Mamele aflate în concediu pentru creşterea copilului pot obţine venituri de natură salarială pe perioada concediului cu condiţia ca aceste venituri să nu depăşească 6250 de lei pe an.

Puteţi munci. Puteţi obţine venituri de natură salarială, din munca prestată, pe perioada concediului de creştere a copilului, dacă aveţi o oportunitate de colaborare sau un proiect în derulare.

Condiţia în acest caz este ca veniturile obţinute într-un an să nu depăşească plafonul de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit de legislaţia aplicabilă.

INDEMNIZAŢIA de creştere a copilului 2022.

Concediul și indemnizația de creștere a copilului se acordă, potrivit OUG 111/2010, persoanelor care, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat venituri cel puțin 12 luni din salarii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură sau piscicultură.

Concediul de creștere se acordă până când copilul împlinește doi ani (sau trei ani, dacă are handicap). Indemnizația aferentă concediului este de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. Indemnizația poate avea un cuantum între 1.250 și 8.500 de lei.

Valoarea indemnizației de creștere a copilului se schimbă de la 1 martie 2022

La acest moment, valoarea care nu ar trebui depăşită este de 6.250 de lei (5 X1.250 de lei). Valorile se vor schimba de la 1 martie 2022, odată cu actualizarea indicatorului social de referinţă” spun reprezentanții EY

Într-un punct de vedere, reprezentantele EY România arată pe scurt care sunt cele 10 puncte cheie pe care trebuie să le cunoască o viitoare mamă, care urmează să intre în curând în concediul de creştere şi îngrijire a copilului în acest an.

Potrivit sursei citate, indemnizaţia de creştere a copilului, la nivelul anului 2022 este, la acest moment, de cel puţin 1.250 de lei, dar nu mai mult de 8.500 de lei lunar.

De la 1 martie, însă, valoarea indicatorului social de referinţă, pe baza căruia este stabilit nivelul indemnizaţiei, se va actualiza, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, deci şi indemnizaţia minimă va creşte, precizează consultanţii.

Contravenții și amenzi pentru beneficiarii indemnizației pentru creșterea copilului

„Beneficiarul indemnizaţiei pentru creşterea copilului are obligaţia de a anunţa în scris agenţia de plăţi / primăria despre orice modificare care intervine în situaţia sa şi care ar fi de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor.

Termenul în care este necesar să se facă acest demers este de 15 zile lucrătoare de la apariţia modificărilor. Lipsa acestei notificări este considerată contravenţie, iar beneficiarul în cauză poate fi sancţionat cu o amendă (de la 500 de lei la 2.000 de lei)”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii EY atrag atenţia că legislaţia oferă o atenţie deosebită mamelor, protejând maternitatea la locul de muncă prin reducerea programului de lucru cu 1/4, fără afectarea drepturilor salariale, dacă viitoarea mămică nu poate efectua un program cu o durată normală de muncă, acordarea unui concediu pentru risc maternal, dacă sunt îndeplinite criteriile de risc în care mama sau copilul ar putea fi afectate de condiţiile de muncă, cum ar fi munca într-un mediu cu substanţe toxice.

Concediul medical pe perioada maternității

Pe perioada maternităţii, mamele au dreptul la 126 de zile calendaristice de concediu medical, din care o perioadă minimă de 42 de zile trebuie să fie realizată după naştere, dacă doresc să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

„Un aspect important de menţionat: indemnizaţia primită pentru aceste zile este scutită de contribuţia la fondul de sănătate, fără pierderea calităţii de asigurat, dar şi de plata impozitului pe venit”, explică autorii.

Dacă nu au fost epuizate zilele de concediu de odihnă anterior perioadei de maternitate sau de creştere a copilului, dreptul nu se pierde. O altă variantă, utilizată deja de multe mame, ar fi aceea de a efectua concediul în perioada anterioară concediului de maternitate propriu-zis/naşterii.

Persoanele detașate pe teritoriul României beneficiază de indemnizație de creștere a copilului

Pe de altă parte, consultanţii EY menţionează că şi detaşaţii primesc indemnizaţii, nu doar angajaţii unui angajator român.

Potrivit legii, de indemnizaţia pentru creşterea copilului pot beneficia şi persoanele angajate de către un angajator străin, care se află în detaşare pe teritoriul României şi care, pe parcursul detaşării, sunt subiect de contribuţii sociale obligatorii în România.

Mai mult, persoanele care au realizat activităţi profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplică prevederile Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state în condiţiile prevăzute de acesta.

Cum se fac raportările veniturilor salariale

Raportarea veniturilor salariale obţinute de persoanele aflate în detaşare pe teritoriul României se face în mod diferit faţă de cea a persoanelor angajate de un angajator român.

„Dacă în cel din urmă caz este obligaţia angajatorului român să declare şi să plătească taxele aferente venitului salarial plătit angajaţilor, în cazul persoanelor detaşate obligaţiile pot fi diferite: fie cad doar în sarcina persoanei detaşate, fie atât în sarcina ei, cât şi a angajatorului străin.

Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere posibile obligaţii lunare de raportare pe zero şi pe durata concediului de creştere a copilului, astfel încât persoana detaşată să continue să aibă calitatea de asigurat la sistemul de contribuţii sociale obligatorii din România (ceea ce nu se întâmplă şi în cazul persoanelor angajate în România, unde posibilele obligaţii cad în sarcina angajatorului)”, explică specialiştii de la EY.

Bonusurile de performanță și beneficiile în natură acordate în perioada concediului de creștere a copilului

În ceea ce priveşte drepturile salariale care îşi produc efectele în perioada în care angajata este în concediul de creştere a copilului, cum ar fi un bonus de performanţă sau un beneficiu în natură, dacă acesta este menţionat şi reglementat intern în cadrul companiei, indemnizaţia nu va fi suspendată.

Totul cu condiţia ca drepturile încadrate în venitul salarial să fie corect calculate, taxele reţinute, declarate şi plătite în mod corespunzător, subliniază materialul citat.

Pornind de la faptul că au fost cazuri în care la revenirea în câmpul muncii, din cauza unei suprapuneri de tip de asigurat în declaraţiile fiscale, depuse de către angajator şi/sau agenţia de prestaţii sociale, chiar şi pentru o zi, persoana a apărut în sistemul de sănătate ca fiind neasigurată, aceasta trebuie să verifice pe site-ul casei de sănătate calitatea de asigurat, în caz contrar, va trebui să facă toate demersurile necesare pentru remedierea situaţiei.

„Foarte important: în această perioadă nu veţi putea beneficia de servicii medicale, cel mai comun caz fiind concediul medical pentru îngrijire a copilului bolnav”, avertizează EY.

Condiții pentru a beneficia de indemnizaţia de creştere a copilului

Pentru a beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului, cetăţenii trebuie să îndeplinească diverse condiții. „Pentru a beneficia de indemnizații persoanele trebuie ca în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului să fi realizat timp de cel puțin 12 luni venituri.

Acestea pot fi din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.

Până când se acordă indemnizația de creștere a copilui

Stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi.

Cuantumul stimulentului de inserţie este de 1.500 de lei, dacă salariaţii revin la locul de muncă mai devreme de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi, şi de 650 de lei pentru cei care revin după împlinirea acestor vârste.

Totodată, reprezentanţii companiei de consultanţă subliniază şi faptul că legislaţia acordă salariatelor gravide o protecţie sporită împotriva concedierii pe motive care au legătură directă cu starea lor, încă de la momentul în care acestea anunţă angajatorul asupra stării lor de graviditate.

„Pentru a beneficia de protecţie, salariatele trebuie să anunţe angajatorul în scris şi să anexeze un document eliberat de medic, care să le ateste starea de graviditate.

Salariatele aflate în concediu de risc maternal sunt, de asemenea, protejate împotriva concedierii. Mai mult, interdicţia concedierii este prelungită până la şase luni după ce salariata cu risc revine definitiv în activitate”, arată aceştia.

Angajatorii nu pot concedia salariații aflat în plata indemnizației de creștere a copilului

De asemenea, angajatorii nu pot concedia salariaţii aflaţi în plata stimulentului de inserţie. Legiuitorul a eliminat, din aprilie anul trecut, interdicţia impusă angajatorilor de a înceta contractele salariaţilor care îşi reiau activitatea după finalizarea concediului de creştere a copilului, prevedere ce proteja în mod special, pentru şase luni de la revenirea definitivă în activitate, salariaţii care nu se aflau în plata stimulentului de inserţie.

„Deşi în mod aparent, prin abrogarea acestei prevederi legale, nivelul de protecţie acordat salariaţilor care îşi reiau activitatea a fost redus, în realitate aceştia continuă să fie protejaţi datorită actualului mecanism de acordare a stimulentului.

Mai precis, în prezent, acordarea stimulentului de inserţie nu mai este condiţionată de obţinerea de venituri impozabile cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi, acest drept fiind stabilit în prezent pentru toţi salariaţii care obţin venituri impozabile, fie anterior sau ulterior împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi.

Cu alte cuvinte, este puţin probabil ca, în contextul legislaţiei actuale, un salariat ce revine din concediul de creştere a copilului să nu se afle în plata stimulentului de inserţie, fiind, deci, protejat de concediere”, consideră reprezentanţii EY România.

Cine beneficiaza de indemnizatia de crestere copil în 2022?

• Oricare dintre parinții firesti ai copilului;
• Persoana care a adoptat copilul;
• Persoana căreia i s-a incredințat copilul în vederea adoptiei;
• Persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență;
• Asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii sai naturali ori adoptați;
• Persoana care a fost numita tutore al copilului.

Indemnizaţii de creştere copil 2022. Documentele necesare pentru a primi indemnizația

Pentru a beneficia în mod legal de concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele interesat trebuie să depună o cerere, conform OUG nr. 111/2010, însoțită de următoarele documente (nu sunt necesare copii legalizate):

• copia actului de identitate al solicitantului
• copia certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
• actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
• actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
• dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate (sau declarația unică, acolo unde e cazul);
• dacă pe perioada celor 12 luni anterior nașterii copilului solicitantul a beneficiat de  bonuri de masă, precum și de alte bonusuri oferite de către angajator, etc. ( pentru care nu se plătesc  asigurări sociale),va anexa la dosar și o adeverință privind cuantumul acestora.
• sau  – dovadă privind veniturile realizate în anul fiscal anterior celui în care s-a născut  copilul şi/sau dovadă privind venitul calculat în vederea plăţii anticipate a impozitului precum şi copia deciziei de impunere eliberate de autorităţile competente;
• sau –  dovadă eliberată de autorităţile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri neimpozabile;
• sau  – dovadă eliberată de autorităţile competente, în cazul asociaţilor unici;
• dovadă eliberată de autorităţile competente sau angajatori din care să rezulte data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului;
•  în cazul persoanelor salariate – decizie de suspendare a activităţii (original sau copie conform cu originalul) ;
• sau  – adeverinţă studii/diplomă de absolvire, în cazul persoanele care au urmat sau urmează o formă de învăţământ universitar, postuniversitar sau liceal;.
• dosar cu şină din carton (coperţi întregi);
• dovada privind suspendarea activității pentru perioada în care se solicită concediul pentru creșterea copilului;
• orice alte documente care să ateste îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Termenul de depunere pentru dosarul de indemnizație creștere copil 2022

30 zile înainte de intrarea în concediu creștere copil (suspendarea activității) sau în cel mult 60 zile de la încetarea concediului de maternitate ori de la data nașterii copilului în situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a concediului de maternitate.

Cazuri speciale – indemnizația de creștere a copilului

În situaţia în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi, dar copilul a fost recunoscut, îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului se demonstrează prin efectuarea anchetei sociale (document ce va fi inclus în dosarul pentru acordarea dreptului  împreună cu celelalte acte doveditoare), numai in situatia in care drepturile sunt solicitate direct de către tatăl copilului.

Cele 12 luni prevăzute pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații.

Astfel, pot primi cei care au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.

De asemenea, primesc indemnizații și persoanele care au beneficiat de pensie de invaliditate, se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului, au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului sau se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă.

Stimulentul de inserție majorat la 1500 de lei dacă părintele revine la la serviciu

Guvernul a aprobat anul trecut majorarea stimulentului de inserție, de la 650 lei la 1.500 lei, dacă părintele revine în activitate până la vârsta de 6 luni a copilului sau 1 an în cazul copilului cu handicap.

Părinții aflați în concediu pentru creșterea copiilor vor primi un stimulent de inserție majorat la 1.500 de lei, față de 650 de lei cât este în prezent, dacă revin în activitate înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni sau 1 an în cazul copilului cu handicap.

Suma este acordată până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități.

Decizia a fost luată de Guvern printr-o ordonanță de urgență care modifică și completează OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Actul normativ mai prevede menținerea la nivelul de 650 lei a stimulentului de inserție acordat pentru:

– persoanele care realizează venituri supuse impozitului după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni (1 an în cazul copilului cu handicap) oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (3 ani în cazul copilului cu dizabilități);

– persoanele care realizează venituri supuse impozitului după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (3 ani în cazul copilului cu dizabilități) oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani (4 ani în cazul copilului cu dizabilități).

În același timp, se introduce stimulentul de inserție de 650 lei pentru persoanele care se întorc la activitatea profesională în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru îngrijirea copilului cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani.

Documentul mai propune acordarea stimulentului de inserție părintelui care are în întreținere copii cu vârsta cuprinsă între 2 (3) și 3 (4) ani în cazul în care, după încetarea unui raport de muncă sau de serviciu, se reangajează, precum și în situația în care acesta beneficiază de concediile medicale prevăzute de OUG nr. 158/2005, cu modificările și completările ulterioare, respectiv concediile pentru recuperarea capacității de muncă, concediile de îngrijire a copilului bolnav, mai puțin concediile de maternitate.

Mod de Calcul Indemnizație pentru creștere copil 2022

Pentru un venit net obținut în ultimele 12 luni: 3.000 de lei x 12 luni = 36.000 de lei

Media venitului net lunar este de 3.000 de lei

Calcul indemnizație 3.000 de lei x 0,85% = 2.550 de lei

Cuantum indemnizație lunară creștere copil 2022:

• 0-2 ANI: 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim este de 1250 lei iar cuantumul maxim este de 8500 lei;

• 0-3 ANI: 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim este de 1250 lei iar cuantumul maxim este de 8500 lei.

sursa: AGERPRES, legislatiamuncii.manager.ro