ACTUALITATE
Medicii de familie notificaţi că datorează bani pentru unele tratamente prescrise ar putea da în judecată CASMB
Aproximativ 100 de medici de familie din Bucureşti care au fost notificaţi că datorează bani pentru tratamente prescrise în perioada 2014-2015 pacienţilor diagnosticaţi cu hepatită sau insuficienţă renală cronică intenţionează să dea în judecată CASMB, dacă explicaţiile din contestaţiile lor nu vor fi luate în considerare, a declarat Marina Pîrcălabu, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Bucureşti şi judeţul Ilfov (PMFB).
“De câteva săptămâni au fost notificaţi (…) de către CASMB că ar fi datori cu nişte sume mari ce reprezintă datorii către Casa de Asigurări şi anume contravaloarea tratamentelor prescrise de aceştia pentru bolnavii lor cronici cu hepatită sau cu insuficienţă renală cronică. (…) Până acum e vorba de aproximativ 100 de medici din Bucureşti. Atâţi au fost controlaţi, nu că doar atâţia au fost găsiţi cu ‘vini’. Toţi medicii care au fost controlaţi în urma raportului Curţii de Conturi, toţi au fost găsiţi cu diverse vini de acest gen administrative”, a spus Pîrcălabu, marţi, într-o conferinţă de presă.
Conform acesteia, toţi medicii de familie care au primit notificări pentru sume cuprinse între 3.000 lei la 90.000 de lei au fost sfătuiţi să depună contestaţie.
“Aşteptăm răspunsul la aceste contestaţii şi noi sperăm să fie luate în considerare explicaţiile noastre, dacă nu, intenţionăm să acţionăm în judecată, pentru că experienţele de până acum ne-au demonstrat că în general comisia de arbitraj susţine opinia casei judeţene”, a afirmat Pîrcălabu.
Ea a afirmat că medicii sunt puşi să plătească tratamentele pacienţilor “pentru că hârtiile nu sunt conforme”.
“Ne găsim în situaţia în care suntem puşi să plătim aceste tratamente pentru că hârtiile nu sunt conforme. E vorba doar despre circuitul hârtiilor, nu de tratamente abuzive, nepotrivite, e vorba doar despre hârtii care uneori nu respectă formatul cerut. Nu există niciun fel de prejudiciu, ni se pare aberant acum să ni se impute aceste valori imense ale medicamentelor cu penalizări şi dobânzi (…) S-au realizat nişte rapoarte de control în baza cărora am fost notificaţi. Nu suntem de acord, ni se pare nu doar umilitor şi nedrept, ni se pare de-a dreptul abuziv. Intenţionăm să acţionăm în aşa fel încât să fie anulate aceste rapoarte, pentru că nici noi şi nici pacienţii nu poartă nicio vină că legile sunt imperfecte şi uneori nu sunt corelate între ele”, a precizat Pîrcălabu.
Ea a spus că trebuie să fie stopată această atitudine la adresa medicilor. “Vrem anularea acestor rapoarte de control, pentru că degeaba spune ‘Nu mai eşti dator’, dar la controlul următor se întâmplă exact aceeaşi problemă. (…) Trebuie făcute ajustări legislative în protocoalele de prescriere”, a afirmat Pîrcălabu.
Anterior, în cadrul conferinţei de presă, managerul Institutului “Matei Balş”, Adrian Streinu Cercel, a menţionat că a discutat cu Ministrul Sănătăţii, care i-a spus că nu trebuie dat niciun ban la acest moment.
“Am discutat şi cu doamna ministru aceste aspecte, ea a discutat şi domnia sa cu preşedintele CNAS, s-a ajuns la concluzia că e vorba doar de o notificare a medicilor de familie şi la comisia de arbitraj aceste lucruri vor fi lămurite, sper că aşa se vor întâmpla lucrurile şi că în momentul de faţă, din ce mi s-a spus, nu trebuie să dea nimeni niciun fel de leu. Mi s-a atras atenţia că e vorba despre notificări şi nu de imputări”, a declarat Adrian Streinu Cercel.
În replică, Pîrcălabu a spus că în notificări se menţionează că în 10 zile lucrătoare medicii trebuie să achite banii.
Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu, a declarat că se ajunge la comisia de arbitraj pentru că medicii sunt priviţi drept vinovaţi.
“Apar periodic aceste notificări care vin să ia înapoi din veniturile medicilor de familie, unele dintre sumele despre care vorbim se referă la veniturile unui cabinet pe durata de un an, or asta înseamnă că toată activitatea cabinetului respectiv trebuie să se închidă (…) dacă banii trebuie daţi înapoi. Nu există niciun fel de prejudiciu, aceşti pacienţi au fost trataţi, unii dintre ei sunt complet vindecaţi, au beneficiat de tratamentul care a fost prescris”, a subliniat Alexiu.
Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu, a afirmat că teama celor pe care-i reprezintă este că medicii nu vor mai dori să prescrie medicamente pentru că “ceva nu e exact la liniuţă” şi vor rămâne fără tratament. AGERPRES
ACTUALITATE
Creşterea pensiilor cu 40% va afecta grav echilibrul bugetar al României, susține o confederație
Creşterea pensiilor cu 40% este nesustenabilă în acest context al pandemiei, iar iresponsabilitatea parlamentarilor care au votat această majorare va conduce pe viitor la o povară bugetară greu de acoperit, susţine preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.
“Fie că vorbim de creşteri salariale sau de pensii, în timp de pandemie, o creştere este o măsura iresponsabilă. Conştientizăm nevoia ca pensiile din România să fie crescute şi aceasta să se reflecte direct în sporirea nivelului de trai, însă momentul acesta nu este cel mai potrivit. Evoluţia economiei la nivel mondial este una negativă, lucru reflectat în indicatorii macroeconomici ai României. Ca urmare, pentru a acoperi cheltuiala cu majorarea pensiilor, guvernul va trebui să se împrumute şi mai mult la un nivel al dobânzilor pe plan internaţional în creştere. Ar fi bine dacă am putea discuta de o răspundere a aleşilor din parlament, care promovează astfel de măsuri fără o analiză amănunţită a efectelor în lanţ pe care le produc astfel de măsuri populiste”, a precizat preşedintele CONAF, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, este cunoscut faptul că bugetul de stat este deja afectat de situaţia creată de efectele pandemiei, iar dacă România doreşte să continue drumul european spre dezvoltare, spre atragere de investiţii şi să îşi întărească încrederea şi potenţialul economic câştigate în faţa cetăţenilor proprii, dar şi a partenerilor externi, trebuie să dea dovadă de prudenţă şi predictibilitate.
“Se impune o analiză profundă a riscurilor la care este supus mediul economic şi pentru care este necesară creionarea unei strategii care să nu împovăreze şi să nu sufoce mediul de afaceri sau bugetul statului prin decizii de creşteri salariale, ale pensiilor, care nu vor putea fi în realitate susţinute şi onorate fără a provoca o prăbuşire economică fără precedent”, se subliniază în comunicat.
Plenul Parlamentului a adoptat, marţi, rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%. AGERPRES
Summitul UE de joi şi vineri a fost amânat pentru 1 şi 2 octombrie din cauza faptului că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a intrat în carantină după ce unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv la noul coronavirus, a anunţat un purtător de cuvânt al acestuia, relatează marţi dpa şi AFP.
Preşedintele „a aflat că un ofiţer de securitate, cu care a fost în contact apropiat la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv la COVID-19″, a precizat purtătorul de cuvânt într-o postare pe Twitter.
„Preşedintele este testat cu regularitate şi a fost testat negativ ieri (luni – n.r.). Respectând regulile din Belgia, el a intrat în carantină de astăzi”, a mai menţionat Barend Leyts.
Reuniunea liderilor UE de la Bruxelles ar urma să se axeze, printre alte subiecte, pe relaţiile cu Turcia, care s-au deteriorat în ultimele luni din cauza unei dispute cu Grecia şi Cipru privind activităţile de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est şi pe adoptarea de sancţiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko din Belarus. AGERPRES
Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel din 10 decembrie de la Stockholm a fost anulată, o premieră din 1944, din cauza pandemiei de COVID-19, a anunţat marţi Fundaţia Nobel, potrivit AFP şi dpa.
Cu toate acestea, este planificată o ceremonie televizată, ce va fi transmisă din capitala Suediei pe 10 decembrie, în absenţa câştigătorilor care îşi vor primi premiile de la distanţă, în ţările lor.
Numele laureaţilor diferitelor premii (Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, Pace şi Economie) vor fi anunţate la datele prevăzute, între 5 şi 12 octombrie, din Stockholm şi Oslo.
O mică ceremonie de decernare a premiului Nobel pentru Pace este prevăzută la Oslo pentru data de 10 decembrie, însă într-un format foarte restrâns, a anunţat mai devreme directorul Institutului Nobel.
La Stockholm, în fiecare an pe 10 decembrie – data care comemorează decesul creatorului premiului Nobel, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei – sunt înmânate premiile acordate de comitetele suedeze: Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, la care se adaugă premiul pentru Economie, creat mai recent.
“Ultima dată când nu a existat o ceremonie la Stockholm a fost în 1944”, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat Gustav Källstrand, istoric al Fundaţiei Nobel, pentru AFP. “Cu toate acestea, anul acesta va exista o ceremonie digitală”, a precizat el.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe premii nu au fost nici acordate, nici înmânate, deşi Suedia nu a participat la conflict. Premiile din 1944 au fost acordate retroactiv în 1945.
În 1940, 1941 şi 1942 nu au fost acordate premii şi nu au avut loc ceremonii.
Anul acesta, “ideea este ca medaliile şi diplomele să fie înmânate laureaţilor în siguranţă în ţările lor de reşedinţă, cel mai probabil cu ajutorul ambasadelor şi al universităţilor laureaţilor”, a explicat Fundaţia Nobel. AGERPRES
Landul german Brandenburg va ridica un gard permanent de-a lungul graniţei cu Polonia pentru o împiedica răspândirea pestei porcine africane, a anunţat marţi un oficial german, potrivit agenţiei DPA.
Obiectivul este de a limita deplasările porcilor mistreţi, principalii vectori ai acestei boli, care nu reprezintă un pericol pentru oameni, dar este aproape întotdeauna fatală în cazul animalelor.
Potrivit ministrului pentru afaceri sociale, sănătate, integrare şi protecţia consumatorului din landul Brandenburg, Ursula Nonnemacher, decizia a fost luată după ce negocierile cu Polonia privind ridicarea unui gard permanent au eşuat. Un gard mobil de 120 de kilometri există în prezent la graniţa germano-poloneză dinspre sud şi până în oraşul Frankfurt pe Oder.
Ursula Nonnemacher a anunţat de asemenea crearea unei echipe tehnice pentru coordonarea activităţii diferitelor autorităţi din regiune, inclusiv poliţia şi serviciile veterinare şi de urgenţă, după ce fermierii au criticat modul în care este gestionată această criză. O echipă de medici veterinari trimisă de Comisia Europeană şi-a început de asemenea activitatea.
Autorităţile germane din landul Brandenburg au descoperit deocamdată pesta porcină africană la 20 de porci mistreţi găsiţi morţi în zona localităţilor Schenkendoebern şi Neuzelle.
Primul a fost descoperit aproape de graniţa cu Polonia în data de 10 septembrie. Ulterior, China, Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Brazilia şi Argentina au interzis importurile de carne de porc din Germania, sporind temerile privind impactul epidemiei asupra agriculturii şi economiei germane. De pe urma interdicţiei ar urma să beneficieze alţi furnizori majori, cum ar fi SUA, Spania, Canada şi Brazilia, în condiţiile în care China este cel mai mare cumpărător de carne de porc din lume. AGERPRES
FOTO: Accident în Timiș, la coborârea de pe autostrada A1: Coliziune între un autoturism și un camion. O persoană rănită
Accident rutier într-o localitate din Ialomița. Doi tineri loviti în plin de un autoturism condus de un șofer băut
Atenție șoferi! Restricții de circulație pe Valea Oltului. Se execută lucrări de reparații
Atenție șoferi! Ceaţă densă în mai multe localităţi din judeţul Harghita
Creşterea pensiilor cu 40% va afecta grav echilibrul bugetar al României, susține o confederație
Summitul UE, amânat după ce preşedintele Consiliului European a intrat în carantină
Coliziune între un autoturism și o motocicletă, în municipiul Brașov. Motociclistul a fost rănit
