Noul Program „Casa Verde”, destinat instalării de panouri fotovoltaice, va demara pe data de 9 septembrie şi se va adresa persoanelor fizice, ce pot deveni, astfel, şi producători de energie electrică, a anunţat, luni, într-o conferinţă de presă, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

„Avem astăzi un eveniment extrem de important aşteptat de către români. Semnăm astăzi contractul de finanţare pentru contractul „Casa Verde – fotovoltaice”, între Ministerul Dezvoltării care este finanţatorul, având bani, 656 milioane de lei pentru Programul „Casa Verde – fotovoltaice” şi Administraţia Fondului pentru Mediu. M-am gândit din prima clipă, în momentul în care am devenit ministru al Mediului, cum să reuşim să îmbunătăţim Programul „Casa Verde”, pe care toţi românii îl cunoşteau, atunci când era vorba de a pune pe casele noastre panouri solare. Pentru că vremurile întotdeauna sunt mai emancipate şi pentru că trebuie să ne uităm la tehnologie, la avantajele fiecărui român care doreşte să-şi construiască sau doreşte să plătească mai puţini bani la utilităţi, ne-am gândit că este cea mai bună metodă să montăm celule fotovoltaice pe casele noastre, şi, un lucru extrem de important, fiecare dintre noi poate deveni producător de energie electrică. Programul se va referi concret la toţi românii care vor putea, din data de 9 septembrie, să acceseze prin toţi instalatorii care astăzi se vor putea regăsi pe lista care va fi publicată de către AFM. Românii vor putea să încheie contracte cu aceşti instalatori, după care vor trebuie să-şi ia avizul tehnic pentru montajul acestor celule fotovoltaice. Nu în ultimul rând, este un termen scurt din momentul în care semnezi contractul cu instalatorul până la finalizarea proiectului, adică de opt luni”, a spus Gavrilescu.

Potrivit ministrului, prin bugetul alocat pentru programul „Casa Verde – fotovoltaice” vor fi finanţate circa 33.000 de unităţi locative.

„Minimul de putere instalată este de 3 KW şi se va putea din acel moment să negocieze şi cu societăţile de electricitate şi să încheie contractul de racordare. Am aproximat că 33.000 de unităţi locative vor fi posesoare a acestor celule fotovoltaice. Ne gândim de pe acum ce sume să identificăm, împreună cu Ministerul Dezvoltării, alţi bani pentru un alt program şi lărgirea acestuia şi la persoane juridice şi instituţii publice. Dăm dovadă de mare responsabilitate, prin acest program. Încercăm să facem şi noi lucruri pe care alte ţări le-au făcut mai demult. Consider că a venit momentul în care fiecare dintre cei care doresc să facă o economie la buget să poată accesa banii prin Programul Operaţional Regional şi de la Administraţia Fondului pentru Mediu”, a subliniat ministrul.

Gavrilescu a amintit, totodată, de programul „Centenarul Luminii”, prin care zonele izolate din România pot fi racordate la reţeaua de energie electrică.

Contractul de finanţare aferent Programului pentru instalarea de sisteme fotovoltaice a fost parafat, luni, într-o conferinţă de presă, de către preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), Cornel Brezuică, şi viceprim-ministrul şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Daniel Suciu.

Bugetul alocat acestui program este dee 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM.

Prin accesarea programului, pot fi instalate sisteme de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.

Pentru a beneficia de finanţare în cadrul programului, persoana fizică trebuie să respecte criteriile de eligibilitate a solicitantului, criteriile de eligibilitate a proiectului şi cerinţele tehnice ale componentelor sistemului de panouri fotovoltaice. De asemenea, solicitanţii trebuie să prezinte documentele necesare pentru înscriere aşa cum se regăsesc în Ghidul de finanţare disponibil pe site-ul AFM, la secţiunea aferentă programului.

Scopul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional.

Începând din 26 august, lista cu instalatorii aprobaţi în cadrul programului va fi publicată pe site-ul AFM.

Dosarele de finanţare pentru noul program se vor depune exclusiv electronic.

La sfârşitul lunii mai, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) anunţa, prin vocea Gabrielei Munteanu, şef serviciu reglementări tehnice în cadrul instituţiei, că în România există în jur de 70 de prosumatori, adică persoane fizice care îşi asigură o parte din consumul de energie din producţie proprie şi livrează excesul în reţea.

Aceasta a subliniat că oricine doreşte informaţii despre paşii care trebuie parcurşi pentru a deveni prosumator trebuie să se adreseze operatorilor de distribuţie din zona de care aparţin, iar aceştia sunt obligaţi să le ofere toate detaliile solicitate.

În 2018, Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a aprobat pachetul de reglementări pentru comercializarea energiei electrice produsă în centrale electrice din surse regenerabile de către prosumatori.

Parlamentul a aprobat, în iulie, Legea nr. 184/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, care precizează: „Prosumatorii (sau prosumerii – n. r.) care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă şi livrată în reţeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE”.

Totodată, furnizorii de energie electrică sunt obligaţi, la solicitarea prosumatorilor cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, să achiziţioneze energia electrică produsă la un preţ egal cu preţul mediu ponderat înregistrat în Piaţa pentru Ziua Următoare în anul anterior. De asemenea, aceşti consumatori sunt scutiţi şi de la plata certificatelor verzi pentru energia produsă şi utilizată pentru consumul propriu final. AGERPRES

Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suspendarea sesiunilor de înscriere în cadrul programelor Rabla Clasic, Rabla Plus şi Casa Eficientă Energetic pentru o eficientizare a liniilor de finanţare, informează instituţia printr-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

„Preocuparea continuă a Administraţiei Fondului pentru Mediu este de a îmbunătăţi programele de finanţare, astfel încât să fie asigurată creşterea succesului acestora, iar extinderea digitalizării mecanismelor de implementare şi adaptarea ghidurilor de finanţare la realităţile contemporane reprezintă instrumentele potrivite pentru atingerea obiectivelor scontate. În sensul celor expuse şi în vederea identificării elementelor care pot eficientiza derularea liniilor de finanţare din portofoliu, Administraţia Fondului pentru Mediu, în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a luat decizia suspendării sesiunilor de înscriere în cadrul programelor, astfel: începând cu data de 3 decembrie 2021, se va suspenda sesiunea de înscriere în programele denumite generic Rabla şi Rabla Plus şi începând cu data de 15 decembrie 2021, se va suspenda sesiunea de înscriere în programul denumit generic Casa eficientă energetic”, se arată într-un comunicat al AFM.

În perioada următoare, instituţia anunţă că va analiza modul de derulare al acestor programe

În perioada următoare, instituţia anunţă că va analiza modul de derulare al acestor programe şi, după caz, va elabora proiecte de modificare a ghidurilor de finanţare aferente, astfel încât, la reluarea sesiunilor, mecanismele de accesare a finanţării să fie mai simple şi să asigure o eficienţă sporită în utilizarea bugetelor alocate.

De asemenea, evaluarea evoluţiei acestor programe va fi realizată şi prin prisma disponibilităţilor financiare rezultate din sesiunile actuale, precum şi din perspectiva construcţiei bugetare pentru anul 2022, precizează sursa citată.

În vederea reluării sesiunilor de înscriere, toate informaţiile relevante, atât în ceea ce priveşte modificarea ghidurilor de finanţare şi consultarea factorilor interesaţi, cât şi calendarul de desfăşurare al programelor, vor fi aduse la cunoştinţă publicului, prin publicarea lor pe site-urile AFM şi MMAP, cât şi prin intermediul mass-media. Agerpres

Peste 70.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore, a anunțat vineri CNCAV.

Astfel, din cele 70.568 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 17.879 au primit prima doză de vaccin, 23.926 pe cea de-a doua, iar 28.763 a treia doză.

7.702.846 de persoane au fost vaccinate până acum cu prima doză, 7.347.539 au schema completă de vaccinare, iar 1.473.241 au și doza a treia.

În ultimele 24 de ore au fost raportate 18 de reacții adverse, iar de la începutul campaniei de vaccinare au fost înregistrate 19.363 de reacții advese.

CNCAV precizează că 191 de reacții adverse sunt în curs de investigare.

(sursa: Mediafax)

Centrul Infotrafic anunţă că, vineri seară, sunt coloane de maşini în mai multe puncte pe DN 1, pe sensul de urcare spre staţiunile montane şi le recomandă şoferilor să ia în considerare folosirea rutelor alternative.

Astfel, pe Centura de Vest a municipiului Ploieşti este trafic intens pe sensul către Braşov, între sensurile giratorii DN 1A – km 60 şi Strejnicu – km 61+500 de metri, dar şi pe tronsonul kilometric 64 – 66+500 de metri fiind coloane.

De asemenea, la Comarnic este coloană în mişcare pe direcţia de deplasare Bucureşti-Braşov, de la km 103+500 (Nistoreşti) până la km 106 (Comarnic), la Sinaia traficul este intens, iar la Buşteni, pe sensul de mers Ploieşti către Braşov, este înregistrată coloană în mişcare de la km 128 (localitatea Poiana Ţapului) până la km 130 (Buşteni).

Poliţiştii acţionează pentru fluidizarea traficului pe raza tuturor staţiunilor montane de pe Valea Prahovei.

Pentru evitarea aglomeraţiei pe principalele artere rutiere, călătoriile trebuie planificate din timp, cu luarea în considerare a rutelor alternative, anunţă Infotrafic.

De asemenea, autorităţile informează că în zona montană sunt semnalate precipitaţii sub formă de lapoviţă, carosabilul fiind parţial umed.

„Totodată, la această oră, se circulă în condiţii de ninsoare cu depunerea unui strat subţire de zăpadă în judeţul Mehedinţi, în localităţile Siroca, Cireşu, Godeanu şi Podeni. De asemenea, ninge uşor în localitatea Rânca, judeţul Gorj, pe DN 67C, pe tronsonul kilometric 24 – 36, însă fără depuneri pe carosabil. Recomandăm atenţie în efectuarea manevrelor, schimbarea benzii doar după semnalizarea intenţiei, rularea cu viteza adaptată condiţiilor de trafic şi foarte importantă pentru arterele de viteză este mărirea distanţei de siguranţă între vehicule”, precizează sursa citată. Agerpres