Actorul american Bruce Willis, în vârstă de 65 de ani, este tatăl a cinci fete: trei deja adulte, din căsătoria cu Demi Moore, şi două minore, cu actuala soţie, Emma Heming. Se pare însă că actorul îşi doreşte cu disperare să devină bunic şi să aibă mai ales un nepot, relatează ziarul spaniol La Vanguardia în ediţia online.

Este ceea ce a mărturisit fiica sa cea mare, Rumer, în vârstă de 32 de ani, în cadrul unei interviu acordat programului The Talk. “Este disperat să devină bunic”, a dezvăluit fiica cea mare a cuplului Willis şi Moore, care au fost căsătoriţi timp de 13 ani.

Potrivit lui Rumer, actorul o presează să-i facă cât mai repede un nepot. Rumer este cea mai mare dintre copiii lui Willis, urmată de Scout, 29 de ani, şi Tallulah, în vârstă de 26 de ani. Cele două fiice născute din a doua căsătorie sunt Mabel, de 8 ani, şi Evelyn, de 6 ani.

“S-a simţit în minoritate în timpul carantinei cu atâtea fete în jurul său”, a povestit Rumer.

A fost momentul când actorul i-a mărturisit: “Mi-ar plăcea să am un nepot, să simt puţină energie masculină în acest grup”. Prea multe femei erau în jurul său, a explicat Rumer, care le-a enumerat, pe lângă surorile sale, pe mama sa, Demi, şi pe actuala soţie a tatălui său, Emma.

L-am liniştit şi i-am spus: “Mă voi asigura că îl vei avea”, a povestit izbucnind în râs Rumer, care este la rândul ei actriţă.

Ea a mărturisit că este sigură că dacă va avea un copil şi dacă acesta va fi băiat, tatăl ei va face totul pentru a “sechestra” bebeluşul şi a petrece mai mult timp alături de el.

Lăsând gluma la o parte, Rumer a povestit că nu se grăbeşte să aibă un copil şi că se concentrează asupra carierei.

Deşi nu a vorbit despre viaţa ei sentimentală, presa de scandal speculează o relaţie a acesteia cu actorul Armie Hammer, care s-a despărţit recent de soţie.AGERPRES

O tulpină foarte contagioasă şi periculoasă a gripei aviare se răspândeşte rapid în Europa, punând în stare de alertă sectorul avicol, având în vedere că precedentele episoade au obligat sacrificarea a zeci de mii de păsări şi au provocat pierderi economice importante, transmite Reuters.

Boala a fost descoperită în Franţa, Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Irlanda, Suedia şi, recent, în Croaţia, Slovenia şi Polonia, după ce a lovit grav Rusia, Kazahstan şi Israel.

Marea majoritate a cazurilor de gripă aviară sunt descoperite în rândul păsărilor migratoare însă au fost raportate şi cazuri de infecţie în rândul păsărilor din ferme, ceea ce a condus, până acum, la eutanasierea a cel puţin 1,6 milioane de pui şi raţe în întreaga regiune.

În Olanda, cel mai mare exportator european de carne de pasăre şi ouă, aproape 500.000 de pui au murit sau au fost sacrificaţi din cauza virusului în toamna acestui an, şi peste 900.000 de găini au murit săptămâna aceasta la o singură fermă din Polonia, au precizat autorităţile din cele două ţări.

“Riscul de transmitere la păsările de fermă şi de apariţie de noi cazuri în rândul păsărilor sălbatice este mai mare decât în ultimii doi ani, din cauza apariţiei unor diferite tipuri de virusuri de gripă aviară în Europa”, a declarat un purtător de cuvânt de la Institutul Friedrich-Loeffler din Germania.

Datele furnizate de Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) arată că în Rusia numărul păsărilor care au decedat a ajuns la 1,8 milioane la finele lunii octombrie, iar aproape 1,6 milioane din numărul total au fost la o fermă din apropiere de Kazahstan.

Principala tulpină de gripă aviară descoperită în acest an în Europa este H5N8, care a decimat efectivele de păsări în 2016/2017, când regiunea s-a confruntat cu cea mai gravă epidemie de gripă aviară, dar au fost raportate şi cazuri de tulpini de tip H5N5 şi H5N1.

Chiar dacă riscul pentru oameni este redus, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a anunţat zilele trecute că evoluţia virusului trebuie monitorizată cu atenţie.

Jucătorii de pe piaţa cărnii de pasăre din Europa au spus că sunt preocupaţi de cele mai recente focare dar au adăugat că au experienţă în abordarea acestor probleme.

“Am lucrat din greu pentru a îmbunătăţi siguranţa, să îi pregătim pe crescători şi să îmbunătăţim trasabilitatea şi sperăm că dacă vor apărea cazuri vom reuşi să le ţinem sub control”, a spus Anne Richard, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de păsări din Franţa (ANVOL).

Majoritatea ţărilor au ridicat gradul de alertă la “ridicat”, ceea ce înseamnă că toate tipurile de păsări trebuie ţinute în spaţii închise sau protejate astfel încât să evite contactul cu păsările sălbatice.

La fel cum este cazul pentru alte boli animale, descoperirea unor focare de gripă aviară ar putea determina ţările importatoare să introducă restricţii comerciale.

Aceste restricţii s-ar adăuga izolărilor decise din cauza coronavirusului, care riscă să afecteze vânzările în perioada importantă a sărbătorilor de sfârşit de an.

“Este deja dificil să exporţi cu COVID, ar fi şi mai greu”, a spus Denis Lambert, directorul general de la LDC, cel mai mare producător de carne de pasăre din Franţa.

Cu toate acestea, decizia ţărilor importatoare de a limita restricţiile numai la regiunile afectate de virusul gripei aviare, a ajutat la limitarea impactului.

De exemplu, China a suspendat importurile de carne de pasăre numai pentru produsele care provin din patru regiuni din Rusia, din cauza gripei aviare.

Până acum nu există cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la păsări la oameni însă descoperirea unor astfel de focare a impus demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat să ţină păsările închise. Agerpres

Vânzările de maşini electrice vor creşte anual cu aproape 30%, în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei maşini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte “Electric Vehicles. Setting a course for 2030”, publicat joi.

Conform documentului, numărul total de maşini electrice vândute anual în întreaga lume va creşte de la 2,5 milioane – în 2020, la 11,2 milioane – în 2025, şi la 31,1 milioane – în 2030.

Pe de altă parte, raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii îşi vor reveni în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, vânzările de maşini cu motor pe combustie internă îşi vor relua creşterea şi vor ajunge la 81,7 milioane, în 2025, la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

“(…) măsurile adoptate în contextul COVID-19 pentru sprijinirea pieţei auto au favorizat, pe anumite pieţe, maşinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse şi a dublat subvenţiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru autovehiculele electrice care costă sub 45.000 de dolari. În Franţa, consumatorii care cumpără astfel de maşini cu preţuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari, în creştere de la aproximativ 7.000 de dolari, anterior crizei. Totodată, autorităţile franceze au dublat prima de casare pentru maşinile vechi. În acelaşi timp, în China, subvenţiile pentru maşini electrice şi politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022”, notează specialiştii Deloitte.

Pe de altă parte, raportul de specialitate relevă faptul că, în SUA, piaţa a evoluat dezamăgitor în ultima perioadă, în contextul în care benzina şi motorina au preţuri mici, iar gama de modele disponibile de maşini electrice este redusă (modelul Tesla 3 reprezintă aproape jumătate din vânzările din această nişă).

Raportul Deloitte “Electric Vehicle. Setting a course for 2030” se bazează pe analiza seturilor de date din industrie, precum şi pe anunţurile publice ale companiilor producătoare.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.

În România, Deloitte este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din ţară şi oferă, în cooperare cu Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă în management şi consultanţă financiară, servicii de managementul riscului, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesionişti. Agerpres

Cercetătorii de la Centrul Medical al Universităţii Leiden (LUMC) din Ţările de Jos se pregătesc pentru un potenţial studiu clinic de tipul “human challenge”, în cadrul căruia voluntarii sunt infectaţi în mod deliberat cu noul coronavirus pentru a se putea testa, în mediu controlat, eficacitatea candidaţilor la vaccinul împotriva COVID-19, a anunţat miercuri grupul de advocacy 1Day Sooner.

Planul a atras deja 240 de voluntari, a precizat grupul non-profit cu sediul în Statele Unite.

În septembrie, grupul a anunţat că astfel de studii clinice urmează să înceapă în ianuarie la un centru de carantină din Londra.

Cercetătorii din Olanda nu s-au decis deocamdată să înceapă studiul, fiind necesară obţinerea avizelor legale, potrivit 1Day Sooner.

“1Day Sooner susţine pregătirea LUMC pentru un studiu clinic “human challenge” pentru COVID-19. Aceste studii pot fi esenţiale pentru a dezvolta suficiente vaccinuri cu eficacitate dovedită pentru a vaccina întreaga lume în 2021, nu doar pe cei bogaţi”, se arată în comunicatul grupului.

“Apreciem faptul că cercetătorii de la LUMC iau în calcul în protocolul planificat al procesului perspectiva (de a folosi) voluntari 1Day Sooner în cadrul acestui proces, printre care se numără directorul de operaţiuni şi organizare 1Day Sooner, Julia Murdza, ca reprezentant al voluntarilor”, a adăugat grupul.

Un astfel de studiu “poate fi important pentru a răspunde la întrebările pe care le avem încă despre COVID-19: cât timp durează protecţia după infectare? Cum comparăm vaccinurile? Câţi anticorpi producem? Ce încărcătură virală provoacă o infecţie?”, a declarat Meta Roestenberg, cercetătoare în cadrul LUMC, citată în comunicat. “Prin acest studiu se poate răspunde la astfel de întrebări”, a adăugat ea.

O companie britanică de biotehnologie a anunţat luna trecută că se află în discuţii avansate cu guvernul britanic pentru a crea şi furniza tulpini de coronavirus pentru un astfel de studiu.

Centrul Medical al Universităţii Leiden nu a răspuns imediat unei solicitări formulate de Reuters de a comenta pe marginea acestui subiect.

În cadrul 1Day Sooner funcţionează patru departamente – advocacy, comunicare, organizare şi cercetare – care lucrează în tandem pentru apărarea drepturilor voluntarilor implicaţi în teste COVID-19, potrivit site-ului grupului. Agerpres