Comisia Europeană a anunțat joi că Fondul pentru modernizare al UE a efectuat plăți în valoare de 2,4 miliarde de euro către 31 de proiecte din șapte țări beneficiare, inclusiv România. Aceste fonduri au fost destinate sprijinirii modernizării sistemelor energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energie, industrie și transport, precum și îmbunătățirii eficienței energetice.

Este cea mai mare plată comună de până acum şi va oferi un impuls tranziţiei ecologice a Europei.

Aceste investiţii ajută acele state membre să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, să-şi atingă obiectivele climatice şi energetice pentru 2030, şi să contribuie la angajamentul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

S-au făcut investiţii suplimentare în România (1,1 miliarde de euro), Cehia (un miliard de euro), Bulgaria (197 milioane de euro), Polonia (47 milioane de euro), Croaţia (88 milioane de euro), Letonia (cinci milioane de euro) şi Lituania (un milion de euro).

Fondul pentru modernizare al UE acordă 2,4 miliarde de euro către proiectele din șapte țări, inclusiv România. Pe ce se contrează proiectele susținute

Sumele plătite joi aduc plăţile totale din Fondul de modernizare din ianuarie 2021 la aproximativ 7,5 miliarde de euro, de care beneficiază 10 state membre eligibile.

Proiectele susţinute acum se concentrează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea reţelelor energetice şi eficienţa energetică.

Finanţat din veniturile din licitaţia certificatelor de emisii din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE, Fondul de modernizare mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta statele membre beneficiare să susţină investiţiile în conformitate cu Planul REPowerEU şi pachetul Fit For 55.

Acesta operează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Agerpres

Renaționalizarea grupului francez de utilități Electricite de France SA a fost finalizată joi, în ciuda opoziției din partea micilor acționari. Decizia Guvernului de la Paris, care vizează revigorarea sectorului nuclear în Franța și reindustrializarea țării, a fost pusă în practică aproape un an de la anunț, conform informațiilor AFP.

„Statul a pus în practică procedura de preluare a acţiunilor deţinute de investitorii minoritari de la EDF”, a informat Ministerul Economiei de la Paris. „În consecinţă, statul deţine în prezent totalitatea capitalului şi drepturilor de vot de la EDF”.

Anterior, Autoritatea de supervizare a pieţei financiare din Franţa (AMF) a anunţat că 8 iunie este data limită până la care deţinătorii a 2% din acţiunile EDF care mai erau în circulaţie vor fi constrânşi să îşi vândă participaţiile, ducând astfel participaţia statului la 100% din capitalul EDF.

„Această preluare a controlului total la compania noastră naţională de electricitate era o prioritate a Guvernului”, a salutat ministrul Economiei, Bruno Le Maire, o operaţiune cu o valoare de 9,7 miliarde de euro. Renaţionalizarea EDF, anunţată oficial în luna iulie 2022, „era indispensabilă pentru a permite EDF să deruleze în mod accelerat mai multe şantiere decisive”, în special cel care priveşte creşterea producţiei parcului nuclear actual, a adăugat Bruno Le Maire.

„Atunci când ne confruntăm cu atât de multe provocări energetice…faptul că avem un singur acţionar permite să avem o aliniere perfectă cu privire la viziunea pe termen lung”, a apreciat joi şi directorul general de la EDF, Luc Rémont.

 Franţa demarează o nouă eră a energiei nucleare odată cu renaţionalizarea grupului EDF. Statul francez deţinea 84% din capitalul EDF

Retragerea EDF de la Bursa de Valori de la Paris i-a constrâns şi pe ultimii acţionari minoritari să îşi vândă titlurile pentru un preţ de 12 euro pe acţiune, adică cu 20 de euro mai puţin decât preţul la care s-a derulat listarea la bursă a EDF în anul 2005.

Până în urmă cu câteva luni, statul francez deţinea 84% din capitalul EDF.

Preluarea tuturor acţiunilor îi va permite statului francez să accelereze procesul de relansare a energiei nucleare, prin construcţia a cel puţin şase noi reactoare.

În aşteptarea momentului în care vor fi puse în funcţiune noile unităţi, cel mai devreme în 2035-37, Franţa şi EDF vor trebui să îşi intensifice eforturile pentru dezvoltarea energiilor regenerabile şi a recupera decalajul faţă de statele vecine din Europa.

Există însă un obstacol major şi anume faptul că marja de manevră financiară a EDF este în acest moment inexistentă.

 Franţa demarează o nouă eră a energiei nucleare odată cu renaţionalizarea grupului EDF. 56 de reactoare nucleare ale Franţei au funcţionat

Cu prilejul prezentării rezultatelor anuale pe 2022, grupul de utilităţi a anunţat că are datorii record de 64,5 miliarde de euro.

Aceste datorii sunt rezultatul unei producţii de electricitate extrem de mici pe parcursul anului trecut, după ce mai multe centrale au fost închise pentru efectuare de lucrări de mentenanţă, cumulată cu obligaţia impusă de stat de a vinde electricitatea la un preţ mai mic decât concurenţii.

Anul trecut, timp de mai multe luni, doar jumătate dintre cele 56 de reactoare nucleare ale Franţei au funcţionat astfel că producţia de electricitate a scăzut până la 279 Terawaţi oră, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani.

În paralel, costul estimat pentru construcţia a şase noi reactoare de tip EPR este estimat la 51 de miliarde de euro, o sumă imposibil de suportat doar de EDF. Agerpres

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat joi, la Mediaș, că depozitele de înmagazinare a gazelor naturale se află în prezent la o capacitate de peste 60% și se estimează că până în septembrie vor ajunge la 100%.

„Noi trebuie să ne obişnuim cu ideea că România va deveni exportator net de gaze la sfârşitul lui 2026. Să nu uităm că vom fi exportatori de gaze, iar gazele intră şi ies din România.

Depozitele noastre în momentul de faţă sunt peste 60%. Sunt peste 1,9 miliarde metri cubi.

Estimez că în septembrie stăm la 100%”, a spus Popescu.

Întrebat dacă România mai importă gaze din Azerbaidjan, el a precizat că doar în situaţia în care va creşte consumul.

„Dacă creşte consumul. Din Azerbaidjan, mai avem un contract de un miliard metri cubi pentru iarna asta, de plasă de siguranţă. De cât avem nevoie din el….”, a punctat Popescu.

Ministrul Energiei s-a declarat foarte optimist în ceea ce priveşte decizia de investiţie în Neptun Deep, reamintind că aceasta va fi luată în cursul lunii iunie.

Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale se apropie de capacitate maximă, declară ministrul Energiei. Ce susține ministrul Popescu

„Am spus că-s foarte optimist că decizia de investiţie va fi anunţată…

Această decizie va fi comunicată bursei, bănuiesc, prima dată, de către ambele companii, pentru că nu numai Petrom trebuie să ia, trebuie să ia şi Romgaz.

Eu am fost dimineaţă la Romgaz, am discutat cu conducerea Romgaz.

Ei sunt pregătit şi astăzi să ia această decizie”, a afirmat Virgil Popescu.

El a participat, la Mediaş, la lansarea oficială a testelor privind funcţionarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale şi a reţelei de distribuţie cu amestec de 80% gaze naturale şi 20% hidrogen, aceasta fiind prima etapă a proiectului pilot 20HyGrid. Agerpres

Persoanele victime ale infracțiunilor vor avea posibilitatea de a solicita un avans din compensația financiară sub formă de vouchere, pentru a acoperi nevoile urgente, în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute pe teritoriul țării.

O hotărâre în acest sens a fost aprobată în şedinţa de joi a Guvernului.

Voucherele vor fi acordate într-un termen de cel mult 72 de ore de la aprobarea cererii, informează Executivul.

Prin hotărârea de guvern au fost aprobate metodologia de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor, precum şi criteriile de selectare a entităţilor publice şi private înrolate în mecanismul de acordare.

„De asemenea, se operaţionalizează prevederile Legii nr. 230/2022 de consolidare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), prin care a fost instituit Mecanismul naţional de susţinere a prevenirii criminalităţii, un fond care reutilizează în interes social activele confiscate în cadrul procesului penal”, se arată în comunicatul Guvernului.

Victimele infracţiunilor vor putea solicita vouchere în limita a cinci salarii de bază. Precizările Guvernului

Totodată, se înfiinţează Unitatea pentru Protecţia Victimelor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor privind aplicarea metodologiei de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor, privind stabilirea cuantumului acestora, precum şi a criteriilor de selectare a entităţilor publice şi private înrolate în mecanismul de acordare.

Înfiinţarea acestei unităţi nu va avea impact financiar, realizându-se cu încadrarea în numărul de posturi deja existent şi finanţat.

Fondurile necesare pentru acordarea voucherelor pentru victimele infracţiunilor vor fi asigurate de la bugetul Ministerului Justiţiei.

„Introducerea acestui mecanism de compensare, sub formă de vouchere, va contribui la simplificarea acoperirii nevoilor urgente ale victimelor, de tipul cheltuielilor de hrană, cazare, transport, medicamente şi materiale sanitare, precum şi materiale de igienă şi de uz personal”, precizează Guvernul. Agerpres