Connect with us

ACTUALITATE

Măsuri ale CJSU pentru două localități din Ilfov, având în vedere incidenţa COVID-19

Publicat



Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Ilfov a dispus o serie de măsuri care se vor aplica de sâmbătă în Popeşti-Leordeni şi Periş, unde rata de incidenţă cumulată calculată la 14 zile este vineri de 2,10, respectiv de 2,01 la mia de locuitori.

Printre acestea se numără faptul că organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie.

Organizarea şi desfăşurarea activităţii instituţiilor publice sau private de cultură care administrează spaţii special destinate activităţilor cultural artistice în aer liber se pot realiza cu participarea a cel mult 1.000 de persoane pe scaune, cu asigurarea unei suprafeţe minime de 4 mp pentru fiecare cetăţean şi cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum a produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice de tipul restaurantelor şi cafenelelor în interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă până la capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 – 2,00.

Organizarea evenimentelor private este permisă, dacă sunt maxim 150 de persoane în exterior sau maximum 100 în interior, cu respectarea normelor de protecţie sanitară. La stabilirea numărului de persoane în exterior sau în interior nu sunt luate în calcul cele care au vârsta mai mică de 16 ani.

Organizarea de evenimente private este permisă cu un număr de participanţi de maximum 300 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 metri pătraţi pentru fiecare cetăţean. Participarea este admisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de imunizare, cele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Ce se va permite

Se permite organizarea de evenimente private până la capacitatea maximă a spaţiului exterior, cu asigurarea unei suprafeţe de minim 2 metri pentru fiecare persoană, dacă toţi participanţii sunt vaccinaţi împotriva virusului SARS-CoV-2 şi au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de imunizare, prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Este acceptată organizarea de evenimente private până la capacitatea maximă a spaţiului în interior sau exterior cu asigurarea unei suprafeţe de minim 2 mp pe persoană, dacă toate sunt imunizate împotriva SARS-CoV-2 şi au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

De asemenea, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 este obligatorie purtarea măştii de protecţie astfel încât să acopere gura şi nasul, pe o rază de 50 metri în jurul unităţilor de învăţământ, pentru persoanele care staţionează în acest perimetru începând din 13 septembrie.

Măsurile urmează a fi reevaluate în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

România are cei mai puţini posesori de maşini la mia de locuitori din UE

Publicat

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de automobile de pasageri la mia de locuitori.

Astfel, la o mie de locuitori, parcul auto din România număra 357 de maşini la finele lui 2019, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

În același timp, România are şi unul dintre cele mai învechite parcuri auto. Vârsta medie a maşinilor aflate în circulaţie în România este de 16,5 ani, potrivit Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA).

De cel puţin 30 de ani, Luxemburg a înregistrat cea mai mare rată de motorizare dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai arată datele Eurostat. În 2019, existau 681 de autoturisme la mia de locuitori luxemburghezi. Această cifră poate fi influenţată de lucrătorii transfrontalieri care folosesc maşini de companie înmatriculate în ţară, notează sursa citată. Luxemburg a fost urmat de Italia pe locul doi, cu 663 de maşini la mia de locuitori. Următoarele în topul listei au fost Cipru (645 de maşini), Finlanda şi Polonia (ambele cu 642 de maşini).

La polul opus, cele mai scăzute rate de motorizare s-au găsit în România (357 autoturisme), Letonia (381 autoturisme) şi Ungaria (390 autoturisme). În ceea ce priveşte vechimea parcului auto, Lituania (16,8 ani), Estonia (16,7 ani) şi România (16,5 ani) au cele mai vechi flote, cu vehicule mai vechi de 16 ani. Cele mai noi maşini pot fi găsite de asemenea în Luxemburg (6,5 ani) şi Austria (8,3 ani), potrivit datelor ACEA. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Țara în care justiţia a permis ca un copil de 12 ani să fie vaccinat anti-COVID-19 în pofida obiecţiilor tatălui său

Publicat

Justiţia olandeză a permis ca un copil de 12 ani să fie vaccinat împotriva COVID-19, în pofida obiecţiilor tatălui său, un vaccino-sceptic, pentru a-şi putea vizita bunica aflată pe moarte, potrivit unei hotărâri judecătoreşti făcute publice joi, informează AFP.

Apărarea mamei băiatului a susţinut că o vaccinare împotriva COVID-19 ar reduce riscul transmiterii coronavirusului către bunica copilului, grav bolnavă.

Copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani pot fi vaccinaţi în Olanda, însă doar cu acordul ambilor părinţi. În acest caz, părinţii băieţelului, a căror identitate nu a fost dezvăluită, sunt divorţaţi, iar mama sa i-a dat permisiunea de a se vaccina, în timp ce tatăl său nu.

Judecătorul Bart Tromp de la tribunalul districtual din Groningen (nord) a autorizat marţi ca băiatul să fie vaccinat luând în considerare „interesele aflate în joc” în această vaccinare şi „în special interesele minorului”.

În hotărârea sa, care nu a fost făcută publică decât joi, judecătorul a ordonat ca băiatul să fie vaccinat „rapid”, deoarece interesele sale sunt mai importante decât un posibil apel al avocaţilor tatălui.

Potrivit documentelor judiciare, tatăl, un vaccino-sceptic, a refuzat să-i permită fiului său să primească o doză. Or, băiatul a dorit să fie vaccinat deoarece nu voia să fie contaminat şi pentru a limita riscurile de infectare a altor persoane, potrivit dosarului.

Bunica copilului „suferă de cancer pulmonar cu metastaze şi se află la sfârşitul vieţii”, se arată în documente

„Minorul vrea să petreacă cât mai mult timp cu ea, însă nu este vaccinat. Îi este frică să nu-şi infecteze bunica şi este convins că contaminarea, dacă ar avea loc, ar constitui un pericol mortal”.

Tatăl consideră că vaccinurile „sunt încă într-o fază de testare” şi ar putea prezenta „riscuri mari pentru organele reproductive pe termen lung”. Judecătorul a subliniat însă că bazele ştiinţifice ale acestor afirmaţii nu au fost dovedite.

Potrivit legislaţiei olandeze, judecătorii pot lua decizii în interesul superior al copilului dacă părinţii nu sunt de acord.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cum arată chestionarul pe care-l vor primi de azi părinții, pentru vaccinarea elevilor

Publicat

Un chestionar pentru vaccinarea elevilor minori împotriva COVID-19 este lansat de Ministerul Educației. Părinții își pot exprima intenția în privința vaccinării elevilor.

Începând de vineri, chestionarul va fi „diseminat” în școli, prin intermediul inspectoratelor școlare județene.

„Acesta nu este obligatoriu, nu constituie obligație de vaccinare și va fi pus la dispoziția părinților în vederea completării”, transmite Ministerul Educației.

Persoana desemnată pentru protecția sanitară la nivelul unității de învățământ va transmite direcțiilor de sănătate publică chestionarele completate de către părinți/tutori legali.

În cazul exprimării intenției de vaccinare, vaccinarea elevilor minori se va efectua numai cu acordul informat, exprimat în scris, în prezența părintelui/tutorelui legal al copilului.

Chestionar intentie de vaccinare elevi

Scopul completării chestionarului este sprijinirea celor care doresc să se vaccineze și beneficiază de acordul informat, exprimat în scris, al părinților sau reprezentanților legali, prin organizarea de echipe mobile de vaccinare în școli de către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) și direcțiile de sănătate publică.

„Chestionarele nu necesită asumare prin semnătură și pot fi transmise și în format electronic”, adaugă sursa citată. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cum economisesc tinerii? Generaţia Z îşi propune să câştige mai mulţi bani

Publicat

Reprezentanții generației Z susțin că fac achiziții echilibrate, în online și offline, în vreme ce mai mult de jumătate dintre tineri (51%) și-au propus să economisească și să câștige mai mulți bani (48%), în 2021, comparativ cu pierderile suferite anul trecut, arată studiul Insights PulseZ.

De asemenea, 62% dintre participanți consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă în viață, urmată de independența financiară (57%) și de sănătate (41%), iar 82% dintre tinerii din România își aleg, astăzi, jobul în funcție de ceea ce le place să facă cel mai mult.

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediție națională, a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” – din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de agenția de studii de piață iZi data în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România – pe un eșantion reprezentativ la nivel național (urban+rural, tineri cu vârste cuprinse intre 16 si 24 de ani). Cercetarea s-a axat pe mai multe aspecte, printre care și atitudinea tinerilor referitoare la bani, pe gestionarea resurselor financiare și preferințele lor de achiziție, precum și pe factorii motivatori în alegerea unui job și a ghidării în viață, în noul context pandemic – în rândul membrilor generației Z (cei născuți după 1995, cunoscuți ca iGeneration, Centannials sau „nativi digitali”), în perioada iunie-iulie 2021, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2021, când a fost desfășurată prima ediție a studiului).

Mai mult de jumătate dintre tinerii intervievați (51%) în cadrul studiului Insights PulseZ mărturisesc că focusul lor pentru 2021 s-a axat pe economisire, în măsura în care 2020 le-a generat pierderi financiare. Totodată, 48% dintre ei și-au propus, anul acesta, să câștige mai mult (vs. 33% în 2020).

De asemenea, 45% dintre participanți spun că sunt mult mai atenți la cheltuielile pe care le fac, în vreme ce 25% dintre ei și-au propus să investească mai mult ca anul trecut. De altfel, intențiile de investiții se remarcă îndeosebi în rândul sexului masculin (33%), în comparație cu reprezentantele sexului feminin (18%). Interesant este faptul că intențiile de a investi se remarcă mai mult în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani (30%) decât în cazul celor de peste 21 de ani – doar 19% dintre aceștia având astfel de intenții.

„Tinerii din generația Z nu au în vedere economisirea doar în ideea clasică de a pune bani deoparte într-un cont separat, de exemplu, ci sunt foarte interesați de încheierea unor asigurări. Ei vizează produse de asigurare cu economisire pe termen mediu și, de asemenea, vor să facă rezerve pentru situații neprevăzute. Este o concluzie interesantă și îmbucurătoare a acestui studiu, pentru că ne arată faptul că românii din segmentul foarte tânăr au un comportament matur și responsabil, în ceea ce privește planificarea financiară.” – a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România și partener în cadrul cercetării

În ceea ce privește produsele pe care tinerii le achiziționează, în prezent, produsele de tip FMCG (băuturi răcoritoare, batoane de ciocolată, snacks-uri, mâncare comandată cu livrare) se numără printre consumabilele pe care aceștia Z le cumpără, în continuare, cel mai mult, raportat la perioada pandemiei.

Nici când vine vorba despre produsele de fashion (37%), tinerii nu-și schimbă comportamentul de cumpărare, ei preferând să renunțe, mai degrabă jocurile video (11% au renunțat în pandemie să plătească) și cursurile online (18% au renunțat în pandemie să plăteasca), în detrimentul produselor vestimentare.

De altfel, există categorii unde preferințele de achiziție sunt dictate de sex, de vârstă, de preferințele personale ori de resursele financiare, după cum urmează: jocurile video – 17% dintre băieți le cumpără la fel de des ca-n trecut (vs. 6% dintre fete), cărți/audiobooks – 32% dintre fete le achiziționează la fel de des (vs. 25% dintre băieți), produse IT & gadgeturi – 35% dintre băieți le cumpărăla del de des(vs. 27% dintre fete), mâncarea cu livrare – 37% mai mult în prezent față de înainte de pandemie în rândul celor peste 21 de ani (vs. 21% – 16-18 ani).

Jumătate dintre tinerii generației Z consideră că fac achiziții echilibrate, în egală măsură din online și offline (51%). Totodată, comparativ cu anul trecut, a crescut numărul celor care au început să cumpere mai mult din online decât din offline (18% față de 12%) – o ipoteză validă fiind ideea că achizițiile online sunt un obicei accentuat post pandemie.

95% dintre tineri preferă să utilizeze, cel mai des, plata cu numerar, o treime dintre ei declarând că fac peste 10 astfel de plăți pe săptămână. În ceea ce privește plata online, o altă modalitate de plată agreată de tineri, aceasta este utilizată între 1 și 4 ori pe săptămână de 62% dintre ei. De altfel, și cardul bancar utilizat la magazin este o metodă des folosită, el fiind menționat de 80% dintre participanți. Doar 45% dintre tineri folosesc telefonul ca mijloc de plată.
Factorii motivatori în alegerea jobului și a conceptului de viață

Întrebați care sunt cei mai importanți factori de care țin cont în alegerea jobului și a domeniului de activitate, 82% dintre participanții la studiu au menționat că își doresc să le placă ceea ce fac, dar și echipa alături de care lucrează și atmosfera de lucru (63%), precum și pachetul salarial (60%) și flexibilitatea programului (60%). Fetele acordă și mai mare importanță faptului că se simt bine cu ceea ce fac la job (84%) comparativ cu băieții (78%), iar 50% dintre tinere menționează și beneficiile extrasalariale printre aspectele motivatoare (vs. 42% în rândul băieților).

De altfel, domeniile umaniste (psihologie, resurse umane, sociologie) se află pe primul loc în rândul preferințelor generației Z (24%) – mai mult în rândul fetelor (32%) vs. a băieților (14%), urmate îndeaproape de domeniul IT și de inginerie – prima alegere în cazul băieților (35%) vs. 12% fete. Totodată, cercetarea arată că tinerele sunt cele care aleg într-o mai mare măsură un job în educație (20% vs 10% băieți) ori în publicitate, PR ori marketing (20% vs 5% băieți).

Când vine vorba despre factorii care îi motivează cel mai mult în viață, aceștia sunt stabili, indiferent de vârstă, de contextul economic/social, iar preferințele sunt clare: 62% consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă, urmată de independența financiară (57%) și de sănătate (41%). Totodată, tinerii au început să acorde mai multă atenție nevoii de dezvoltare psihologică și emoțională (36% în 2021 vs. 31% în 2020), în detrimentul unei cariere de succes (31% în 2021 vs. 36% în 2020). MEDIAFAX

Citește mai departe