Connect with us

ACTUALITATE

Medicii de familie care se ocupă de pacienți Covid ar putea primi mai mulți bani

Publicat



Premierul Ludovic Orban a anunţat că va avea o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi probabil şi cu reprezentanţii asociaţiilor medicilor de familie, punctând că trebuie stabilite reguli mai clare şi eventual beneficiile pentru medicii de familie în lupta împotriva noului coronavirus.

“Vom avea o discuţie cu domnul ministru şi cel mai probabil vom avea şi o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor medicilor de familie. Deja medicii de familie sunt implicaţi. Trebuie stabilită modalitatea de implicare a medicilor de familie pentru că sunt mulţi medici de familie cu care am vorbit eu şi care dintre pacienţii pe care îi au dacă sunt pozitivi ei sunt într-o permanentă consultare, urmăresc evoluţia stării de sănătate. Împreună cu domnul ministru şi cu reprezentanţii organizaţiilor medicilor de familie va trebui să stabilim nişte reguli un pic mai clare şi, eventual, şi beneficiile pe care le au medicii de familie în cadrul bătăliei anti-COVID pentru serviciile medicale pe care le furnizează”, a spus Orban, la sediul PNL.

El a afirmat că este posibil ca medicii de familie să primească, în acest context, bani în plus.

Ludovic Orban a precizat că nu este la curent cu declaraţiile consilierului său Virgil Guran, care compara medicii de familie cu militarii trimişi la război, unde ”mor o parte dintre ei, din păcate”.

“Dacă au fost declaraţii care au fost nepotrivite, în care i-a jignit îmi cer eu scuze. Domnul Guran nu este consilierul meu pe probleme de sănătate, are alte atribuţii. Toate declaraţiile pe domeniul Sănătăţii sunt date de Ministerul Sănătăţii, de Casa de Sănătate şi de specialiştii care sunt implicaţi fie în grupul de suport tehnico-ştiinţific, fie în Comisia anti-COVID sau la INSP”, a spus premierul. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Inflamaţie extrem de periculoasă după Covid. Apariţia acesteia ar putea fi prezisă cu ajutorul unor markeri

Publicat

O parte dintre persoanele care dezvoltă forme grave de COVID-19 se confruntă cu apariţia unei inflamaţii periculoase şi sistemice, declanşate de un răspuns imunitar hiperactiv, care poartă denumirea ”furtună de citokine”. Identificarea pacienţilor care s-ar putea afla în această situaţie şi modalitatea ei de prevenire rămân încă necunoscute, notează DPA.

Un nou studiu realizat de Temple University din Philadelphia a identificat câţiva markeri chimici, uşor de măsurat cu ajutorul testelor sangvine standard disponibile în spitale, care ar putea fi de ajutor.

Autorii studiului au început prin a măsura nivelurile unui grup de 62 de astfel de markeri în cazul a sute de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19, inclusiv proteine şi alte substanţe legate de metabolism, sistemul imunitar şi alte funcţii ale organismului. Doar câteva dintre acestea erau neobişnuit de ridicate la pacienţii care au fost afectaţi de o puternică ”furtună” inflamatorie.

Cercetătorii au monitorizat apoi aceste câteva criterii la un al doilea set de pacienţi, pentru a vedea dacă pot prezice o afecţiune inflamatorie severă în cazul lor. Experimentul a dat rezultate în cazul a peste două treimi dintre pacienţi.

În ambele grupe, pacienţii ale căror teste sangvine au îndeplinit aceste criterii speciale au rămas în spital pentru un timp mai îndelungat şi au prezentat un risc mai mare de deces, a precizat autorul principal Roberto Caricchio, şeful secţiei de reumatologie de la Facultatea de Medicină Lewis Katz din cadrul Temple University.

”Cu toţii sunt persoane bolnave, dar cei care îndeplinesc criteriile sunt, de departe, mai bolnavi”, a spus acesta.

Deşi se crede că inflamaţia severă în cazul pacienţilor cu COVID-19 este declanşată de nişte substanţe chimice ale sistemului imunitar denumite citokine, măsurarea acestora necesită teste complexe, care nu sunt disponibile în mod curent în spitalele comunitare. Criteriile predictive identificate de echipa condusă de Caricchio, pe de altă parte, pot fi uşor măsurate printr-un test standard de sânge, a mai precizat coordonatorul studiului.

Aceste criterii includ, printre alte semnale de alarmă, markeri asociaţi cu dezechilibrul electrolitic şi leziuni ale ţesuturilor (spre exemplu, niveluri ridicate de feritină, un tip de moleculă care depozitează fier).

”Aceste teste nu au nimic special”, a spus Caricchio. ”Le poate efectua orice spital cu un laborator”, a adăugat coordonatorul studiului.

Deşi nu sunt un semn prevestitor al unor forme severe de COVID-19, criteriile descoperite de Temple University s-ar putea dovedi utile, a precizat Amesh Adalja, cercetător principal în cadrul Johns Hopkins Center for Health Security, care nu a luat parte la realizare acestui studiu.

”Dacă vom avea un sistem de punctaj care să ghideze tratamentul, va fi un aspect important pe măsură ce vom rafina îngrijirile oferite pacienţilor cu COVID-19”, a spus Adalja, medic şi membru al Societăţii pentru Boli Infecţioase din Statele Unite. ”Cred că este un instrument util”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii trecute în Annals of the Rheumatic Diseases. Următorul pas este identificarea medicamentelor care pot ajuta la preîntâmpinarea acestor reacţii exagerate şi nocive ale sistemului imunitar. Dar, aşa cum medicii au ştiut cu mulţi ani înainte de pandemia de COVID-19, activarea sistemului imunitar este un exerciţiu de echilibristică.

Citokinele, cauza suspectată ale acestor furtuni inflamatorii, joacă totuşi un rol esenţial în lupta contra bolilor infecţioase. Ele reprezintă nişte semnale de alarmă chimice, care declanşează alte componente ale sistemului imunitar.

În cazul unor pacienţi cu COVID-19 ale căror sisteme imunitare răspund în mod exagerat, s-ar putea dovedi de folos blocarea activităţii anumitor citokine, a spus Caricchio. Dar în alte cazuri, inhibarea acestor semnale de alarmă ar putea împiedica sistemul imunitar al pacientului să acţioneze. Sunt necesare studii formale pentru a determina căreia dintre cele două categorii aparţine un anumit pacient.

Un medicament care blochează citokinele şi care se află în studiu pe pacienţi cu COVID-19 la Temple University, printre alte centre, se numeşte Anakinra şi a fost dezvoltat iniţial pentru a trata artrita reumatoidă.

Dacă echipa profesorului Caricchio are dreptate, pacienţii ale căror analize de sânge îndeplinesc noul set de criterii ar putea fi cei care vor avea cel mai mult de beneficiat de pe urma acestei descoperiri. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cum arată restricţiile din ţările europene după accentuarea celui de-al doilea val al pandemiei

Publicat

Belgia, Danemarca, Italia şi Slovenia figurează printre ţările europene care au impus luni noi restricţii cu scopul de a menţine sub control cel de-al doilea val al pandemiei pentru a nu copleşi serviciile de sănătate publică, relatează DPA.

Guvernul belgian a ordonat închiderea tuturor barurilor, cafenelelor şi restaurantelor, instituind restricţii de circulaţie pe timpul nopţii începând de luni. Telemunca devine obligatorie acolo unde este posibil.

În Italia, unde cifrele de contaminări zilnice au depăşit pentru prima dată 20.000 duminică, premierul Giuseppe Conte a ordonat închiderea barurilor şi a restaurantelor începând de luni, ora locală 18:00 (17:00 GMT).

Restricţiile prevăd de asemenea închiderea sălilor de sport, a piscinelor, cinematografelor, teatrelor şi sălilor de concert, interdicţie totală a prezenţei suporterilor pe stadioane şi cursuri online pentru cel puţin 75% dintre elevii de liceu.

Potrivit ultimei evaluări a riscurilor a Centrului european pentru controlul şi prevenirea bolilor (ECDC), cea mai mare parte a ţărilor sunt în prezent considerate ca trecând printr-o situaţie epidemiologică foarte îngrijorătoare.

Presiunea numărului de contaminări asupra sectorului de sănătate şi impactul său asupra mortalităţii devin “din ce în ce mai evidente”, potrivit ECDC.

Slovenia şi-a sporit eforturile pentru a limita propagarea virusului, interzicând deplasările între localităţi, a comunicat luni agenţia de presă locală STA.

Această măsură va fi în vigoare cel puţin o săptămână în întreaga ţară, a indicat guvernul sloven.

Danemarca a instituit interdicţia la vânzarea de alcool pe timpul nopţii, care intră în vigoare luni, reducând plafonul pentru adunările publice pentru a limita o propagare crescută a cazurilor de SARS-CoV-2. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vânzări în creştere cu 8,56% pentru autoturismele ecologice, în România

Publicat

Vânzările de maşini ecologice au crescut în România, în primele nouă luni, cu 8,56%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, şi au ajuns la 5.389 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

În această marjă de creştere, la 30 septembrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale era de 6,4%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,1%.

Potrivit datelor centralizate, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cele mai multe achiziţii au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.427 de unităţi, în scădere cu 8,2%, în comparaţie cu primele nouă luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 40,8%, până la 1.407 de exemplare, în timp de modelele plug-in au fost în număr de 555 de unităţi, mai multe cu 141,3%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme full electrice, conduce, după primele nouă luni, Renault – cu 343 de unităţi, urmată de Skoda (306 unităţi), Volkswagen (198), Hyundai (152), BMW (78), smart (67), Nissan (56), Peugeot (55), Tesla (45) şi Mercedes Benz (26).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibrid vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 2.949 de unităţi, Lexus (139), Hyundai (115), Honda (106), Ford (78), Kia (26) şi Subaru (14).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la nouă luni, BMW – cu 92 de exemplare, urmată de Volvo (82), Ford şi Mercedes-Benz (câte 69 de exemplare), Mitsubishi (61), Porsche (53), Hyundai (34), Skoda (23), Mini (17) şi Toyota (16).

La nivelul lunii septembrie, în România, s-au comercializat 827 de autoturisme ecologice, în creştere cu 4,68%, comparativ cu luna august, când se vânduseră 790 de unităţi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 7,7%, de la 7,1%.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a alocat, în acest an, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), 140 de milioane de lei pentru Programul “Rabla Plus”, cu circa 45 de milioane mai mult decât în 2019.

Estimările autorităţilor arată că, prin acest buget, ar putea fi cumpărate până la 3.000 de maşini electrice şi hibride. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

NASA a descoperit apă pe faţa vizibilă a Lunii

Publicat

NASA a confirmat în premieră, cu ajutorul Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy (SOFIA), prezenţa apei pe faţa vizibilă a Lunii. Această descoperire, anunţată luni de Agenţia spaţială americană printr-o conferinţă de presă, indică faptul că apa selenară ar putea exista la nivelul întregii suprafeţe a Lunii, nu doar în regiunile reci şi umbrite ale acesteia.

SOFIA a detectat molecule de apă (H2O) în craterul Clavius, unul dintre cele mai mari cratere lunare vizibile de pe Pământ, situat în emisfera sudică a Lunii, precizează un comunicat publicat pe site-ul nasa.gov. Observaţiile precedente care vizau suprafaţa lunară au detectat anumite forme de hidrogen, dar nu au putut să facă distincţia între cele existente în apă şi cele prezente într-o “rudă” a sa apropiată din punct de vedere chimic, hidroxil (OH). Datele colectate din acel crater dezvăluie prezenţa apei în concentraţii cuprinse între 100 şi 412 părţi per milion – aproximativ echivalentul unei sticle de apă având capacitatea de 354,8 mililitri -, captivă într-un metru cub de scoarţă selenară.

Rezultatele studiului au fost publicate în cel mai recent număr al revistei Nature Astronomy.

“Aveam indicii conform cărora H2O – apa pe care o cunoaştem – ar putea fi prezentă pe faţa vizibilă a Lunii”, a declarat Paul Hertz, directorul Astrophysics Division de la Science Mission Directorate din cadrul sediului general al NASA, situat în Washington. “Acum ştim că se află acolo. Această descoperire schimbă cunoştinţele noastre despre suprafaţa Lunii şi ridică o serie de întrebări interesante despre resursele relevante pentru explorarea spaţiului îndepărtat”, a adăugat expertul american.

Prin comparaţie, deşertul Sahara are o cantitate de apă de 100 de ori mai mare decât aceea detectată de SOFIA la nivelul scoarţei selenare. În pofida acestor cantităţi mici, descoperirea anunţată de NASA generează noi întrebări despre felul în care se formează apa şi despre modul în care ea persistă în condiţiile dificile şi lipsite de aer ce există la suprafaţa satelitului natural al Terrei. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate