Italia a raportat vineri 827 de decese asociate maladiei COVID-19, în creştere faţă de cele 822 de decese anunţate joi, şi 28.352 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2, în scădere faţă de ziua precedentă, când numărul infectărilor a fost de 29.003, a anunţat Ministerul Sănătăţii din această ţară, citat de Reuters.

Autorităţile italiene au efectuat 222.803 de teste în ultimele 24 de ore, comparativ cu cele 232.711 de teste care au fost realizate în ziua precedentă.

Italia a fost prima ţară occidentală afectată de noul coronavirus şi a ajuns la un total de 53.677 de victime de la declanşarea pandemiei în luna februarie, înregistrând al doilea bilanţ negativ din Europa după cel din Marea Britanie. Totodată, Italia a raportat un total de peste 1,5 milioane de cazuri confirmate de infectare cu SARS-CoV-2.

Deşi bilanţul zilnic al victimelor raportate în Italia s-a numărat printre cele mai ridicate din Europa în ultimele zile, creşterea numărului de spitalizări şi a gradului de ocupare a secţiilor de terapie intensivă a încetinit, sugerând astfel că cel mai recent val al pandemiei de COVID-19 începe să scadă în intensitate.

Numărul italienilor spitalizaţi cu maladia COVID-19 a ajuns la 33.684 în cursul zilei de vineri, în scădere cu 354 în raport cu ziua precedentă.

Numărul pacienţilor internaţi la terapie intensivă a scăzut cu 64 şi este în prezent de 3.782.

Atunci când al doilea val al epidemiei din Italia a înregistrat o accelerare rapidă în prima jumătate a lunii noiembrie, numărul spitalizărilor era de peste 1.000 de pacienţi pe zi, iar cel al pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă crescuse la circa 100 de persoane pe zi.

Lombardia, situată în nordul Italiei, în care se află capitala financiară a ţării, oraşul Milano, a rămas regiunea italiană cel mai grav afectată şi a raportat vineri 5.389 de cazuri noi de COVID-19, în scădere faţă de cele 5.697 de cazuri care au fost confirmate joi. AGERPRES

Manuscrisul “Amurgul gândurilor” de Emil Cioran a fost adjudecat, la licitaţia Artmark de joi seara, la preţul de 19.000 de euro.

Potrivit casei de licitaţie, caietul-manuscris – piesă de colecţie – a avut preţul de pornire în licitaţie de 3.000 de euro şi a fost cel mai bine adjudecat lot al sesiunii. “Amurgul gândurilor” este ultima carte publicată în ţară de Emil Cioran, în 1940.

Au mai fost scoase la licitaţie fotografii cu autografe ale unor personalităţi, o selecţie specială de manuscrise şi cărţi rare care poartă semnătura unor scriitori români celebri, cărţi de vizită sau poştale istorice cu imaginea şi semnătura unor personalităţi istorice precum Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol al II-lea, Regina Maria, Victor Babeş sau Nicolae Tonitza.

Între loturile adjudecate s-au mai numărat: picto-poezia “Le Facteur” de Victor Brauner, transmisă de acesta poetului Ernest Benoit Spirt, la 4.000 de euro; un colaj cu semnătura olografă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, circa 1860, la 3.000 de euro; volumul “Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, 1955, cu dedicaţia autorului către inginerul Nicolae Malaxa, la 2.750 de euro; o fotografie cu Regele Carol al II-lea, cu ramă din argint decorată cu efigia regelui şi coroana regală, cu semnătura olografă, la 1.000 de euro.

De asemenea, s-au mai adjudecat o carte poştală cu George Enescu, circa 1900, cu semnătura olografă a compozitorului, la 900 de euro; o fotografie cu liderul actual al tenisului masculin, Novak Djokovic, cu semnătură şi certificat de autenticitate, la 300 de euro; un combinezon purtat într-o cursă de pilotul brazilian de Formula 1 Felipe Massa, la 500 de euro; două fotografii cu marile jucătoare de tenis Serena şi Venus Williams, cu semnătura olografă şi certificate de autenticitate, la 150 de euro. Agerpres

Mai mulţi angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) din Suceava au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, în urma percheziţiilor făcute joi de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Tribunalul Suceava a emis, vineri seară, mandate de arestare preventivă pe numele a 14 dintre persoanele anchetate în cele trei dosare instrumentate de procurorii DNA, iar printre cei arestaţi se află ofiţeri de poliţie, agenţi de poliţie şi personal contractual de la SPCRPCIV Suceava, dar şi un ofiţer de la Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), precum şi mai mulţi instructori auto.

Într-unul dintre dosare, magistraţii Tribunalului Suceava au admis propunerea DNA de arestare preventivă a 13 dintre persoanele suspecte de săvârşirea unor infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, spălare de bani, complicitate la infracţiunea de luare de mită sau complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

“Dispune emiterea mandatelor de arestare preventiva pe numele inculpaţilor: Obreja Radu-Ionuţ, Blîndu Cristian, Pascal Anamaria, Mihăiescu Iulian-Florin, Mihăiescu Leon-Ionuţ, Macoviciuc Nicolae-Cezar, Butnariu Paul Alexandru, Perijoc Gheorghe-Ionel, Bolohan Florin, Pandelea Silviu-Lucian, Boicu Costică, Mirăuţă Ionică şi Popovici Radu. Respinge cererile de luare a unei măsuri preventive mai uşoare formulate de inculpaţi, prin apărători, ca neîntemeiate”, se arată în soluţia instanţei sucevene postată pe portalul instanţelor de judecată, portal.just.ro.

În al doilea dosar, judecătorii Tribunalului Suceava au admis arestarea preventivă a ofiţerului DGA Mihail Martin, suspectat de săvârşirea infracţiunilor de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, dar şi pentru luare de mită.

De asemenea, şeful Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul SPCRPCIV, ofiţerul Radu-Ionuţ Obreja, a fost arestat preventiv pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, dar şi pentru dare de mită.

O a treia persoană, Radu Popovici, a fost arestată în cel de-al doilea dosar pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită. Radu-Ionuţ Obreja şi Radu Popovici au primit mandate de arestare preventivă şi în primul dosar.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Suceava au ridicat joi peste 1,2 milioane de euro, ceasuri şi bijuterii din aur, precum şi opt autoturisme de lux, în urma percheziţiilor efectuate în trei dosare privind săvârşirea unor fapte de corupţie la SPCRPCIV Suceava.

Potrivit unui comunicat al DNA, în urma efectuării a 67 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău, au fost ridicate sume de bani şi bunuri în valoare de peste un milion de euro, după cum urmează: 1.225.000 euro; 790.000 lei; 12.000 dolari; 1.500 lire sterline; 37 ceasuri de lux; 21 brăţări; 18 lanţuri şi 4 pandantive de aur; 8 autoturisme de lux.

În cele trei dosare, procurorii anticorupţie desfăşoară cercetări în legătură cu comiterea de către mai mulţi funcţionari publici, printre care şi poliţişti şi alte persoane, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălarea banilor.

Concret, în perioada 2018 – 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava ar fi funcţionat o grupare infracţională în care, alături de poliţişti şi funcţionari, au fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român (RAR).

Gruparea ar fi acţionat în scopul obţinerii de sume de bani, pe două paliere: în legătură cu susţinerea şi promovarea examenelor practice pentru obţinerea permiselor de conducere şi în legătură cu înmatricularea autoturismelor.

Conform DNA, modul de funcţionare a acestui grup s-ar fi axat în primul rând pe coordonarea şi planificarea activităţii de examinare practică a candidaţilor într-o asemenea manieră încât să asigure promovarea contra unor sume de bani cuprinse între 300 şi 1.500 euro la traseu şi 3.000 şi 6.000 euro la examinarea teoretică.

Anchetatorii susţin că persoanele care nu aveau acces direct la examinatori, în cazul în care doreau să le fie facilitată promovarea probei practice pentru un anumit candidat, trimiteau în dimineaţa zilei de examinare sau anterior numele persoanelor care urmează să susţină proba practică pentru permisul de conducere, însoţite de o copie/fotografie a cărţii de identitate.

Ulterior, un angajat al Serviciului Permise Suceava centraliza datele acestor persoane şi, după imprimarea efectivă a tabelelor cu programarea de către unul din şefii Serviciului, se deplasa în biroul agenţilor de poliţie, unde se desigilau plicurile în vederea identificării atât a persoanelor cu privire la care a primit datele, cât şi cu privire la identitatea lucrătorului de poliţie care îl va examina.

După identificare, se lua legătura cu examinatorul căruia i-a fost repartizat candidatul.

În cazul în care examinatorul se afla în aceeaşi încăpere, angajatul de la Serviciul Permise îi comunica în mod direct numele candidatului şi îi făcea o scurtă prezentare a persoanei acestuia, oferindu-i detalii referitoare la filiera din partea căreia vine, unde locuieşte acesta, dacă aptitudinile sale referitoare de conducerea autovehiculului sunt corespunzătoare.

În cazul în care se afla în teren, examinatorul primea datele cu privire la candidat prin mijloace de comunicare cât mai conspirate, respectiv prin intermediul diferitelor aplicaţii telefonice.

Procurorii spun că simpla menţionare a numelui unui candidat presupunea automat faptul că acesta urma să remită o sumă de bani cu titlu de mită (care nu era standardizată, ci varia, în funcţie de profilul candidatului).

În ceea ce priveşte cel de-al doilea palier infracţional, în legătură cu înmatricularea autoturismelor, membrii grupului urgentau/facilitau/asigurau fără programare, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200 şi 1.000 euro, omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor.

Practic, aceştia, în timp, şi-au făcut chiar un “renume”, în sensul că puteau facilita cu succes omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor, cu complicitatea unor funcţionari publici, contra unor sume de bani, cu atribuţii în ceea ce priveşte aceste activităţi (ingineri RAR, precum şi agenţi de poliţie şi ofiţeri de poliţie cu atribuţii de aprobare a documentelor din cadrul Serviciului Permise Suceava).

Urmare a acestor demersuri, omologarea/verificarea tehnică şi înmatricularea autoturismelor erau realizate rapid, fără a mai fi nevoie de programare, iar în unele cazuri, chiar în condiţiile în care documentele nu erau complete sau nu erau în regulă ori autoturismele prezentau defecţiuni tehnice majore. AGERPRES

Poliţiştii de frontieră arădeni au descoperit, în ultimele 24 de ore, 35 de migranţi din Siria, Irak şi Afganistan care au încercat să iasă ilegal din ţară, ascunşi într-un microbuz şi un camion.

În zona localităţii Zerind, poliţiştii de frontieră au oprit pentru control un microbuz înmatriculat în România, în care au fost găsiţi 30 de cetăţeni străini.

“Persoanele în cauză au fost preluate şi transportate la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Vărşand, pentru cercetări. În cadrul verificărilor preliminare, poliţiştii de frontieră au stabilit că 23 de persoane sunt cetăţeni din Siria şi şapte din Irak, dintre care trei fiind minori. Persoanele adulte au vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, iar minorii au între 15 şi 17 ani şi toţi au declarat că doreau să ajungă în vestul Europei”, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de Poliţia de Frontieră Arad.

La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II a fost verificat un camion condus de un bulgar, care transporta textile din Turcia în Finlanda. În compartimentul de marfă au fost găsiţi cinci migranţi din Afganistan, dintre care doi minori, de 13 şi 17 ani.

În ambele cazuri, migranţii sunt cercetaţi pentru încălcarea regimului frontierei de stat, iar cei doi şoferi, pentru trafic de migranţi. Agerpres