EDUCATIE
Ministerul Cercetării a lansat programul de burse şi premii „Henri Coandă” pentru elevi şi studenţi

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat luni programul de burse și premii „Henri Coandă” pentru elevi și studenți.
Bursele „Henri Coandă” se adresează elevilor şi studenţilor din România care participă la competiţii internaţionale care presupun realizarea unei soluţii tehnice.
Aceştia vor putea fi sprijiniţi prin intermediul unei burse de cercetare, în valoare maximă de 100.000 de lei, fiind posibilă acordarea unui număr maxim de 20 burse de cercetare pentru 20 echipe de elevi şi studenţi, în limita maximă a bugetului alocat.
Bursele de cercetare se acordă competiţional, pe baza unui proiect de cercetare-dezvoltare sau inovare, la solicitarea unui grup format dintr-un mentor şi minimum doi membri ai echipei de proiect care au calitatea de elevi ai învăţământului secundar şi/sau ai învăţământului terţiar non-universitar sau studenţi din instituţiile de învăţământ superior acreditate în România, care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare sau inovare pentru participarea la competiţii tehnico-ştiinţifice internaţionale.
Activitatea de cercetare se desfăşoară cu sprijinul unei organizaţii-gazdă care poate fi o unitate/instituţie de învăţământ şi/sau organizaţie de cercetare publică sau privată din România.
Mentorii au calitatea de coordonator ştiinţific al proiectului de cercetare-dezvoltare sau inovare şi sunt responsabili, în raport cu organizaţia-gazdă, de implementarea proiectului şi de atingerea rezultatelor propuse.
Aplicaţiile se depun exclusiv în format electronic, până pe 17 aprilie 2023.
Durata unei burse de cercetare acordate prin program este de maximum 12 luni.
Ministerul Cercetării a lansat programul de burse şi premii „Henri Coandă” pentru elevi şi studenţi. Fiecare bursă de cercetare corespunde unui proiect de cercetare sau inovare
Fiecare bursă de cercetare corespunde unui proiect de cercetare sau inovare a cărui durată coincide cu durata bursei solicitate.
Fiecare proiect corespunzător bursei de cercetare se evaluează individual pentru acordarea finanţării. La sfârşitul contractului se depune un raport final de evaluare.
Bursa de cercetare se acordă pentru susţinerea activităţii de cercetare şi realizare a proiectului în vederea participării la competiţia tehnico-ştiinţifică internaţională.
Cheltuielile de personal, inclusiv pentru elevii şi studenţii parte din echipă, nu pot depăşi 50% din valoarea bursei.
Totodată, pentru prima oară în ţara noastră, în anul 2023, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării premiază rezultatele deosebite ale elevilor şi studenţilor români, obţinute la concursuri internaţionale, care au presupus realizarea unui bun, serviciu sau a unei aplicaţii specifice cercetării aplicative şi inovării.
Ministerul Cercetării a lansat programul de burse şi premii „Henri Coandă” pentru elevi şi studenţi. Premiile „Henri Coandă” se acordă individual
Elevii şi studenţii care au participat la o astfel de competiţie, individual sau în echipă, şi au obţinut premiul I, II sau III, în 2022 sau 2023 sunt încurajaţi să aplice la Premiile Henri Coandă.
Premiile Henri Coandă se acordă individual, pentru fiecare membru al echipei, astfel: 15.000 lei pentru locul I, 9.000 lei pentru locul II, 6.000 lei pentru locul III.
Aplicaţiile se depun exclusiv în format electronic, până pe 17 aprilie 2023.
Sursa: MediaFax
ACTUALITATE
Aproape 1,9 milioane de copii care merg la grădiniță sau școală vor primi fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie

Aproximativ 1,9 milioane de copii care merg la grădiniţă sau la şcoală vor primi în anul şcolar 2024 – 2025 fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie proaspete, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
„Guvernul a luat astăzi mai multe decizii luate care pregătesc viitorul an şcolar. Aproape 1,9 milioane de copii care merg la grădiniţă sau la şcoală vor primi în continuare fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie proaspete.
Continuă astfel programul pentru şcoli al României de care au beneficiat aproximativ 1,8 milioane de copii în cursul anului precedent, iar acest program continuă şi se extinde. Bugetul total al programului depăşeşte 760 de milioane de lei din care peste 86 de milioane reprezintă ajutorul financiar alocat de către Uniunea Europeană”, a spus Mihai Constantin într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Acesta a adăugat că, săptămânal, copiii din grădiniţe şi şcoli până în clasa a opta inclusiv vor primi câte două porţii de fructe şi legume, trei porţii de lapte sau lactate, două porţii de produse lactate şi cinci produse de panificaţie.
„În plus, ei vor fi şi învăţaţi de ce este important să mâncăm sănătos prin acţiuni educative despre nutriţie incluse în acest program. Programul este finanţat de către Ministerul Agriculturii, dar derularea sa efectivă cade în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi în responsabilitatea directorilor grădiniţelor şi şcolilor care răspund de buna desfăşurare a acestui program”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
susa: Agerpres

Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres

Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT

Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres