Connect with us

ACTUALITATE

Mii de elevi britanici şi din restul Europei, în aşteptarea Brexitului. Ce implicații va avea asupra studenților

Publicat



oameni, cetateni

Mii de elevi britanici şi din restul Europei, de la etapele de studiu mai timpurii şi până la învăţământul universitar, sunt în aşteptarea Brexitului. Pe termen scurt se pare că nu vor fi multe schimbări, dar următoarea generaţie de europeni îşi va vedea instruirea şi viitorul profesional condiţionate de ”divorţul” dintre Regatul Unit şi UE, comentează într-un reportaj agenţia EFE.

Nando Sigona, un italian căsătorit cu o britanică şi care locuieşte la Oxford, este profesor de studii privind migraţia şi refugiaţii la universităţile din Birmingham şi Oxford. El crede că, la fel cum se întâmplă şi într-o familie, sistemul educaţional nu va fi scutit de consecinţele acestui divorţ.

Conform evaluărilor sale, Brexitul va afecta viitoarea generaţie de copii ai străinilor din Regatul Unit, ce reprezintă circa 12% din elevii britanici. Experienţa sa personală şi a multora din cele 170 de familii europene cu care a discutat timp de doi ani pentru a vedea cum vor aborda incertitudinile legate de această ruptură şi impactul ei asupra copiilor le-a sintetizat în cartea ”În umbra Brexitului”.

”Studiul nostru se axează pe impactul asupra copiilor pentru că Brexitul va transforma ţara în următoarele decenii. Deja sunt unii copii care le spun părinţilor lor ”nu îmi vorbi în germană în public””, explică profesorul italian, care speră că cei doi copii ai săi nu vor ajunge să-i ceară să nu vorbească cu ei în italiană.

Dar în timpul campaniei pentru referendumul din 2016 privind Brexitul ”puternicul sentiment anti-imigraţie” existent în Regatul Unit s-a manifestat mai puţin faţă de vest-europeni şi mai mult faţă de ceilalţi, inclusiv faţă de români şi est-europeni în general, remarcă Nando Sigona. ”Aproape întotdeauna acesta s-a manifestat faţă de cei veniţi din afara UE sau faţă de grupurile de comunitari veniţi începând din 2004, precum românii sau polonezii. Niciodată nu au fost tabloide cu mesaje anti-germane, anti-suedeze ori anti-franceze”, a constatat el.

Totuşi, pe Nando Sigona ieşirea Regatului Unit din UE l-a făcut să se simtă precum un imigrant, ”forţat” să ceară cetăţenia britanică pentru a-şi asigura statutul legal şi a-şi proteja unitatea familiei. ”Am devenit britanic cu o lună în urmă. Am participat la ceremonie, cu fotografia Reginei alături, numai zâmbete. A fost o experienţă inconfortabilă. Persoana care o oficiază îţi spune că acesta este un loc magnific, te felicită. Dar, în timp ce-i priveam pe ceilalţi europeni, mă întrebam de ce trebuie să fiu fericit. Simţeam că ne-au obligat”, povesteşte italianul.

Începând din 2016, precizează el, peste 130.000 de europeni au cerut paşaport britanic, unii dintre ei văzând în acest document ”un mecanism de apărare” sau ”o poliţă de asigurare împotriva nebuniei care ne înconjoară”.

Ca urmare a Brexitului, copiii din şcoala primară încep să pună întrebări ”pe care nu le-ar fi pus niciodată înainte”, întrucât uneori şcoala acţionează cu foarte puţin tact, susţine mai departe Nando Sigona.

La rândul ei, Bella Schiavo, o studentă britanică în vârstă de 20 de ani care urmează studii hispanice la Universitatea Alcalá de Henares din Madrid, spune că este stresată de Brexit pentru că nu ştie ce se va întâmpla cu bursa ei de studii obţinută prin programul Erasmus şi cu cardul european de sănătate, după ce parlamentul britanic a respins un amendament prin care guvernul lui Boris Johnson ar fi fost obligat să negocieze cu UE rămânerea completă a Regatului Unit în acel program european de schimburi universitare.

Secretarul de stat britanic pentru învăţământ universitar a amintit că apartenenţa la UE nu este o condiţie indispensabilă pentru participarea la Erasmus, ţări precum Turcia sau Serbia făcând de altfel parte din acest program, asigurând că executivul de la Londra va continua să susţină demersul rămânerii în Erasmus. Dar Bella tot nu este liniştită: ”Vom fi afectaţi foarte mult. Dacă nu am fi decis să ieşim din UE eu aş fi avut mult mai multe oportunităţi de a trăi şi studia în 28 de ţări diferite”, regretă ea.

Dincolo însă de programul Erasmus sunt mulţi studenţi comunitari care optează pentru universităţile britanice datorită ofertei lor bogate de studii, remarcă tânărul spaniol Fernando Casamayor, care doreşte să studieze Arheologia şi a găsit pentru această specializare mai multe opţiuni în Regatul Unit decât în UE. Spre deosebire de cazul evocat anterior, el este liniştit, întrucât guvernul britanic a garantat condiţiile de acces şi finanţare pentru tinerii comunitari care sunt deja în Regatul Unit sau vor veni acolo înainte de 31 decembrie 2020.

Costul mediu pentru a urma studiile în Regatul Unit este de circa 10.000 de euro pe an, atât pentru localnici cât şi pentru străini, conform estimării din reportajul agenţiei EFE. Guvernul britanic pune în prezent la dispoziţia oricărui student un împrumut acordat în condiţii speciale. Însă nu se ştie ce se va întâmpla cu această facilitate după Brexit, costurile generate de acest împrumut putând creşte sau poate chiar sistarea programului de ajutor financiar.

Această stare de incertitudine i-a determinat de pildă pe numeroşi liceeni spanioli, care urmează cursuri pentru obţinerea Bacalaureatului Internaţional şi al căror obiectiv este o facultate în străinătate, să se reorienteze.

Directorul British Council Spania, Mark Howard, recunoaşte existenţa acestei incertitudini, dar este optimist. ”Legăturile educaţionale între Spania şi Regatul Unit sunt foarte puternice şi vor continua”, asigură el, amintind că în Regatul Unit sunt în prezent peste 13.000 de studenţi spanioli.

Howard este convins că, indiferent ce s-ar întâmpla odată cu Brexitul, studenţii străini vor fi în continuare atraşi de calitatea sistemului de învăţământ britanic, de flexibilitatea acestuia – peste 45.000 de specializări – şi de conceptul său de educaţie internaţională.

Diplomele vor continua să fie recunoscute şi în viitor, iar rata de angajare a absolvenţilor este de circa 86%, insistă optimistul director al British Council. Privind din perspectiva instituţiilor de învăţământ, el crede că universităţile britanice vor continua să fie interesate de atragerea studenţilor europeni.

Dar comunitatea educaţională se împotriveşte Brexitului, întrucât de măsura în care acesta îi va afecta pe studenţii britanici şi comunitari depinde foarte mult viitorul relaţiilor între Regatul Unit şi UE, notează în concluzie agenţia EFE.AGERPRES

ACTUALITATE

Tablou ”Salvator Mundi”, realizat de un discipol al lui Leonardo da Vinci, recuperat din apartamentul unui napolitan

Publicat

Sursa foto: identitainsorgenti

Un tablou ”Salvator Mundi”, realizat în atelierul lui Leonardo da Vinci, expus într-o biserică din Napoli, a fost recuperat din apartamentul unui napolitan, deşi dispariţia sa trecuse neobservată din cauza pandemiei, informează AFP marţi.

Tabloul furat – reprezentându-l pe Hristos ”mântuitor al lumii” – era expus în muzeul bazilicii San Domenico Maggiore, care face parte dintr-un celebru complex monastic din centrul istoric al oraşului Napoli.

Potrivit procurorului din Napoli Giovanni Melillo, nu a fost înregistrată nicio plângere. ”Am contactat preotul, care nu era la curent cu dispariţia, întrucât încăperea unde era conservat nu mai fusese deschisă de trei luni”. Muzeele italiene au fost deschise pentru foarte puţin timp în ultimele circa 10 luni din cauza pandemiei de coronavirus.

Potrivit imaginilor difuzate de poliţie, tabloul era aşezat în centrul unui mare alcov cu porţi gigantice din lemn, prevăzut cu o cheie veche păstrată într-un seif.

Ancheta este în curs, dar ”este plauzibil să fie un furt comandat de o organizaţie care se ocupă de comerţul internaţional de artă”, a adăugat procurorul în faţa presei din Napoli, luni seară.

Tabloul a fost recuperat sâmbătă după ce a fost găsit într-un dulap al unui comerciant de 36 de ani care spune că l-a cumpărat de la ”talcioc”. Din dormitorul acestuia a fost confiscată şi o armă de foc.

Alfredo Fabbrocini, care a coordonat operaţiunea poliţiei, a menţionat o anchetă ”complexă” şi şi-a exprimat ”marea satisfacţie că un bun de o aşa mare importanţă a fost restituit oraşului Napoli”.

Biserica San Domenico Maggiore, care a mai căzut pradă jefuitorilor şi în trecut, adăposteşte o colecţie de opere importante. Unele dintre acestea au fost puse deja la adăpost în muzeele din Napoli, cum ar fi tablouri de Caravaggio, Rafael şi Tiziano.

Un ”Salvator Mundi”, adjudecat pentru 450 de milioane de dolari

În 2017, un tablou ”Salvator Mundi”, atribuit lui Leonardo da Vinci, a fost cumpărat pentru 450 de milioane de dolari de autorităţile din Emiratele Arabe Unite, a anunţat la vremea respectivă Muzeul Luvru din Abu Dhabi.

Tabloul acesta, cu dimensiuni de 65 de centimetri pe 45 de centimetri, care îl înfăţişează pe Hristos pe un fundal întunecat, binecuvântând lumea cu o mână şi ţinând un glob transparent în cealaltă, a fost atribuit în 2010 lui Leonardo da Vinci, după cercetări aprofundate contestate încă de anumiţi experţi.

În 2019 însă, în timp ce Franţa şi Italia marcau 500 de ani de la moartea maestrului italian, tabloul cel mai scump din lume, pe care autorităţile sperau să-l împrumute, a fost de negăsit.

tul secolului al XVI-lea, precizează muzeul bazicilii pe site-ul său de internet. A fost cel mai probabil cumpărat la Milano de un consilier şi ambasador al lui Carol Quintul.

”Salvator Mundi” atribuit lui Leonardo da Vinci, precum şi cel din muzeul napolitan au fost expuse împreună la Napoli în 2015 în timpul unei expoziţii organizate cu ocazia unei vizite a papei Francisc în acest oraş.

Iconografia ”Salvator Mundi” se inspiră dintr-o reprezentare a lui Hristos în epoca bizantină, preluată apoi de pictorii flamanzi.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Companiile aeriene internaţionale susţin crearea unui certificat paneuropean de vaccinare anti-COVID-19

Publicat

Liniile aeriene globale, care formează Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (International Air Transport Association – IATA), şi-au exprimat marţi sprijinul faţă de crearea unor certificate de vaccinare împotriva COVID-19, cu care pasagerii să poată zbura liber prin Europa, fără a mai fi obligaţi să efectueze teste PCR, relatează EFE.

Propunea acestui certificat digital, prezentat de prim-ministrul elen, Kyriakos Mitsotakis, “ar trebui adoptată urgent de Comisia Europeană (CE) şi de ţările membre”, a precizat directorul IATA, Alexandre de Juniac, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintei CE, Ursula von der Leyen.

Punerea sa în aplicare ar contribui ca Uniunea Europeană să beneficieze de reîntoarcerea la libertatea de mişcare, a adăugat De Juniac, care va părăsi conducerea IATA la 31 martie.

“Un certificat paneuropean de vaccinare, reciproc recunoscut (de ţările UE), ar fi un pas important pentru ca guvernele să dobândească încredere pentru a îşi deschide frontierele iar pasagerii să poată zbura fără barierele create de carantine”, a subliniat responsabilul IATA.

Propunerea Greciei va fi dezbătută joi, 21 ianuarie, în cadrul unei reuniuni online la care vor participa liderii Uniunii Europene.

Potrivit lui Alexandre de Juniac, “ne aflăm în cele mai negre zile ale pandemiei, dar măsuri energice, combinate cu programele de vaccinare, trebuie să ne ofere speranţa că putem restabili libertatea de mişcare în siguranţă, ceea ce va salva locuri de muncă, va reconecta familiile şi va revigora economia”.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Germania a raportat aproape o mie de decese de COVID-19 în ultimele 24 de ore

Publicat

steag germania

Germania a înregistrat aproape o mie de decese de COVID-19 în ultimele 24 de ore, în timp ce cifra contagierilor a fost de 11.369, potrivit datelor Institutului Robert Koch (RKI) de virusologie actualizate luni la miezul nopţii, relatează EFE.

Numărul total al contagierilor la declanşarea pandemiei a ajuns la 2.052.028, iar cel al morţilor la 47.622, dintre care 989 într-o singură zi.

Numărul maxim al contagierilor s-a înregistrat la 18 decembrie, cu 33.777 noi infecţii, iar cel al deceselor la 14 ianuarie, cu 1.244 de morţi în 24 de ore.

Aproximativ 1.716.200 de persoane au fost declarate vindecate iar cazurile active se cifrează la 302.326, potrivit estimărilor RKI.

În ansamblul ţării, incidenţa acumulată în ultimele 7 zile a ajuns la 131,5 cazuri la 100.000 de locuitori, iar numărul infecţiilor înr-o singură săptămâna la 109.365.

Numărul pacienţilor cu COVID-19 din unităţile de terapie intensivă era luni de 5.003 – cu 32 în plus – dintre care 2.869 – mai mult cu 57 % – au nevoie de respiraţie asistată, potrivit datelor Asociaţiei Interdisciplinare pentru Medicină Intensivă şi de Urgenţă (DIVI).

Într-o singură zi s-au înregistrat 547 noi internări de pacienţi cu COVID-19 la ATI, în timp ce alţi 515 au ieşit de la terapia intensivă, potrivit RKI.

Din 26 decembrie, numărul persoanelor din Germania care au primit deja prima doză de vaccin împotriva COVID-19 a ajuns la 1.139.297, reprezentând 1,4 % din populaţia, iar alte 6.581 de persoane au primit şi a doua doză de vaccin (rapel).

În ţară continuă să fie închise, de la mijlocul lunii decembrie, şcolile şi centrele comerciale neesenţiale. Rămân de asemenea închise activităţile din sectorul de agrement, cultură şi gastronomie, după măsurile de restricţie impuse la începutul lunii noiembrie. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Serbia lansează campania cu vaccinul dezvoltat de compania chineză Sinopharm

Publicat

Campania de vaccinare cu serul dezvoltat de compania chineză Sinopharm a început marţi în Serbia după ce utilizarea acestui vaccin a primit avizul agenţiei naţionale competente, au informat autorităţile ţării citate de EFE.

Primul care a fost vaccinat a fost ministrul sârb al sănătăţii, Zlatibor Loncar, care le-a cerut cetăţenilor să se înregistreze pentru primirea vaccinului, potrivit agenţiei sârbe de ştiri Tanjug.

“Este singurul mod pentru a ne proteja şi a reveni la viaţa normală”, a declarat Loncar, reamintind că în actuala campanie se foloseşte şi vaccinul produs de compania Pfizer/BioNTech şi cel rusesc Sputnik V.

Agenţia pentru Medicamente şi Dispozitive Medicale din Serbia (ALIMS) şi-a dat luni seară avizul pentru primele 100.000 dintre cele un milion de doze de vaccin de la Sinopharm care au ajuns sâmbătă în ţară.

Până în prezent au ajuns în Serbia peste 40.000 de doze din vaccinul produs de Pfizer/BioNTech şi 2.400 de doze de Sputnik V.

Alte 250.000 de doze din vaccinul rusesc Sputnik V sunt aşteptate să sosească în cursul acestei săptămâni.

Autorităţile au făcut apel cetăţenilor să se înscrie masiv în programul de vaccinare, indiferent de producător, deşi sârbii au posibilitatea să opteze pentru un anumit vaccin în momentul în care se înregistrează.

Serbia, o ţară cu 7 milioane de locuitori, a raportat în ultimele 24 de ore 1.578 noi contagieri şi 21 de decese de COVID-19.

În prezent în spitale se află internate 5.214 de persoane, dintre care 182 sunt conectate la dispozitive de ventilaţie.AGERPRES

Citește mai departe