Cea de-a XVI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest îşi deschide porţile săptămâna viitoare, în pavilionul B2 al Complexului Romexpo. Vor fi prezenți peste 200 de expozanţi din întreaga ţară şi din Republica Moldova, alături de institute culturale cu reprezentanţe la Bucureşti.

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Editorilor din România, ediţia din acest an va fi deschisă oficial miercuri, 24 mai, la ora 12,00, la scena ARENA. În cadrul ceremoniei de deschidere au fost invitaţi ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, ambasadorul Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, alături de preşedintele AER, Grigore Arsene.

În deschidere, recital al Corului Naţional de Cameră Madrigal

În anul în care sărbătoreşte şase decenii de activitate neîntreruptă, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” deschide ediţia a XVI-a a Bookfest intonând imnurile naţionale ale României şi Italiei. De asemenea, va susţine un recital în cadrul primei zile a Salonului de carte, de la ora 13,30, repertoriul urmând să cuprindă lucrări din Renaşterea italiană, precum şi compoziţii româneşti.

Şi la această ediţie, organizatorii romit reduceri spectaculoase, circa un milion de volume, dintre care 3.000 de titluri noi, peste 400 de lansări de carte şi dezbateri, peste 60 de evenimente dedicate copiilor, cu participarea celor mai îndrăgiţi autori români, mese rotunde dedicate stării culturii scrise şi recitaluri muzicale.

Evenimentele vor avea loc atât la standurile expozanţilor, cât şi în spaţiile special amenajate în cadrul Bookfest: trei scene, două cafenele, un cinema şi un stand dedicat copiilor, Bookfest Junior, intrarea publicului fiind liberă, ca la toate ediţiile anterioare.

Invitatul de onoare al acestei ediţii este Italia, care le propune iubitorilor de carte un program amplu, ce cuprinde peste 30 de evenimente de la lansări de carte, la dezbateri şi acţiuni pentru copii.

La fel ca la toate evenimentele Bookfest, intrarea publicului va fi liberă atât în cadrul Salonului de carte, cât şi la toate evenimentele şi proiectele interactive programate pe durata acestuia, programul de vizitare fiind: miercuri, 24 mai 10,00 – 20,00; joi, 25 mai 10,00 – 20,00; vineri, 26 mai 10,00 – 21,00; sâmbătă, 27 mai 10,00 – 21,00 şi duminică, 28 mai – 10,00 – 20,00.

Programul complet şi actualizat al evenimentelor va fi afişat pe pagina www.bookfest.ro.

Un proiect cofinanţat de Ministerul Culturii, Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o ediţie internaţională la Chişinău.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România, cu sprijinul Ambasadei Italiei din Bucureşti, al Agenţiei Italiene pentru Comerţ Exterior şi al Institutului Italian de Cultură din Bucureşti.

Agerpres

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat joi că Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o perioadă de „împărtășire a patimilor cu Hristos”, prin care ne ridicăm din moartea păcatului și din întunericul greutăților.

Înaltul ierarh ortodox a evidențiat că în Sfânta și Mare Joi sărbătorim „iubirea smerită și îndelungată răbdare” a Mântuitorului Iisus Hristos.

Întâistătătorul BOR a oficiat în Joia Mare Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului Timotei Prahoveanul.

„Astăzi Biserica Noastră prăznuieşte Sfânta şi Marea Joi.

În această zi, spune Sinaxarul acestei zile, facem pomenirea a patru evenimente, şi anume: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de Taină, sau încredinţarea Sfintelor Taine, rugăciunea din Ghetsimani, cea cea mai presus de fire, şi vânzarea sau trădarea lui Iuda. (…)

Această înşiruire de evenimente sfinte şi lucrări mari în viaţa Mântuitorului ne arată că, de fapt, noi prăznuim iubirea smerită şi îndelung răbdarea Mântuitorului Iisus Hristos. (…)

Această Sfântă şi Mare Săptămână a Sfintelor Pătimiri este o împreună pătimire cu Hristos, ca împreună cu El să înviem din moartea păcatului şi din întunericul greutăţilor şi încercărilor şi aşa putem cânta în Noaptea de Paşte ‘Ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase Dumnezeule, astăzi împreună cu Tine înviez din morţi”, a spus Patriarhul la finalul slujbei.

Patriarhul Daniel a evidenţiat că la Cina cea de Taină Mântuitorul Iisus Hristos „a înlocuit Paştile Vechi cu Paştile Noi”.

„Paştile Vechi, iudaice, sărbătoreau ieşirea Poporului ales, condus de Moise, din Egipt şi trecerea prin Marea Roşie.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere

Paştile Noi înseamnă trecerea lui Hristos prin sângele crucii, sau jertfa crucii şi eliberarea nu din robia Egiptului, ci din robia păcatului, a iadului şi a morţii, prin Înviere. De aceea, Sfântul Apostol Pavel numeşte pe Hristos Paştele Nostru. (…)

Ceea ce instituie Iisus este o realitate cu totul nouă. Nici un evreu când a serbat Paştele nu a spus că pâinea este trupul său şi vinul este sângele său.

Aici vedeam că Mântuitorul Iisus Hristos, spre sfârşitul Paştilor iudaice instituie Paştile Noi, sau Noul Paşte, care este El Însuşi.

Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere.

Prin el se face trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. De aceea, Hristos este Paştele Nostru: El ne trece din lumea aceasta, în care viaţa este amestecată cu suferinţa, la o viaţă nouă, la viaţă fără de moarte şi fără suferinţă”, a explicat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Ce este Sfânta și Marea Joi

Patriarhul a mai arătat că Sfânta şi Marea Joi este „o zi a Sfintei Euharistii, dar şi o zi în care se sfinţeşte Marele Mir, pentru că Hristos este Marele Mir”, fiind „unsul lui Dumnezeu”.

La Proscomidie (prima parte a Sfintei Liturghii) a fost scos un Sfânt Agneţ special (pecetea pe care preotul o scoate cu copia din cea dintâi prescură folosită la Proscomidie, în care se disting mai bine literele sigiliului: Is. Hs. Ni. Ka., şi o aşează apoi pe Sfântul Disc, după care, prin sfinţire, se va preface în Sfântul Trup al Domnului, cel jertfit pe Cruce) care a fost sfinţit la Sfânta Liturghie, apoi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti.

Miridele rezultate (părticele mărunte de pâine, scoase de către preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie şi aşezate pe disc, alături de Sfântul Agneţ), sunt folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale.

Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii

Biserica Ortodoxă a crezut totdeauna că, din pâinile aşezate pe Sfântul Disc, numai Agneţul se preface în timpul epiclezei (rugăciune sacerdotală ce urmează după cuvintele de instituire a euharistiei, rostită de către preot, invocând trimiterea Duhului Sfânt peste darurile de pâine şi vin în vederea prefacerii lor în adevăratul trup şi sânge al Mântuitorului), în Trupul Mântuitorului, iar miridele doar se împărtăşesc de sfinţenia pe care o primesc de la Sfântul Agneţ, lângă care sunt aşezate.

La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos.

Este o seară de sfântă priveghere, de rugăciune, de simţire, împreună cu Mântuitorul, a înfricoşătoarelor Sale patimi, pe care le-a răbdat pentru mântuirea noastră.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. În toate Bisericile Ortodoxe, în Joia Mare este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

În Joia Mare, în toate Bisericile Ortodoxe este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului.

Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paştele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului binecuvântate cu Trupul şi Sângele Său.

Iubirea lui Hristos care se dăruieşte în Cina cea de Taină este iubirea Sa mântuitoare mai tare decât păcatul şi moartea, cum va arăta pe Cruce când iartă pe cei ce-L răstignesc, iar după înviere îl iartă pe Petru care, din frică, s-a lepădat de Iisus.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Program slujbe la Catedrala Patriarhală

Slujbele din Săptămâna Sfintelor Pătimiri se vor desfăşura, în zilele următoare, la Catedrala Patriarhală, după următorul program:

* Slujba Vecerniei din Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie) cu scoaterea Sfântului Epitaf (8,00 – 11,00) va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale;

– în intervalul orar 11,30 – 16,50, credincioşii vor avea posibilitatea să se închine şi să treacă pe sub Sfântul Epitaf în Catedrala Patriarhală;

– între orele 17,00 – 20,30 va fi săvârşită Denia Prohodului Domnului şi va avea loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu Sfântul Epitaf.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Sâmbata Mare și Sfintele Paști

*** Sfânta şi Marea Sâmbătă (15 aprilie):

* între orele 8,00 – 12,30, se vor oficia Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;

* în intervalul orar 13,00 – 19,00, Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.

*** Învierea Domnului – Sfintele Paşti (16 aprilie):

* la ora 00,00, Sfânta Lumină va fi oferită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ierarhilor, preoţilor şi diaconilor prezenţi în pridvorul din faţa Reşedinţei Patriarhale. Apoi, aceştia vor oferi Sfânta Lumină credincioşilor pe culoarele special amenajate;

* Slujba Învierii va fi săvârşită în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată ulterior în interiorul acesteia. Agerpres

Tradiţionalul Târg de Florii de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român va alea loc în perioada 7 şi 9 aprilie, între orele 10.00 şi 18.00.

„Duminica cea de pe urmă din Păresimi sau din Postul Mare este cunoscută sub numele de Florii, Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarelor.

De peste 20 de ani, Muzeul Naţional al Ţăranului Român ţine această sărbătoare şi îşi aşteaptă vizitatorii, timp de trei zile, la primul eveniment cu meşteri de peste an”, a transmis, joi, MNŢR.

Publicul este aşteptat cu ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, podoabe, dar şi cu cozonaci şi prăjituri de casă, turtă dulce, miere de albine, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă şi dulceţuri.

De asemenea,vizitatorii sunt invitaţi să răsfoiască, să citească şi să-şi îmbogăţească biblioteca cu publicaţiile muzeului: cărţi cu teme etnologice, cărţi-obiect, albume ori revista „Martor”.

Preţurile biletelor de intrare sunt următoarele: adulţi – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 3 lei. Biletele pot fi achiziţionate şi online pe booktes.com.

AGERPRES este partener al evenimentului.

„În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce peşte. Merg la Biserică ducând flori şi se întorc ducând mâţişori de salcie.

Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie şi o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuinţări.

Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor.

Cum este vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu albească (încărunţească) la fel ca pomii aflaţi în floare”, nota Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti” (Humanitas, 1998). Agerpres

Muzeul Naţional de Artă Contemporană celebrează, pe 16 martie, fenomenul culturii vizuale contemporane din România prin „decontul vizual” al celor 192 de noutăţi din colecţia muzeului. De asemenea va avea loc și o dezbatere publică cu invitaţi internaţionali, ce deschide o noutate a sezonului – seria de conferinţe publice MNAC International Academy, informează un comunicat transmis AGERPRES.

Evenimentul este deschis cu prima ediţie a dezbaterii publice MNAC International Academy cu invitaţii speciali Frances Morris – director, Tate Modern, dr. Zoran Eric – curator independent, fost curator şef la Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad (ambii membri ai juriului în sesiunea de achiziţii publice de artă, MNAC 2022) şi artista Ana Maria Micu.

„MNAC International Academy este un concept de eveniment hibrid, la graniţa dintre colocviu academic şi întruniri profesionale informale, care îmbină conferinţele cu artişti, discursurile despre practici curatoriale, analiza critică, relatările de călătorie etc.

O sesiune durează 90 de minute şi are un număr fix de trei vorbitori, fiecare reprezentând altă disciplină, generaţie şi ţară.

Conceptul s-a născut din acumularea de energie creativă şi socială din cei peste 30 de ani ai mei de călătorii prin diversele lumi ale culturii plastice. S-au legat colaborări şi prietenii, s-au trăit triumfuri şi eşecuri în vremurile acelea haotice: în deceniul ’90 cel lung, entuziast şi dureros; apoi în frenezia amăgitoare a anilor 2000; iar după aceea, în al doilea deceniu captivant, greu şi insomniac al secolului XXI”, a spus Călin Dan, director MNAC, citat în comunicat

În încheiere, la etajul 4 în spaţiul Dialog, se va deschide o nouă expoziţie a studenţilor, în care şapte tineri artişti aflaţi la început de drum se angrenează într-un nou exerciţiu colectiv de creaţie şi curatoriat.

Vernisajul expoziţiei celor mai recente achiziţii de artă PULS 22 va începe la ora 19,00. Agerpres