Connect with us

ACTUALITATE

Mii de elevi britanici şi din restul Europei, în aşteptarea Brexitului. Ce implicații va avea asupra studenților

Publicat



oameni, cetateni

Mii de elevi britanici şi din restul Europei, de la etapele de studiu mai timpurii şi până la învăţământul universitar, sunt în aşteptarea Brexitului. Pe termen scurt se pare că nu vor fi multe schimbări, dar următoarea generaţie de europeni îşi va vedea instruirea şi viitorul profesional condiţionate de ”divorţul” dintre Regatul Unit şi UE, comentează într-un reportaj agenţia EFE.

Nando Sigona, un italian căsătorit cu o britanică şi care locuieşte la Oxford, este profesor de studii privind migraţia şi refugiaţii la universităţile din Birmingham şi Oxford. El crede că, la fel cum se întâmplă şi într-o familie, sistemul educaţional nu va fi scutit de consecinţele acestui divorţ.

Conform evaluărilor sale, Brexitul va afecta viitoarea generaţie de copii ai străinilor din Regatul Unit, ce reprezintă circa 12% din elevii britanici. Experienţa sa personală şi a multora din cele 170 de familii europene cu care a discutat timp de doi ani pentru a vedea cum vor aborda incertitudinile legate de această ruptură şi impactul ei asupra copiilor le-a sintetizat în cartea ”În umbra Brexitului”.

”Studiul nostru se axează pe impactul asupra copiilor pentru că Brexitul va transforma ţara în următoarele decenii. Deja sunt unii copii care le spun părinţilor lor ”nu îmi vorbi în germană în public””, explică profesorul italian, care speră că cei doi copii ai săi nu vor ajunge să-i ceară să nu vorbească cu ei în italiană.

Dar în timpul campaniei pentru referendumul din 2016 privind Brexitul ”puternicul sentiment anti-imigraţie” existent în Regatul Unit s-a manifestat mai puţin faţă de vest-europeni şi mai mult faţă de ceilalţi, inclusiv faţă de români şi est-europeni în general, remarcă Nando Sigona. ”Aproape întotdeauna acesta s-a manifestat faţă de cei veniţi din afara UE sau faţă de grupurile de comunitari veniţi începând din 2004, precum românii sau polonezii. Niciodată nu au fost tabloide cu mesaje anti-germane, anti-suedeze ori anti-franceze”, a constatat el.

Totuşi, pe Nando Sigona ieşirea Regatului Unit din UE l-a făcut să se simtă precum un imigrant, ”forţat” să ceară cetăţenia britanică pentru a-şi asigura statutul legal şi a-şi proteja unitatea familiei. ”Am devenit britanic cu o lună în urmă. Am participat la ceremonie, cu fotografia Reginei alături, numai zâmbete. A fost o experienţă inconfortabilă. Persoana care o oficiază îţi spune că acesta este un loc magnific, te felicită. Dar, în timp ce-i priveam pe ceilalţi europeni, mă întrebam de ce trebuie să fiu fericit. Simţeam că ne-au obligat”, povesteşte italianul.

Începând din 2016, precizează el, peste 130.000 de europeni au cerut paşaport britanic, unii dintre ei văzând în acest document ”un mecanism de apărare” sau ”o poliţă de asigurare împotriva nebuniei care ne înconjoară”.

Ca urmare a Brexitului, copiii din şcoala primară încep să pună întrebări ”pe care nu le-ar fi pus niciodată înainte”, întrucât uneori şcoala acţionează cu foarte puţin tact, susţine mai departe Nando Sigona.

La rândul ei, Bella Schiavo, o studentă britanică în vârstă de 20 de ani care urmează studii hispanice la Universitatea Alcalá de Henares din Madrid, spune că este stresată de Brexit pentru că nu ştie ce se va întâmpla cu bursa ei de studii obţinută prin programul Erasmus şi cu cardul european de sănătate, după ce parlamentul britanic a respins un amendament prin care guvernul lui Boris Johnson ar fi fost obligat să negocieze cu UE rămânerea completă a Regatului Unit în acel program european de schimburi universitare.

Secretarul de stat britanic pentru învăţământ universitar a amintit că apartenenţa la UE nu este o condiţie indispensabilă pentru participarea la Erasmus, ţări precum Turcia sau Serbia făcând de altfel parte din acest program, asigurând că executivul de la Londra va continua să susţină demersul rămânerii în Erasmus. Dar Bella tot nu este liniştită: ”Vom fi afectaţi foarte mult. Dacă nu am fi decis să ieşim din UE eu aş fi avut mult mai multe oportunităţi de a trăi şi studia în 28 de ţări diferite”, regretă ea.

Dincolo însă de programul Erasmus sunt mulţi studenţi comunitari care optează pentru universităţile britanice datorită ofertei lor bogate de studii, remarcă tânărul spaniol Fernando Casamayor, care doreşte să studieze Arheologia şi a găsit pentru această specializare mai multe opţiuni în Regatul Unit decât în UE. Spre deosebire de cazul evocat anterior, el este liniştit, întrucât guvernul britanic a garantat condiţiile de acces şi finanţare pentru tinerii comunitari care sunt deja în Regatul Unit sau vor veni acolo înainte de 31 decembrie 2020.

Costul mediu pentru a urma studiile în Regatul Unit este de circa 10.000 de euro pe an, atât pentru localnici cât şi pentru străini, conform estimării din reportajul agenţiei EFE. Guvernul britanic pune în prezent la dispoziţia oricărui student un împrumut acordat în condiţii speciale. Însă nu se ştie ce se va întâmpla cu această facilitate după Brexit, costurile generate de acest împrumut putând creşte sau poate chiar sistarea programului de ajutor financiar.

Această stare de incertitudine i-a determinat de pildă pe numeroşi liceeni spanioli, care urmează cursuri pentru obţinerea Bacalaureatului Internaţional şi al căror obiectiv este o facultate în străinătate, să se reorienteze.

Directorul British Council Spania, Mark Howard, recunoaşte existenţa acestei incertitudini, dar este optimist. ”Legăturile educaţionale între Spania şi Regatul Unit sunt foarte puternice şi vor continua”, asigură el, amintind că în Regatul Unit sunt în prezent peste 13.000 de studenţi spanioli.

Howard este convins că, indiferent ce s-ar întâmpla odată cu Brexitul, studenţii străini vor fi în continuare atraşi de calitatea sistemului de învăţământ britanic, de flexibilitatea acestuia – peste 45.000 de specializări – şi de conceptul său de educaţie internaţională.

Diplomele vor continua să fie recunoscute şi în viitor, iar rata de angajare a absolvenţilor este de circa 86%, insistă optimistul director al British Council. Privind din perspectiva instituţiilor de învăţământ, el crede că universităţile britanice vor continua să fie interesate de atragerea studenţilor europeni.

Dar comunitatea educaţională se împotriveşte Brexitului, întrucât de măsura în care acesta îi va afecta pe studenţii britanici şi comunitari depinde foarte mult viitorul relaţiilor între Regatul Unit şi UE, notează în concluzie agenţia EFE.AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Nou focar de coronavirus depistat în Prahova. Cinci cadre medicale şi doi pacienţi sunt infectaţi, la Spitalul Judeţean Ploieşti

Publicat

Un nou focar de coronavirus a fost depistat în judeţul Prahova, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti unde cinci cadre medicale şi doi pacienţi sunt infectați.

Directorul SJU Ploieşti, Marius Niculescu, a declarat, luni, pentru AGERPRES, că la nivelul Secţiei de Interne au fost testate pozitiv cinci cadre medicale, respectiv un medic, trei asistente şi o infirmieră, dar şi doi pacienţi, aceştia din urmă fiind deja transferaţi la spitalul suport CFR.

“Activitatea secţiei se desfăşoară cu precauţiile impuse de situaţia existentă. Avem acum 36 de pacienţi internaţi care au fost testaţi negativ, dar care vor fi retestaţi. Pacienţii noi vor fi direcţionaţi la spitalele cu secţii de medicină internă din judeţ”, a precizat directorul SJU Ploieşti.

De la începutul epidemiei şi până în prezent, la nivelul judeţului Prahova au fost confirmate cu noul coronavirus 587 de persoane, cu 18 mai multe faţă de ziua precedentă, dintre care 24 au decedat (trei decese raportate în ultimele 24 de ore), iar 133 au fost declarate vindecate şi externate, arată buletinul de presă al Prefecturii Prahova.

Totodată, în ultimele 24 de ore au mai fost externaţi la cerere 11 pacienţi.

În secţiile de Terapie Intensivă din judeţ destinate îngrijirii pacienţilor cu COVID-19 sunt internate 12 persoane (nouă sunt ventilate mecanic). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO: Proiectul de lege privind carantina și izolarea în cazul persoanelor infectate cu coronavirus, aprobat de Guvern

Publicat

Guvernul a aprobat, luni, un proiect legislativ privind iniţierea unor măsuri igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic, act normativ necesar pentru a “gestiona şi controla” pandemia de COVID -19, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

“Astăzi a fost aprobat în şedinţă de Guvern un proiect legislativ care să iniţieze nişte măsuri igienico-sanitare pentru situaţii desoebite de risc epidemiologic sau biologic. De ce este necesar ? Este necesar pentru a gestiona şi controla pandemia prin care trecem. Aţi putut observa de vineri şi până astăzi modificările de observare sau de abordare a tot ce a însemnat carantină, a tot ce înseamnă izolare, chiar şi internarea în spital”, a declarat Nelu Tătaru, luni, la finalul şedinţei de Guvern.

Ministrul Sănătăţii a precizat că autorităţile evaluează numărul de persoane care au părăsit izolarea sau carantinarea voluntară şi au solicitat punerea în concordanţă cu decizia CCR.

“Dacă e să facem o evaluare de ieri până astăzi, deşi astăzi avem 250 de cazuri noi la 4.600 de teste, avem o diferenţă de număr de pacienţi în spitale de 550. Deci, vă gândiţi că avem 300 de ieri, cu 250, 550 mai puţini pacienţi internaţi, în acest moment, în spitale. Suntem într-un moment în care acest proiect de lege a fost aprobat în şedinţa de Guvern, va merge în regim de urgenţă în Parlament, sper ca un interes naţional, un interes de sănătate publică, sănătatea poporului român să nu lase loc de interpretare politică”, a declarat Tătaru.

Curtea Constituţională a României (CCR) declară că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

250 de cazuri noi de coronavirus și 18 decese în România, în ultimele 24 de ore. Situația pe județe

Publicat

În ultimele 24 de ore, în România au fost înregistrate 250 de cazuri noi de coronavirus, iar 18 persoane infectate au murit, potrivit informării transmise luni de Grupul de Comunicare Strategică.

Până astăzi, 6 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 29.223 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 20.213 pacienți vindecați și 1.200 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate

1. Alba 468
2. Arad 707
3. Argeș 1.016
4. Bacău 677
5. Bihor 696
6. Bistrița-Năsăud 574
7. Botoșani 1.047
8. Brașov 1.698
9. Brăila 251
10. Buzău 644
11. Caraș-Severin 119
12. Călărași 181
13. Cluj 693
14. Constanța 484
15. Covasna 299
16. Dâmbovița 683
17. Dolj 333
18. Galați 1.061
19. Giurgiu 275
20. Gorj 287
21. Harghita 342
22. Hunedoara 664
23. Ialomița 444
24. Iași 1.027
25. Ilfov 793
26. Maramureș 214
27. Mehedinți 208
28. Mureș 764
29. Neamț 980
30. Olt 294
31. Prahova 587
32. Satu Mare 80
33. Sălaj 120
34. Sibiu 673
35. Suceava 4.090
36. Teleorman 165
37. Timiș 538
38. Tulcea 190
39. Vaslui 194
40. Vâlcea 85
41. Vrancea 1.130
42. Mun. București 3.411
43. – 37

TOTAL 29.223

Până astăzi, 1.768 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 05.07.2020 (10:00) – 06.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (10 bărbați și 8 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Mureș, Olt, Prahova și Timiș.

Dintre acestea, 1 deces a fost întregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 5 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 3 decese la persoane de peste 80 de ani.
17 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru 1 deces nu au fost raportate comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 250 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 227 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 771.482 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 306 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 872 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 193.501 lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.996 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vremea, în perioada 6-12 iulie: Multe ploi în prima parte a săptămânii; cald și senin în weekend

Publicat

ploaie

Săptămâna ce debutează mâine ne aduce un context destul de interesant din punct de vedere atmosferic.

Tendințe generale:

Un anticiclon poziționat pe Europa vestică și Oceanul Atlantic determină transportul unei mase de aer de origini polare în prima parte a săptămânii către Europa de Est și centrală.

Datorită contrastului strident de temperatură, țara noastră se va afla sub influența unei arii depresionare ce va determina apariția ploilor, local însoțite de descărcări electrice.

Odată cu orele prânzului de miercuri, un nucleu anticiclonic va adopta o traiectorie vest-est și va străbate mare parte din continent. Această deplasare va înlătura presiunea scăzută, diminuând șansele de ploaie, iar astfel determinând o vreme frumoasa și calda pana la sfârșitul celor 7 zile.

Condiții meteorologice:

Intervalul luni-joi:

Temperaturi:

Luni sunt posibile maxime de pana la 34-35°C în Lunca și Delta Dunării, dar nu mai mult de 18-19°C pe crestele montane.

Marți temperaturile rămân ridicate în zonele sud-estice, atingând din nou valori de 32, poate 33°C, însă remarcăm o scădere dramatica în vest, nord și centru, unde nu vom mai depăși 21°C.

Miercuri masa de aer rece se va afla la maximă intensitate și pătrundere, astfel ca nici măcar în sud și sud-est nu vom mai depăși 24°C. În zonele deluroase și montane va fi răcoare. Ne așteptăm și la multe ploi.

Joi situația bate spre ameliorare. Maximele încep sa crească pana la 26°C în sud, însă rămân modeste la munte, unde va fi locul perfect pentru a scăpa de căldura sufocanta.

Precipitații:

Luni sunt posibile furtuni locale în zonele deluroase și montane ce vor acumula izolat 10-15 l/m² prin sud. Sudul Moldovei poate asista și acesta la ploi/furtuni.

Marți precipitațiile se extind și devin însemnate. Sunt posibile ploi în Delta Dunării, Baragan, Muntenia și Oltenia ce pot acumula pana la 5-10 l/m² sub forma de aversă. Centrul tarii va fi punctul principal și se pot acumula pana la 30-35 l/m².

Miercuri sunt posibile averse mai însemnate doar în sud ce pot aduce pana la 10-15 l/m².

Joi ne așteptăm la maxim câteva ploi slabe la munte. În rest, cerul va fi în mare parte degajat.

Intervalul vineri-duminică:

Temperaturi:

Vineri vor fi probabile maxime de pana la 28°C în Luncq și Deltă, precum și în sud-vestul și sudul extrem. La munte maximele vor fi de 19-20°C.

Sâmbăta temperaturile trec din nou de 30°C în Bărăgan și sud-vest. Maximele cresc la 22°C și la munte.

Duminică ne aduce temperaturi apropiate de cele de sâmbătă ca răspândire și valori, fiind într-o ușoară creștere.

Precipitații:

Nu ne așteptăm la precipitații însemnate în acest interval, iar cele ce vor cădea, vor fi izolate și slabe, în special la munte.

Estimare realizată de pasionați prin intermediul paginii Vremea în România – prognoze, analize, grupul Prognoze Meteo – Vremea în România

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate