Connect with us

ACTUALITATE

MEN: Peste 135.000 de absovenţi de liceu s-au înscris la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului, care a început luni

Publicat



examen bac

Peste 135.000 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului naţional de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie, care a început luni, informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) transmis AGERPRES.

Conform situaţiei centralizate, 116.037 de absolvenţi din promoţia curentă şi 19.618 din seriile anterioare s-au înscris pentru a susţine Bacalaureatul în prima sesiune.

Bacalaureatul a început luni, cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A).

Potrivit calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua marţi şi va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, miercuri şi joi.

În zilele de 7, 10 şi 11 iunie este programată evaluarea competenţelor digitale (proba D), iar în 12 – 13 iunie se va desfăşura evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C).

Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi în limba maternă sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare şi cuprind texte literare şi nonliterare, funcţionale şi nonfuncţionale, cu un grad de complexitate care permite tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute.

Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română/limba maternă nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional: experimentat, avansat şi mediu. În situaţia în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că acesta nu a susţinut proba.

MEN subliniază că probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Probele scrise ale examenului naţional de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie, încep pe 1 iulie, cu examenul la Limba şi literatura română. Proba la Limba si literatura maternă este programată pe 2 iulie, iar proba obligatorie a profilului pe 3 iulie. Ultima probă scrisă – cea la alegere a profilului şi specializării – se va desfăşura pe 4 iulie.

Afişarea primelor rezultate este programată pentru data de 8 iulie şi este urmată de depunerea eventualelor contestaţiilor. Între 9 şi 12 iulie vor fi soluţionate eventualele contestaţii, în timp ce afişarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 13 iulie.

Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, respectiv au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Franţa dă undă verde utilizării vaccinului Moderna pentru copiii între 12 şi 17 ani

Publicat

Arhivă foto

Înalta autoritate franceză de sănătate (HAS) a dat miercuri undă verde utilizării vaccinului Moderna pentru copiii cu vârste între 12 şi 17 ani, al doilea vaccin împotriva coronavirusului care poate fi administrat acestei grupe de vârstă, transmite AFP.

„În contextul unei puternice circulaţii a variantei Delta, HAS validează integrarea vaccinului (produs de) Moderna în strategia vaccinală”, extinsă la adolescenţi începând de la jumătatea lunii iunie, după o primă autorizare acordată (vaccinului produs de) Pfizer, a anunţat într-un comunicat instanţa publică independentă.

Autoritatea a subliniat că această variantă „duce la o creştere semnificativă a numărului de noi infecţii”, cu „un număr de spitalizări şi internări la terapie intensivă (care) sunt în creştere de câteva zile”.

Autoritatea a recomandat vaccinarea începând cu vârsta de 12 ani „cu prioritate pentru adolescenţii care prezintă comorbidităţi sau fac parte din anturajul unei persoane imunodeprimate” şi „la adolescenţii fără comorbidităţi pentru a diminua circulaţia virală, pentru a le normaliza viaţa socială şi a le menţine deschis accesul la educaţie”.

Obiectivul vaccinării adolescenţilor este „obţinerea unui nivel ridicat de acoperire la toate grupele de vârstă”, pentru a creşte nivelul de imunitate al populaţiei în ansamblu, a explicat HAS.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani în România

Publicat

Aproximativ 34% dintre specialiștii recrutați pentru poziții de management de către compania de executive search Kapital HR în ultimii 2 ani au vârste cuprinse între 40-55 de ani, pe următoarea poziție situându-se specialiștii cu vârste cuprinse între 33-40 ani, conform unei analize Kapital HR.

Astfel, deși în spațiul public predomină informațiile conform cărora scade apetitul pentru recrutarea persoanelor cu vârste de peste 40 – 45 de ani în România, raportul de activitate Kapital HR al celor mai recenți 2 ani indică o creștere a apetitului de recrutare pentru acest segment de vârstă.

“Lucrăm cu peste 150 de clienți (preponderent multinaționali) din diferite industrii de activitate și recrutăm, în general, specialiști cu un nivel ridicat de senioritate pentru poziții de management. În asemenea roluri sunt, de obicei, persoane în jurul vârstei de 40 de ani și chiar destul de mult peste,” declară Alina Conu, co-fondator și Managing Partner Kapital HR.

Un studiu recent realizat de Ipsos Interactive Services arată că 72% dintre angajatori afirmă că susţin angajarea în organizaţie a persoanelor de peste 45 de ani. Pe de altă parte, 59% din candidaţii de peste 45 de ani consideră că le este greu sau foarte greu să găsească un job cu experienţa avută la momentul respectiv. Conform aceluiași studiu, doar 1 din 4 candidaţi peste 45 de ani intervievaţi este angajat, comparativ cu 1 din 3 candidaţi sub 45 de ani intervievaţi.

„Persoanele care se încadrează la categoria 45+ reprezintă însă un segment important pe piața muncii din România”, completează reprezentantul Kapital HR.

Joburile de top management corespund de regulă persoanelor de peste 40 de ani (ex. HR Director, Finance Director). Pentru pozițiile de CEO, vârsta medie este de peste 45 de ani. Există însă și joburi de top management unde media de vârstă este de peste 35 de ani, în industrii precum e-commerce, IT, media. Salariul mediu al unui manager de top este de peste 3.000 de Euro lunar, arată analiza Kapital HR.

Locul de muncă al acestor profesioniști este localizat în proporție de 80% în București, unde se află și majoritatea business-urilor importante din țară. Mobilitatea este limitată în contextul economic-social actual, însă în anumite industrii (ex. producție) relocarea este mai des întâlnită. În general, la nivel de top management, mai ales în companiile multinaționale, este mai des întâlnită relocarea străinilor pe poziții de top management în companiile din România, afirmă specialiștii Kapital HR.

”Criza sanitară, evoluțiile economice recente și noile politici de promovare a egalității de șanse au dus la creșterea apetitului pentru recrutarea persoanelor de 45+. Domeniile în care ne așteptăm să crească recrutarea sunt cele cu responsabilitate privind sustenabilitatea și mediul înconjurător (așa numitele „green jobs”), rolurile legate de online și digital, BPO (Business Process Outsourcing), marketing, consultanță, domeniul juridic”, conchide Alina Conu. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

O fetiță de 11 ani din Sicilia a murit după ce s-a infectat cu varianta Delta a coronavirusului

Publicat

O fetiță de 11 ani din Sicilia a murit după ce s-a infectat cu varainta Delta a coronavirusului. A luat virusul de la sora ei, revenită recent din Spania. Familia fetelor a fost acuzată că este anti-vaccinistă.

Fetița de 11 ani din Palermo și-a petrecut mare parte din viață prin spitale, din cauza unei boli rare pe care o avea de la naștere.

De data aceasta, Ariele nu a mai reușit să iasă din spital. S-a infectat cu varianta Delta a COVID și a ajuns la terapie intensivă în urmă cu 15 zile, scrie La Stampa.

 

De unde a luat copila virusul

 

Fetița a luat virusul de la una dintre surorile ei, revenită dintr-o călătorie în Spania. Familia ei – mama, tata și surorile – era nevaccinată, în ciuda recomandărilor repetate la adresa familiilor pacienților fragili.

Nu întâmplător, președintele Regiunii, Nello Musumeci, a fost foarte dur în declarații: „La Palermo există doi copii intubați: unul are o soră care se află în Spania de mult timp și părinții sunt anti-vacciniști”.

Acum, când fetița a murit, Nello Musumeci a revenit cu o declarație mai blândă la adresa familiei: „Ori de câte ori COVID ia o viață, este o înfrângere pentru toată lumea”.

 

Declarațiile familiei

 

În realitate, familia spune că nu este anti-vaccinistă și că plănuia să se vaccineze, însă făcea parte din tabăra celor indeciși.

„E adevărat, am așteptat să treacă timp. Mai întâi din cauza știrilor contradictorii despre riscuri, apoi pentru că Ariele fusese bolnavă”, a declarat Rosalinda, mama fetiței.

Femeia adaugă că și-a lăsat fiica cea mare în călătorie pentru că varianta Delta nu se manifesta încă puternic. Când a coborât de pe navă, fata era deja infectată și avea febră. Virusul nu a avut nevoie de mult timp să se răspândească în casă: toate fiicele s-au contaminat, în timp ce părinții au fost ocoliți.

Desiree Farinella, referent pentru sănătate al spitalului în care a murit fetița, a făcut din nou un apel: „Reamintim că toți copiii cu vârsta de 12 ani pot fi vaccinați. În cazul pacienților fragili care nu pot fi vaccinați, familiile trebuie imunizate pentru protecția lor”. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Arafat, despre motivele pentru care oamenii refuză vaccinarea

Publicat

Arhivă foto

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat a declarat, miercuri, că vaccinarea anti-COVID trebuie continuată, menţionând că sunt multe cauze pentru care populaţia nu a venit la imunizare în numărul aşteptat, inclusiv mesajele transmise de „persoanele care vorbesc toată ziua, seara şi dimineaţa, împotriva vaccinului”.

„Deci, eu ce văd, la acest moment, este necesitatea de a lucra împreună cu populaţia, cu toţii, ca să continuăm vaccinarea şi să creştem numărul persoanelor vaccinate. Asta este ce văd acum.

Dacă nu ajungem la un număr adecvat persoane vaccinate, riscul, bineînţeles, cu creşterea infectării prin varianta Delta şi care astăzi a fost publicat chiar de Centrul de Control al Bolilor, un studiu care vorbeşte despre faptul că cei vaccinaţi transmit varianta Delta uşor, dar ei sunt afectaţi foarte puţin de ea în mare parte a lor.

Deci, dacă vedem acest lucru, asta este o îndemnare, de fapt, la vaccinare, dacă îl coroborăm şi cu rezultatele care s-au publicat în Marea Britanie – comparativ, mortalitatea între valul doi pe care l-au avut şi valul trei pe care l-au avut, diferenţa fiind creşterea numărului vaccinaţilor”, a spus Arafat.

„Deci, da, suntem două ţări (în Uniunea Europeană) care au procente mai mici, noi şi Bulgaria.”

Întrebat despre faptul că populaţia nu reacţionează la mesajele venite din partea Guvernului de a se vaccina, el a menţionat că sunt „foarte mulţi” factori care duc la comportamentul populaţional.

„Suntem două ţări (în Uniunea Europeană) care au procente mai mici: noi şi Bulgaria. Acum sunt multe cauze, poate, pentru care populaţia nu a venit la vaccinare în numărul care era aşteptat. Am avut o creştere foarte mare la început, după care am văzut că populaţia a început să fie mai reticentă.

Poate pentru că unii au văzut că numărul a scăzut, acum o să vadă că numărul creşte, din păcate. Poate că o să-şi schimbe părerea şi o să vină la vaccinare. (…) Factorii care duc la asta sunt multipli, nu este un singur factor, nu este o singură chestie. Nu pot să spun că a eşuat unul sau a eşuat altul aici.

Factori care duc la comportamentul populațional

Sunt foarte mulţi factori care duc la comportamentul populaţional, inclusiv ce transmit unii, ce transmit alţii, influencerii, persoanele care vorbesc toată ziua, seara şi dimineaţa, împotriva vaccinului, care vin cu fake news-uri şi le răspândesc. Sunt oameni care sunt influenţaţi de acest lucru.

Rolul nostru este să încercăm cât mai mult să le explicăm care este beneficiul pentru ei şi care este, de fapt, realitatea ştiinţifică şi care este realitatea închipuită de către unii şi alţii”, a explicat Raed Arafat.

Arafat a completat că nu premierul convinge oamenii să se vaccineze anti-COVID, ci tot ceea ce se întâmplă în jur.

„În primul rând, nu premierul mă convinge să mă vaccinez, ci mă convinge să mă vaccinez tot ce se întâmplă în jurul meu şi campania de vaccinare şi explicaţiile.

Da, explicaţiile care s-au dat, din punctul meu de vedere, mă convingeau să mă vaccinez. Acum, depinde unde las urechea să ascult, pe cine, care sunt persoanele pe care vreau să le ascult şi depinde, după asta, cum ştiu să mă informez. Eu ştiu să mă informez, ştiu să intru şi să caut peste tot, până găsesc informaţiile din surse credibile.

„Omul de rând, dacă nu crede în ce spunem, poate să vadă în jurul lui ce se întâmplă”

Asta este cel mai important, pentru că în final, domnul prim-ministru, miniştrii, noi, persoanele care sunt din Comitetul de vaccinare, colegii noştri care lucrează acolo, toţi care vorbim, venim cu anumite date.

Omul de rând, dacă nu crede în ce spunem, poate să vadă în jurul lui ce se întâmplă, poate să vadă datele din anumite surse şi să aibă grijă de unde ia aceste date, pentru că datele trebuie să fie din surse credibile”, a indicat secretarul de stat.

Arafat a subliniat că sursele trebuie verificate, să fie mesaje care vin din partea celor care „îşi asumă ce spun”, „vin şi cu cifre şi cu tot”.

„E foarte uşor să vii şi să spui, să pui o informaţie pe un site fără dovezi, fără probe, fără nimic şi să arunci: ‘Am auzit că aşa s-a întâmplat’. (…) Dacă aşa ceva credem, înseamnă că nu mai credem nici ce spune prim-ministrul, nici ce spune nimeni.

Adică o să-i credem pe cei care încearcă să ne deruteze şi care vin cu păreri proprii, care nu au nicio bază ştiinţifică. Asta e problema”, a evidenţiat el.

AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate