Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Agriculturii va administra o schemă de finanţare a producţiei de energie regenerabilă

Publicat

energie
Arhivă foto

Companiile din sectorul agricol și alimentar vor putea accesa o schemă de finanțare administrată de Ministerul Agriculturii pentru producția de energie regenerabilă destinață autoconsumului.

A fost publicat, în 12 mai a.c., Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 70/2023 prin care se instituie o nouă schemă de ajutor de stat, finanţată din Fondul pentru Modernizare, cu un buget total de 500 milioane euro care se va implementa în perioada 2023-2028, notează ZF.

În baza acestei scheme, se vor lansa mai multe apeluri de proiecte, cu un buget mediu anual de 150 milioane euro, cu scopul de a finanţa noi capacităţi de producţie a energiei solare şi eoliene, dar şi a capacităţilor de stocare a energiei produse de aceste instalaţii.

Beneficiari eligibili sunt companiile care desfăşoară activităţi în baza claselor CAEN 01 – Agricultură, vânătoare şi servicii conexe, 10 – Industria alimentară şi 11 – Fabricarea băuturilor.

Aceştia trebuie să consume minim 70% din energia produsă de noile instalaţii.

Valoarea maximă a finanţării nerambursabile variază în funcţie de tehnologie şi puterea instalată, plafonul fiind de 1.000.000 EUR/MW pentru centrale fotovoltaice de maxim 1 MW, şi 500.000 EUR/MW pentru centrale fotovoltaice cu putere mai mare de 1 MW. Pentru energie eoliană, plafoanele sunt cu 40% mai mari pe fiecare dintre cele două segmente de putere.

Principalul criteriu pentru departajarea proiectelor va fi valoarea grantului solicitat, acordându-se cel mai mare scor proiectelor care solicită cel mai mic grant / MW.

Ministerul Agriculturii va administra o schemă de finanţare a producţiei de energie regenerabilă. Investiţiile în energie regenerabilă pentru autoconsum sunt importante pentru toate companiile din industrie

Acest criteriu va cântări 70% din punctajul total.

Celelalte criterii vor fi definite în Ghidul solicitantului, care urmează să fie publicat de Ministerul Agriculturii.

Deocamdată, nu a fost anunţat un calendar pentru lansarea primului apel, însă în ordinul aprobat se menţionează că derularea şi implementarea schemei va începe după aprobarea finanţării acesteia de către Banca Europeană de Investiţii.

Investiţiile în energie regenerabilă pentru autoconsum sunt importante pentru toate companiile din industrie, în special pentru cele din sectorul agricol şi alimentar, deoarece costurile cu energia electrică se transpun în preţurile finale ale produselor, iar cele două sectoare vizate de prezenta schemă sunt responsabile pentru fabricarea unor produse de bază.

Ca urmare, eficientizarea şi reducerea costurilor acestor companii ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra preţurilor.

Un element care contribuie la această eficientizare este instalarea de capacităţi de stocare, care vor oferi beneficiarilor posibilitatea de a utiliza o cantitate cât mai mare din energia pe care o produc fără a tranzita reţeaua de distribuţie, evitând astfel costuri suplimentare.

Ministerul Agriculturii va administra o schemă de finanţare a producţiei de energie regenerabilă. Preţul pentru energia electrică este plafonat pentru operatorii economici din domeniul industriei alimentare

În prezent, preţul pentru energia electrică este plafonat pentru operatorii economici din domeniul industriei alimentare, precum şi pentru cei din domeniul agriculturii şi pescuitului la valori între 1 şi 1,3 lei/kwh, în conformitate cu legea 357/2022, ceea ce oferă o stabilitate în industrie.

Cu toate acestea, plafonarea se va încheia în luna martie 2025.

Până la acea dată, dacă schema ar fi implementată în perioada următoare, ar exista timp pentru montarea şi punerea în funcţiune a noilor instalaţii de energie regenerabilă, care vor contribui la diminuarea costurilor cu energia electrică după ridicarea plafonului, evitând astfel un nou val de inflaţie.

Un alt beneficiu pe care îl aduce implementarea schemei de finanţare propusă de Ministerul Agriculturii este diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin creşterea procentului de energie regenerabilă in mixul energetic naţional, contribuind astfel la obiectivele României şi ale Uniunii Europene privind decarbonizarea.

Ministerul Agriculturii va administra o schemă de finanţare a producţiei de energie regenerabilă. Ce nu cuprinde schema

În plus, descentralizarea producţiei de energie electrică prin aducerea locului de producţie aproape de locul de consum are un impact pozitiv asupra gradului de încărcare a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, asigurând capacităţi pentru noi producători şi consumatori la nivelul infrastructurii existente.

În cazul unor apeluri similare, solicitanţii au avut la dispoziţie o perioadă de numai 2-3 luni pentru pregătirea şi depunerea aplicaţiilor de la momentul anunţării apelului, ceea ce se poate dovedi dificil sau chiar imposibil, în cazul în care pregătirea documentaţiei necesare nu este demarată din timp.

Schema publicată nu cuprinde detalii referitoare la conţinutul dosarelor care se vor depune, însă, pe baza experienţei cu alte scheme de finanţare, sugerăm companiilor interesate să verifice documentele cu privire la drepturile asupra imobilului unde se vor amplasa noile centrale regenerabile, să demareze realizarea studiilor de fezabilitate şi a analizei cost beneficiu, precum şi procesul de aprobare internă a proiectului, astfel încât să fie pregătite să finalizeze documentaţia într-un termen destul de scurt în momentul lansării apelului de proiect.

În concluzie, schema de finanţare a energiei regenerabile aprobată de MADR reprezintă o oportunitate importantă pentru industrie. Implementată în timp util, această schemă ar putea avea efecte pozitive în ceea ce priveşte inflaţia, contribuind totodată la un mediu mai curat, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia produsă din surse convenţionale.

Sursa: MediaFax

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe