ECONOMIE
Marii cumpărători mondiali de grâu, expuşi la creşterile de preţuri după ce şi-au redus achiziţiile în avans
Speriaţi de preţurile mari şi volatile, marii cumpărători mondiali de grâu şi-au redus achiziţiile în avans. În schimb asta îi face mai expuşi la posibilele explozii viitoare ale preţurilor, astfel încât la final vor transfera majorările de preţuri pe seama consumatorilor, care se luptă deja cu inflaţia alimentelor, transmite Reuters.
Potrivit analiştilor şi traderilor consultaţi de Reuters, importaţi cumpărători de grâu din Asia, Orientul Mijlociu şi Asia fac în prezent achiziţii în avans pentru doar două-trei luni, în condiţiile în care de obicei cumpărau în avans cantităţile de grâu necesare pentru o perioadă de până la şase luni.
În mod normal, durează câteva luni pentru ca creşterea preţurilor la cereale să ajungă la consumatori, pentru că firmele de morărit au stocuri şi pot traversa perioadele de volatilitate a preţurilor.
Însă în condiţiile în care stocurile se reduc şi există puţine livrări contractate în avans, consumatorii, în special cei din ţările sărace, vor resimţi mai rapid impactul exploziei preţurilor.
„Procesatorii de grâu şi utilizatorii finali au devenit mai conservatori în achiziţiile lor din cauza volatilităţii pieţei. Preţurile pe piaţa cu amănuntul rămân ridicate şi inflaţia alimentelor este o problemă foarte serioasă”, spune Phin Ziebell, economist la National Australia Bank.
Cotaţiile futures la grâu la bursa de la Chicago au atins un nivel record în luna martie a anului trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina, un mare exportator mondial de grâu, iar evoluţiile meteo nefavorabile din alte regiuni producătoare au dus la diminuarea livrărilor.
Între timp cotaţiile futures au scăzut cu 48% dar preţurile la contractele cu livrare fizică sunt în continuare ridicate pe fondul incertitudinilor cu privire la evoluţiile din zona Mării Negre precum şi cu privire la recolta de grâu a SUA.
În prezent grâul rusesc cu livrare în Asia de Sud-Est se vinde pentru aproximativ 340 de dolari pe tonă.
Marii cumpărători mondiali de grâu, expuşi la creşterile de preţuri după ce şi-au redus achiziţiile în avans. Ce preț avea grâul înainte de izbucnirea războiului din Ucraina
Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, grâul din zona Mării Negre se vindea în Asia pentru 260 de dolari pe tonă, subliniază Ole Houe, director la firma de brokeraj agricol IKON Commodities din Sydney.
Din cauza preţurilor mari, cumpărătorii nu sunt dispuţi să îşi asume riscul de a cumpăra grâu pentru nevoile viitoare chiar dacă asta îi expune la posibilitatea unor preţuri şi mai mari dacă livrările se vor reduce, precizează Ole Houe.
„Există suficient grâu disponibil din regiunea Mării Negre şi din Australia şi preţurile ar putea să scadă peste trei luni. Dar dacă Rusia va opri exporturile, lucrurile se vor schimba în mod dramatic, şi tona de grâu ar putea să se scumpească cu 50 de dolari.
Pentru cumpărători, se pare că aşteptarea oferă recompense mai mari decât asumarea de poziţii forward”, spune Ole Houe.
Potrivit analiştilor, firmele de morărit şi alţi cumpărători de grâu îşi reduc stocurile de grâu.
Marii cumpărători mondiali de grâu, expuşi la creşterile de preţuri după ce şi-au redus achiziţiile în avans. Stocurile de grâu ale Egiptului, cel mai mare importator mondial, ar urma să scadă până la 3,4 milioane de tone la final de iunie
Datele Departamentului american al Agriculturii (USDA) arată că stocurile mondiale de grâu pentru anul agricol care se va încheia în luna iunie 2023 sunt prognozate să scadă până la 269,34 milioane de tone, de la 276,70 milioane tone în urmă cu un an.
Potrivit USDA, stocurile de grâu ale Egiptului, cel mai mare importator mondial, ar urma să scadă până la 3,4 milioane de tone la finele lunii iunie, cel mai scăzut nivel din ultimii 18 ani.
De asemenea, stocurile din India, al doilea mare consumator mondial, sunt estimate să ajungă în luna iunie la 12,6 milioane de tone, mai puţin de jumătate faţă de nivelul stocurilor în urmă cu doi ani.
„Tot ceea ce se întâmplă acum îi forţează pe oamenii să tranzacţioneze numai poziţii pe termen scurt, mai mult decât de obicei”, spune un trader de cereale din Kansas City.Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Dosarul Mineriadei: fostul premier Petre Roman și fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, puși sub acuzare
Meteo în Alba, în weekend 26 – 28 aprilie. Cum va fi vremea de Florii. Prognoza pe localități
Viorel Băltărețu, antreprenorul din Parlament, îl concurează pe Emil Boc la Primăria Cluj-Napoca
15 mai: „Ziua Familiei”, la Aiud. Cuplurile care împlinesc 50 de ani de la căsătorie, sărbătorite de Primărie
La ISU Alba au început înscrierile pentru admiterea în instituțiile militare de învățământ. Condiții și documente necesare
VIDEO FOTO. Genocidul armean, comemorat la Cluj-Napoca. ,,Unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei secolului XX”
INCENDIU la Sebeș. Mai multe deșeuri depozitate într-o clădire dezafectată au luat foc. Pompierii intervin cu două autospeciale
