EVENIMENT
Medic din Arad, condamnat la închisoare cu suspendare pentru fals intelectual în dosarul testărilor de medicamente la Psihiatrie
Fosta şefă a Secţiei Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad, Delia Podea, care a fost şi profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, a fost condamnată în primă instanţă la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul testărilor ilegale de medicamente.
Inculpata a fost condamnată pentru fals intelectual în formă continuată, pentru celelalte acuzaţii, între care luare de mită, fiind achitată.
Tribunalul Arad a dat, miercuri, prima sentinţă în acest dosar, înregistrat în iulie 2016, iar soluţia poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.
Conform soluţiei pe scurt, inculpata Delia Podea a fosta achitată pentru abuz în serviciu în formă continuată (12 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (8 acte materiale), fals intelectual în formă continuată (45 acte materiale), uz de fals (53 acte materiale) şi luare de mită în formă continuată (23 acte materiale).
Instanţa a condamnat-o pe Delia Podea la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual în formă continuată (5 acte materiale) şi a aplicat pedepse complementare privind interzicerea unor drepturi, între care cel de a ocupa profesia de medic pe durata de un an şi şase luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Termenul de supraveghere acordat pentru suspendarea executării pedepsei este de doi ani, iar Podea va mai trebui să presteze muncă nerenumerată în folosul comunităţii 80 zile la Consiliul Local Arad sau Pecica. De asemenea, va plăti 5.000 de lei cheltuieli judiciare.
Instanţa a mai decis să menţină măsura asiguratorie a sechestrului, în cazul mai multor bunuri, între care tablouri şi alte obiecte de artă, unele proprietăţi imobiliare şi sume de bani.
Soluţia precizează că o serie de probe depuse de procurori, obţinute în urma mandatelor de supraveghere tehnică, au fost declarate nule în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 802 din 2017.
A doua inculpată în dosar, Claudia Haiduc (fostă pacientă), a fost achitată pentru complicitate la abuz în serviciu şi condamnată la un an de închisoare pentru complicitate la fals intelectual în formă continuată (cinci acte materiale). Instanţa amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de doi ani de la data rămânerii definitive a soluţiei. Totodată, Haiduc va plăti cheltuieli judiciare de 1.000 lei.
Parchetul General anunţa, în 2016, că Delia Podea, medic primar psihiatru, a fost trimisă în judecată după ce ar fi efectuat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente, cu riscul de a afecta negativ starea de sănătate a populaţiei.
Totodată, utilizând ascendentul moral şi profesional de care beneficia în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le era îndrumător, Delia Podea i-ar fi determinat şi i-ar fi constrâns pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi.
În mod concret, conform comunicatului de la acea dată transmis de procurori, Delia Podea ar fi efectuat studii clinice fără consimţământul informat al subiecţilor şi ar fi consemnat în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia.
Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, Delia Podea ar fi acţionat în două modalităţi: prezenta documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize; contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura pacienţilor.
Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, Delia Podea ar fi inclus în studii şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicaţiile acesteia, medicii rezidenţi şi asistentele medicale au consemnat în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.
Totodată, Podea nu ar fi consemnat în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.
Procurorii mai susţineau că, în situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat, pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt probele biologice atribuite pacienţilor erau de fapt recoltate de la cadrele medicale ale secţiei. Pe fondul administrării medicamentaţiei experimentale, starea de sănătate a subiecţilor s-ar fi înrăutăţit semnificativ.
La externare, pacienţilor înrolaţi în studiu li s-ar fi întocmit două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat, şi altele contrafăcute, înmânate pacientului şi care consemnau administrarea unui tratament clasic, fără menţionarea includerii în studiu.
Prin aceste modalităţi, Delia Podea ar fi urmărit includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienţi şi efectuarea chiar fictivă a cât mai multe vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor (producători de medicamente), dat fiind că medicul primea de la aceştia un onorariu, dar şi câte 400 de euro/vizită/pacient.
Astfel, pentru studiile clinice desfăşurate, ea ar fi încasat de la un singur sponsor suma totală de 179.994 euro.
În 2016, procurorii au pus sechestru pe mai multe bunuri mobile şi imobile aparţinând Deliei Podea: 22 de tablouri şi o sculptură (în valoare de aproximativ 91.400 de euro); un teren intravilan în comuna Vladimirescu, judeţul Arad (în suprafaţă de 603 mp); un imobil situat în Arad (compus din teren şi casă de locuit); un teren intravilan situat în comuna Livada, judeţul Arad (în suprafaţă de 600 mp); precum şi 21.150 lei, 4.400 euro, 1.081 USD şi 645 GBP, sume ridicate cu ocazia unor percheziţii domiciliare. De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 71.306 lei, 111.635 euro şi 140.468 USD, aflate în conturi bancare. AGERPRES
EVENIMENT
Primarul din Fizeșu Gherlii, lăsat în libertate după ce ar fi dus acasă un televizor și un laptop cumpărate din banii primăriei
Primarul comunei Fizeșu Gherlii, Vasile Ioan Lup (PNL), a fost reținut marți, fiind acuzat de delapidare, însă instanța a decis să nu impună nicio măsură preventivă.
Judecătorii au considerat că prejudiciul, puțin peste 5.000 de lei, nu justifică aplicarea unui control judiciar sau a altor restricții.
Percheziții la primărie și la locuințele edilului
În urma unei anchete coordonate de Parchetul de pe…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
U-BT Cluj-Napoca, învinsă pe teren propriu de Cedevita Olimpija Ljubljana într-un duel tensionat din EuroCup
U-BT Cluj-Napoca a ratat șansa de a obține a treia victorie consecutivă în BKT EuroCup, cedând pe teren propriu în fața slovenilor de la Cedevita Olimpija Ljubljana, scor 87-93, la capătul unui meci dramatic, plin de tensiune și răsturnări de situație.
Cei 6.631 de spectatori prezenți în BTarena au trăit la intensitate maximă o confruntare în care ardelenii au luptat până la final, dar au cedat echipei mai…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Furt la Judecătoria Câmpeni: Un bărbat, trimis în judecată după ce a furat un telefon chiar în interiorul instanței
Un bărbat în vârstă de 61 de ani va fi judecat de magistrații Judecătoriei Câmpeni pentru un furt comis chiar în interiorul instanței de judecată.
Deși fapta a fost comisă în prima lună a anului 2023, magistrații judecătoriei din Câmpeni au avut nevoie de mai bine de doi ani pentru a-l trimite pe bărbat în judecată. Asta în condițiile în care furtul s-a produs chiar în instanța în care își defășoară activitatea. În data de 29 octombrie 2025 dosarul a trecut de…
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
ANRE a aprobat Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2024–2033
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale pentru perioada 2024–2033, actualizat pentru anul 2025, informează Transgaz, printr-un comunicat transmis miercuri Bursei de Valori București.
Potrivit companiei, decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 4 noiembrie 2025, prin Decizia nr. 2310/04.11.2025, transmite Agerpres.
Documentul…
Citește mai mult pe Alba24.ro

