiş sunt: Italia (la restaurant – inclus în notă sau 10%; bar sau taxi – rotunjirea sumei; personal hotelier – între 1 şi 3 euro), Spania (la restaurant – bacşişul este inclus în notă, plus 5-10%; bar -20 de cenţi; taxi – rotunjirea sumei; personal hotel – între 1 şi 5 euro), Grecia (restaurant – inclus în notă, plus rotunjirea sumei; bar, taxi, personal hotelier – rotunjirea sumei), Franţa (restaurant – inclus în notă, plus rotunjirea sumei; bar – nu se obişnuieşte; taxi şi personal hotelier – între 2 şi 3 euro), Regatul Unit al Marii Britanii (restaurant – inclus în notă sau 10-15%; bar – nu se obişnuieşte; hotel şi taxi – între 10-15% din nota finală).

La polul opus se află ţări ca Japonia sau China, unde nu se practică această formă de recompensare, şi care de multe ori este privită ca o insultă. “În celelalte ţări asiatice (în special în locurile mai turistice) obiceiurile vestice s-au instalat treptat. În multe dintre restaurante apare o taxă de serviciu de până la 10%, dar nu întotdeauna acei bani ajung la persoana care serveşte. Prin urmare este recomandată o rotunjire a notei în numerar, pentru a mulţumi pentru serviciile de calitate”, se precizează în concluziile studiului.

În regiunea Asiei, printre cele mai vizitate state de către români, în care se lasă bacşiş, sunt Thailanda, Malaezia şi Hong Kong, unde recompensele variază între rotunjirea sumei şi 10-15% din suma finală.

De asemenea, în Statele Unite ale Americii şi Canada bacşişul este mai mult decât uzual, fiind tratat ca parte a venitului angajaţilor, în timp ce în America Centrală este cel puţin la fel de important, întrucât cei mai mulţi dintre cei care lucrează în restaurante sau hoteluri au salarii mici şi se bazează pe aceste sume lăsate în plus pentru venitul lor lunar.

În plus, în America de Sud, frecvenţa “atenţiilor’ scade, dar sunt în continuare binevenite şi, în general, nu se renunţă la bacşiş decât pentru motive întemeiate.

Studiul a fost realizat pe datele colectate în 2019 printr-un sondaj online în rândul a 23.400 de persoane din 22 de ţări, dintre care 1.006 de români cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

momondo.ro, motor de căutare gratuit care compară cele mai bune oferte pentru bilete de avion, hoteluri şi închirieri auto la nivel global, are birourile în Copenhaga şi este prezent pe 30 de pieţe internaţionale. Platforma este parte din Kayak, companie independentă în cadrul Booking Holdings Inc (NASDAQ: BKNG).

AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Primul cinema drive in din Sibiu va fi inaugurat sâmbătă, cu un film despre artă stradală

Publicat

Pentru prima dată, cinefilii sibieni vor avea ocazia să vadă un film din maşină şi nu într-o sală de cinema pe 15 august, când va fi proiectat documentarul “Exit Through the Gift Shop”, în regia artistului stradal Banksy, a precizat marţi, pentru AGERPRES, organizatorul Festivalului de Artă Stradală, Andrei Oltean.

“Ne-am dorit şi în acest an, chiar dacă am trecut printr-un episod mai nefericit, ne-am dorit să păstrăm unul din cele mai bine primite evenimente din cadrul festivalului, şi anume filmul.

Noi ne-am obişnuit publicul încă de la început cu o proiecţie de film în Parcul Sub Arini, ceea ce anul acesta era destul de dificil să luăm oameni şi să-i punem cu distanţare socială şi având în vedere că de la o zi la alta se schimbă reglementările, am recurs la această opţiune, să facem filmul drive in, pentru că este mult mai sigur şi totuşi ne putem bucura de un film cumva în aer liber, chiar dacă este în maşină. Filmul de anul acesta este ‘Exit Through the Gift Shop’.

Este un film despre artă stradală, este un film al lui Banksy, unul din cei mai mari street artişti. Este un film de artă. Invităm publicul să se alăture la locaţia noastră, să ne bucurăm împreună de începuturile şi aspecte necunoscute încă din lumea aceasta a artei stradale”, a precizat organizatorul Festivalului de Artă Stradală de la Sibiu, Andrei Oltean.

Potrivit sursei citate, filmul va fi proiectat în sistem de cinema drive in, în zona Freedom Events de la periferia municipiului Sibiu, în vecinătatea Fabricii de Cultură, un loc făcut celebru de artiştii de la Teatrul Naţional “Radu Stanca”, mai ales cu spectacolele regizate de Silviu Purcărete. Proiecţia filmului va începe sâmbătă, la ora 22,00.

Noul cinematograf în aer liber din Sibiu se întinde pe o suprafaţă de 41.000 metri pătraţi şi permite accesul a peste 300 de autovehicule. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.

“Filmul documentar ‘Exit Through the Gift Shop’ a fost lansat în anul 2010 şi prezintă povestea lui Thierry Guetta, un imigrant francez din Los Angeles, care are obiceiul de a filma absolut tot ce vede, ceea ce îl conduce spre descoperirea unei laturi interesante a vieţii de noapte.

Vandalism sau artă stradală? Aceasta este întrebarea al cărei răspuns încearcă Thierry să-l afle. După câteva luni petrecute cu artiştii stradali, maeştrii într-ale graffiti-ului, pe care îi filmează pentru a face un documentar, tânărul francez se împrieteneşte în cele din urmă cu unul dintre cei mai controversaţi şi enigmatici artişti – Bansky.

Din acest punct camera se mută din mâna lui în mâna noului său prieten, Thierry devenind astfel noul protagonist al filmului. Cuprins de febra artei stradale, începe să îi imite pe oamenii pe care până atunci doar îi urmărea atent şi ajunge într-un punct critic în care îşi girează casa şi afacerea pentru organizarea unui spectacol de artă major, organizat în LA”, este prezentarea filmului ce va fi proiectat drive in la Sibiu, potrivit organizatorului.

Festivalul de Artă Stradală, care are loc până duminică la Sibiu, este singurul de acest fel din oraş. Un număr de 14 artişti din România, Spania şi Ucraina realizează, în această săptămână, picturi pe zidurile din municipiul Sibiu.

Organizatorii promit că va fi realizată cea mai mare lucrare de artă stradală de până acum, de câteva sute de metri pătraţi, pe o clădire situată în Piaţa Aurel Vlaicu. Lucrarea va purta semnătura grupului de artişti Sweet Damage Crew. AGERPRES

 

Sursa foto: Freedom Events / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Raportul Curții de Conturi: Până la 30 iunie, Statul Român a cheltuit 5 miliarde de lei pentru combaterea pandemiei

Publicat

bani lei

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi, remis, marţi.

Instituţia a finalizat şi a înaintat Parlamentului României raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă.

Documentul are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

Principalele informaţii prezentate în raport sunt cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj, care se ridică la 5 miliarde de lei.

Cea mai mare sumă reprezintă plata indemnizației pe perioada suspendării contractului individual de muncă

Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).

Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647.000 de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

“Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, şi-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgenţă şi să sprijine instituţiile publice în a-şi crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susţinut la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi, ţinând cont de context, de restricţiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acţiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanţare fizică”, a afirmat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, citat în comunicat.

El a adăugat că în toate acţiunile, instituţia a urmărit să nu compromită eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19.

“Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorităţi de a îmbunătăţi procedurile specifice unei situaţii de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a precizat Busuioc.

La baza selecţiei entităţilor auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale şi locale pentru gestionarea stării de urgenţă, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanţare şi pe destinaţii.

Astfel, au fost selectate acele autorităţi care au primit sume importante de la aceste bugete, dar şi cele care au primit responsabilităţi şi atribuţii suplimentare în situaţia de urgenţă. Nu în ultimul rând, în procesul de selecţie au fost extrem de relevante achiziţiile realizate, după tipul şi valoarea acestora, specifice situaţiei de urgenţă.

Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă poate fi consultat pe pagina de internet a Curţii de Conturi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie cu 119 lei. În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creșteri salariale

Publicat

bani

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, în luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare decât în luna mai 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei (+3,7%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.540 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.773 lei).

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%. Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 102,4% pentru luna iunie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,6% pentru luna iunie 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 221,8%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2020.

“În luna iunie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici după introducerea măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, notează INS.

În ce domenii s-au înregistrat creșteri semnificative ale salariului mediu net

Datele oficiale arată că cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 27,2% în hoteluri şi restaurante, ca efect al reluării activităţii după introducerea măsurilor de relaxare; între 12,5% şi 18% în fabricarea de mobilă, activităţi de editare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile.

O creştere cuprinsă între 7% şi 9,5% s-a înregistrat în fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, telecomunicaţii.

De asemenea, au avut loc creşteri între 5% şi 7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Cauzele care au dus la scăderile câștigului mediu salarial

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,3% în activităţi de servicii anexe extracţiei, ca urmare a acordării de prime ocazionale şi sume din profitul net în lunile precedente; între 1,5% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+2,9%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă). Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor faţă de luna precedentă în învăţământ, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-1,1% pentru fiecare activitate în parte). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fermierii care ard miriştile riscă reducerea subvenţiilor sau chiar excluderea de la plată

Publicat

Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este interzisă, iar fermierii care au solicitat plăţi directe în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin riscă sancţiuni care vizează reducerea sau chiar excluderea de la plată, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

“Interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau reducerea concentraţiilor de gaze cu efect de seră şi este important ca fermierii să conştientizeze că arderea miriştilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinţe negative asupra solului şi mediului înconjurător”, precizează APIA într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit APIA, una dintre cerinţele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6, “Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile”, încadrat în domeniul “Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor”, aspectul “Sol şi stoc de carbon”, se referă la interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

În anul de cerere 2020, totalul suprafeţei de teren arabil şi pajişti permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerinţa obligatorie GAEC 6.2 (Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente), aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6 “Menţinerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile” este de 2.031,03 hectare.

Datele APIA arată că în lunile februarie, martie şi aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafeţe arse, respectiv în februarie: 824,34 ha, martie – 290,17 ha şi aprilie – 561,99 ha.

“Arderea mirştilor şi a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, creşte riscul la eroziune şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră. Fermierii trebuie să devină conştienţi că intensificarea producerii incendiilor miriştilor şi resturilor vegetale pe terenul arabil creşte riscul la eroziune a solului şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră”, precizează agenţia.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardului menţiomat de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor.

Ulterior, informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

“Respectarea cerinţei GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existenţa unor indicii privind arderea miriştilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare. (…)

“În situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%)”, se precizează în comunicatul APIA.

Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate