Peste jumătate dintre români obişnuiesc să se informeze cel mai des de la TV, iar aproape jumătate dintre ei consideră că posturile de televiziune sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, potrivit unui sondaj realizat INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group.

Întrebaţi de unde obişnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% - reţelele sociale, 15,5% - ziarele, revistele şi publicaţiile online şi 7,7% - posturile de radio, iar 2,7% - nu ştiu sau nu au răspuns.

49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false

Totodată, cercetarea arată că 49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false (faţă de 52,6% în iunie), 35,3% spun că în această situaţie se află reţelele sociale (faţă de 34,9% în iunie), 7,9% - ziarele şi revistele (faţă de 4,4% în iunie), 1,8% - posturile de radio (faţă de 2,3% în iunie), 6% - nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,8% în iunie).

55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură

Conform cercetării, 55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie şi 42,6% în martie). 3,6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare (faţă de 4,3% în iunie şi 2,5% în martie).

Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă

În opinia a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România (faţă de 13,8% în iunie), urmată la mică distanţă de Rusia - cu 18,1% (faţă de 25,2% în iunie). Urmează China - cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA - cu 7,3% (faţă de 7,9% în iunie), Ungaria - cu 6,9% (faţă de 8% în iunie) şi Germania - cu 2,2% (faţă de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (faţă de 2,1% în iunie), iar 30% nu ştiu sau nu au răspuns (faţă de 27,3% în iunie).

Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP), arată că percepţia expunerii la ştiri false de către societate este mai ridicată acum în raport cu măsurătorile trecute, însă este mai scăzută în rândul segmentelor sociodemografice vulnerabile, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor unelte de evaluare critică a informaţiilor atât în cadrul sistemului formal de educaţie, cât şi structurarea unui sistem informal online/offline, care să se adreseze întregii societăţi.

"Responsabilitatea concepţiei şi diseminării soluţiilor aparţine în primul rând statului, ce îşi clatină stabilitatea menţinând abordarea pasivă curentă, cât şi societăţii civile, organizaţiilor profesionale şi patronale sau marilor branduri ce folosesc marketingul, media online/offline într-o cheie cost-eficienţă de natură cantitativă ce favorizează inflamarea fenomenului infodemic şi menţinerea la cote scăzute a calităţii conţinutului media", spune Andronache.

Efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare

Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group, subliniază că, "în lipsa unor anticorpi eficienţi, cum ar fi educarea şi antrenarea capacităţii de a discerne rapid între ştiri false şi ştiri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase, care sunt concurate cu succes de furnizorii de ştiri false, subversive".

Sondajul de opinie intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - Ediţia a III-a a fost realizat în perioada 15 - 27 septembrie şi este împărţit în cinci capitole, ultimul fiind dedicat percepţiei românilor cu privire la dezinformări şi ştiri false.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.204 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%. Agerpres