Consiliul Fiscal consideră că, raportat la ţintele de venituri asumate de Guvern în proiectul de rectificare bugetară, va fi înregistrat un gol de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB, se arată în opinia publicată joi, informează Ziarul Financiar.

De asemenea, pe partea de cheltuieli bugetare rectificarea aduce o majorare de proporţii, comparativ cu proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi.

Pe partea de cheltuieli bugetare, Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul de Finanţe privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.

Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, Consiliul Fiscal apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată).

Meci Câciuc – Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%: acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare

„Trebuie spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)”, se arată în opinie.

Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul bugetului general consolidat situându-se cu 3,2 mld. lei peste ţinta iniţială.

Meci Câciuc – Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%: nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%

Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB-ului nominal cu 55,2 mld. lei.

Potrivit Consiliului Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale: revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflaţiei ridicate, proiecţia deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) şi încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale.

„Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală”.

Consiliul Fiscal consideră că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.

În contextul în care Consiliul Fiscal a apreciat, la veniturile bugetare, „probabilă manifestarea unui gol de venituri”, Adrian Câciu a fost întrebat joi dacă există probabilitatea să vină o criză în România.

Meci Câciuc – Consiliul Fiscal. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%: situația este complicată

„Situația este complicată încă de la preluarea mandatului actualului guvern. Era complicată și înainte, a devenit mai complicată, mai ales din februarie, când a apărut și conflictul din Ucraina. Sunt tot felul de presiuni. Putem să le numim crize plecând de la energie până la combustibil, alimente, situații și întreruperi de lanțuri de aprovizionare, o serie de incertitudini”, a răspuns ministrul.

Câciu a adăugat: „Există riscul. Deci nu suntem într-o oază în care suntem feriți de riscurile apariției unor elemente de presiune de exemplu recesioniste, dar ele au fost sau sunt anticipatele pas cu pas pentru că trebuie să te uiți cum funcționează anumiți indicatori proxy – de exemplu producția industrială este în scădere. Asta îți arată că vei avea o dificultate, cel puțin pe trimestrul 3 și 4 și trebuie să iei niște măsuri, să revigorezi acea acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efectele orizontale”. MEDIAFAX