Potrivit unui sondaj realizat de Avangarde și dat publicității vineri, aproape două treimi dintre români (66%) sunt de părere că România ar trebui să își păstreze forma actuală de organizare politico-statală și să nu se întoarcă la monarhie, așa cum a fost înainte de anul 1947.

La întrebarea „Credeţi că, în viitor, România ar trebui să îşi schimbe forma de organizare politico-statală şi să revină la monarhie aşa cum a fost până în 1947”, 18% dintre cei intervievaţi au răspuns afirmativ, 66% negativ, 13% „nu au putut aprecia”, iar 3% nu au răspuns.

Potrivit sondajului, regele Mihai „a făcut cel mai mult bine ţării”, 19% dintre intervievaţi susţinând acest lucru, urmat fiind de Carol I (14%), Regele Ferdinand (8%), Regina Maria (4%).

Restul intervievaţilor au apreciat că „niciunul nu a făcut bine ţării” ( 6%), 16% nu pot aprecia, iar 33% au bifat varianta „nu ştiu/nu răspund”.

Întrebaţi despre opinia referitoare la „ce a fost instituţia monarhică în România”, 44% dintre români spun că au „o părere bună”, 30% „nu au o părere bună”, 22% „nu au o părere formată”, iar 4% nu au răspuns.

Despre Custodele Coroanei, Margareta, 32% dintre respondenţi au spus că au „o părere bună”, 44% „nici bună, nici proastă”, 7% „proastă”, 9% „nu au o părere sau nu ştiu cine este” şi 8% nu au răspuns.

Majoritatea românilor preferă menținerea formei actuale de organizare politică și resping revenirea la monarhie. Cum e părerea românilor despre Regele Marii Britanii

Principele Radu este bine perceput de 12% dintre români, 31% spun că nu au „nicio părere bună, dar nici proastă”, 13% au „o părere proastă”, 31% nu au „nicio părere sau nu ştiu cine este” şi 13% nu au răspuns.

Potrivit sondajului Avangarde, părerea românilor despre Regele Marii Britanii, Charles al III-lea, este „bună” în proporţie de 35%, „nici bună, nici proastă („45%), „proastă” (12%), 2% nu au „o părere sau nu ştiu cine este”, iar 6% nu au răspuns.

Sondajul intitulat „Instituţia monarhică în România.

Percepţii şi reprezentări” a fost realizat telefonic, în perioada 29 mai – 1 iunie 2023, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 864 de subiecţi, cu vârsta de minimum 18 ani.

Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de plus/minus 3,4%. Agerpres