ECONOMIE
Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 3,7 miliarde lei

Ministerul Finanțelor a efectuat joi, 25 mai 2023, un împrumut de 3,7 miliarde lei de la bănci prin intermediul unei licitații de obligațiuni, având o valoare nominală de 300 milioane lei, la un randament anual de 7,49%.
Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2038, la licitaţie participând şapte dealeri primari.
Volumul total al cererii a fost de 5,4 miliarde lei, din care ofertele competitive au însumat 5,33 miliarde lei, iar cele necompetitive 75 milioane lei.
Din suma totală adjudecată, de 3,7 miliarde lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 3,72 miliarde lei.
Rata cuponului a fost de 7,90%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 7,49%, scrie Ziarul Financiar.
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an

Estimările referitoare la ritmul de creștere economică al României în acest an nu au suferit modificări din partea Băncii Mondiale, dar acestea au fost revizuite ușor în scădere pentru anul următor, conform raportului „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat marți de instituția financiară internațională.
Conform noilor estimări, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunţat de Banca Mondială în luna ianuarie 2023.
Ritmul de creştere ar urma să accelereze în 2024, când Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,9% a economiei româneşti, mai mică totuşi faţă de avansul de 4,2% previzionat în ianuarie.
De asemenea, în primele sale estimări pentru anul 2025, Banca Mondială mizează în cazul României pe o creştere de 4,1%.
La nivel regional, Banca Mondială prognozează că Europa Centrală şi Asia va înregistra o creştere accelerată de 1,4% în 2023, după un avans de 1,2% în 2022, dar avertizează că perspectiva rămâne una deosebit de incertă din cauza invaziei ruseşti în Ucraina şi repercusiunilor sale.
Creşterea regională ar urma să revină la 2,7% pe an în 2024-25, stimulată de cererea externă şi internă solidă, în contextul diminuării şocurilor negative.
Cu toate acestea, riscurile la nivel regional rămân orientate în jos şi includ posibilitatea unei invazii mai intense sau mai prelungite a Rusiei în Ucraina, o inflaţie mai mare şi politici monetare mai stricte precum şi stresul din sectorul financiar.
Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an
O încetinire peste aşteptări în zona euro ar diminua şi mai mult cererea externă pentru Europa Centrală şi Balcanii de Vest.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4%, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională.
Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a anunțat că NU prelungeşte măsurile de sprijin pentru preţurile la energie

Comisia Europeană (CE) a anunţat luni, 6 iunie 2023, că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie, introduse anul trecut, destinate să contracareze impactul preţurilor crescute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la explozia preţurilor la petrol şi gaze, transmite Reuters.
Măsurile au contribuit la calmarea pieţelor de energie din Europa, a informat Executivul comunitar.
„Comisia Europeană confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză” – printre acestea aflându-se măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul, a precizat Bruxelles-ul.
Preţurile la electricitate au scăzut acum la mai puţin de 80 euro/MWh, în timp ce preţul gazelor s-a stabilizat, astfel încât majorarea preţurilor energiei electrice din 2022 este considerată „mai puţin probabilă să aibă loc în următoarea iarnă”, susţine CE.
De asemenea, unele aspecte ale măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie sunt incluse în propunerile CE pe termen mai lung de ajustări structurale ale pieţei de electricitate.
Acele propuneri sunt menite să sporească utilizarea contractelor de energie cu preţ fix, să protejeze consumatorii de creşterile de preţ şi să accelereze tranziţia la energia regenerabilă, a precizat Comisia Europeană.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială

Potrivit declarațiilor vicepreședintei executivului UE pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, Comisia Europeană intenționează să impună cerința ca platformele online să identifice clar conținutul generat de inteligența artificială (AI) – imagini, sunete, texte – în scopul combaterii riscurilor dezinformării.
Această măsură are drept scop asigurarea transparenței și responsabilității în mediul online.
Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Acest cod, ce nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup.
”Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială. Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială
Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.
Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.
Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat” în cadrul codului de bune practici contra dezinformării.
Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, ce prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează. Agerpres

Banca Națională a României a anunțat vineri că rezervele valutare s-au înregistrat la nivelul de 53,082 miliarde de euro la data de 31 mai 2023. Aceasta înseamnă o scădere de 0,49% față de nivelul de 53,341 miliarde de euro înregistrat la 30 aprilie 2023.
În cursul lunii au avut loc intrări de 1,801 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.
De asemenea, au avut loc ieşiri de 2,060 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,110 miliarde euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2023 au fost de 59,192 miliarde euro, faţă de 59, 355 miliarde euro la 30 aprilie 2023.
Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro. Agerpres