Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Economiei a publicat ghidul pentru schema de ajutor în valoare de 300 miliarde de euro, pentru industria prelucrătoare

Publicat

florin spataru industrie1

Ministerul Economiei a publicat în dezbatere publică ghidul şi punctajele pentru proiectele depuse pentru schema de ajutor de stat în valoare de 300 de mil. euro pentru industria prelucrătoare, informează Ziarul Financiar.

Companiile româneşti vor avea un punctaj mai mare, iar proiectele de investiţii care prevăd producţie de bunuri care nu se fabrică în România vor avea, de asemenea, un avantaj.

„Firmele româneşti beneficiază de punctaj suplimentar la accesarea fondurilor puse la dispoziţie prin schema de ajutor de stat de la Ministerul Economiei. În plus, firmele care contribuie la reducerea dependenţei de import vor avea prioritate conform grilei de punctaj. Acest demers încurajează realizarea unui lanţ valoric esenţial în dezvoltarea economiei naţionale.

Cele 300 de milioane de euro pe care le-am prevăzut sunt un sprijin de la bugetul de stat, de aceea consider că este important să creăm oportunitatea accesării acestor fonduri îndeosebi de către beneficiari români”, a declarat ministrul Economiei Florin Spătaru.

Ghidul solicitantului, grila de punctaj, modelul de plan de afaceri şi plan de investiţii etc. pot fi consultate pe site-ul Ministerului Economiei, la secţiunea proiectelor în dezbatere publică.

florin spataru industrie

Ministerul Economiei derulează o schemă de ajutor de stat pentru investiţii în producţie în industria prelucrătoare, în retehnologizare şi linii noi de producţie nepoluante. Bugetul total al schemei, care se va derula până în 2027, este de 300 de milioane de euro. Ministerul Economiei va gestiona schema multianuală de granturi de la bugetul de stat, pentru investiţii iniţiale ale companiilor din industria prelucrătoare.

Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2022-2027, în baza acordurilor pentru finanţare emise. Cheltuielile eligibile sunt considerate atât activele, cât şi plata salariaţilor pentru primii doi ani. Companiile mici şi mijlocii vin cu cel puţin 25% din cheltuielile eligibile, iar fondurile ar putea veni şi de la un împrumut bancar, de exemplu.

Pentru companiile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la un plafon de 50 % din costurile totale eligibile ale investiţiei iniţiale.

(sursa: Mediafax)

sursa foto: Facebook / Florin Spătaru

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ACTUALITATE

Creşterile de preţ aco­peră nu doar pericole, ci profit pe timp de criză

Publicat

bani ok 2.jpg

Când vine vorba de efectele crizei din energie şi ale inflaţiei în sectorul agroalimentar european, povestea cea mai des rostogolită este una despre costuri împovărătoare, cu risc de faliment, nevoie urgentă de ajutor şi scumpiri de supravieţuire. Este o poveste întâlnită şi în alte părţi.

Creşterile uriaşe de preţuri din magazine, mai ales în Europa de Est, o fac veridică. Însă, după cum arată un studiu efectuat pe piaţa poloneză, uneori aceste creşteri de preţ aco­peră nu pericole, ci profit pe timp de criză.

Până la şase din zece sectoare din in­dus­tria producătoare de alimente din Polonia i-au împovărat pe cumpă­rători cu costurile mai mari, iar producă­torii au ajuns să câştige chiar bine, după cum a descoperit o analiză a băncii Credit Agricole.

 

Creşterile de preţ aco­peră nu doar pericole, ci profit pe timp de criză: Polonia este cea mai mare economie est-europeană

 

Polonia este cea mai mare economie est-europeană, dar ac­tuala criză îi creează pro­bleme cum n-a avut nici în colapsul financiar global de acum un deceniu şi jumătate.

Inflaţia este de aştep­tat să se îndrepte spre 20% în următoarele tri­mestre în timp ce şeful băncii centrale pre­găteşte terenul electoral pentru partidul de guvernământ cu acuzaţii de conspiraţii între opoziţie şi Bruxelles.

Totul se scumpeşte simţitor, deşi guvernul a aplicat mai multe scuturi antiinflaţie bazate pe reduceri de taxe, iar nemulţumirea creşte. Economia are în faţă ceva rar pentru ea şi anume recesiunea.

Analiştii de la Credit Agricole s-au uitat la cum se descurcă procesatorii de alimente în vremuri de criză. Analiza este importantă de­oarece a stabili cât de mult din costuri reuşesc afacerile agroalimentare să transfere în pre­ţurile în creştere poate oferi informaţii valo­roase despre traiectoria inflaţiei, scrie The Warsaw Voice.

Una din descoperirile făcute este că şase din zece sectoare ale industriei agroalimen­tare nu doar că au reuşit să reducă ponderea costurilor în venituri, ci şi să-şi majoreze marjele. În traducere, au crescut preţu­rile şi au realizat profit suplimentar.

Creşterile de preţ aco­peră nu doar pericole, ci profit pe timp de criză: cele mai per­for­mante com­pa­nii sunt procesatorii de zahăr

În funcţie de aces­te criterii, cele mai per­for­mante com­pa­nii sunt procesatorii de zahăr, în condiţiile în care a­cest produs dis­păruse la un moment dat de pe rafturile maga­zine­lor, iar preţurile au ex­plodat, şi procesatorii de lapte şi de carne.

Este vorba de produse la care elasti­ci­tatea între ofertă şi cerere este redusă în sensul că de carne, lapte şi zahăr este nevoie în­totdeauna, iar ele nu pot fi înlocuite cu alt­ceva. La polul opus stau procesatorii de peşte, de cafea, de ceai şi brutăriile. La aceste com­panii, şocul costu­rilor forţează reducerea mar­jelor. Cele mai mari probleme le au brutăriile şi cofetăriile.

De cealaltă parte, spre exemplu producă­torii de paste făinoase fac profit. La creşterea marjelor ajută enorm faptul că în sectoarele respective concurenţa este redusă. Pe baza re­zul­tatelor găsite, experţii de la Credit Agricole au concluzionat că în următoarele luni polo­nezii trebuie să se aştepte la noi scumpiri la ali­mente şi băuturi nonalcoolice. În octom­brie, inflaţia la alimente ar putea ajunge la 20%.

Scumpirea fără precedent a mâncării, ca şi a energiei, este unul din aspectele care-l îngrijorează cel mai tare pe cetăţeanul de rând al ţărilor est-europene deoarece mâncarea şi întreţinerea au cea mai mare pondere în cheltuieli.

Creşterile de preţ aco­peră nu doar pericole, ci profit pe timp de criză: în Ungaria, scumpirea produselor alimentare a fost printre primele efecte ale valului de inflaţie

În Ungaria, scumpirea produselor alimentare a fost printre primele efecte ale valului de inflaţie, iar ziarele locale atrag adesea atenţia că preţurile cresc cel mai rapid acolo. Guvernul a plafonat preţurile unor produse alimentare de bază şi ale carburanţilor, dar a făcut prea puţin pentru a reduce presiunea costurilor în alte sectoare, aceasta poate pentru că pur şi simplu a rămas fără bani.

Astfel, cea mai populară brânză din Ungaria era în iulie cu 70% mai scumpă decât anul trecut, potrivit Portfolio.hu. Preţurile cartofilor pe piaţa engros au crescut cu 40%. Făina la producător costă cu aproape 90% mai mult. Carnea ajunge la procesator cu până la 50% mai scumpă. Iar procesatorii, cel puţin cei de lapte, spun că ar putea fi nevoiţi să închidă din fabrici din cauza costurilor prea mari. Însă, după cum arată penzcentrum.hu, şi în Germania costurile sunt mari, dar de la procesator produsul pleacă spre magazin mai ieftin decât în Ungaria. O explicaţie găsită de site şi dată şi de producătorii maghiari pentru această diferenţă este deprecierea considerabilă a forintului faţă de euro. Oricare ar fi cauza, specialiştii spun că scumpirile, şi aşa cele mai mari din UE, vor continua. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sondaj: Românii bogaţi au grijă mai mare de cheltuielile lunare în comparaţie cu persoanele cu venituri modeste

Publicat

Aproape trei sferturi, respectiv 72,55% dintre românii cu venituri de peste 10.000 de lei pe lună sunt atenţi la bugetul de cheltuieli lunare, în comparaţie cu puţin peste 60% dintre cei care câştigă sub suma de 2.500 de lei/lună, arată un sondaj realizat de CEC Bank, în colaborare cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Potrivit sursei citate, pentru 25,52% dintre respondenţi, cheltuielile cu locuinţa ocupă între 40% şi 60% din venituri, iar 24% dintre tinerii sub 25 ani alocă mai puţin de 20% din venituri pentru casă, o posibilă explicaţie fiind faptul că mulţi preferă să locuiască în continuare cu părinţii, notează realizatorii cercetării.

De asemenea, 66,43% din totalul celor chestionaţi declară că obişnuiesc să-şi urmărească bugetul lunar, în creştere circa 3% faţă de primul trimestru al acestui an. În această marjă, ponderea este mai ridicată (aproximativ 75%) în rândul celor mai înaintaţi în vârstă (peste 55 de ani), în timp ce tinerii îmbrăţişează mai greu acest obicei, şi doar 55% din cei sub 25 de ani au obiceiul de a-şi urmări bugetul în mod frecvent.

Datele sondajului arată că doar 61,88% dintre românii cu venituri sub 2.500 lei/lună îşi urmăresc bugetul de venituri şi cheltuieli, cifră sub media de 66,43% la nivel de populaţie.

La polul opus, 72,55% dintre persoanele cu venituri mari (de peste 10.000 lei pe lună) sunt cei mai atenţi la costuri.

Sondaj: Românii bogaţi au grijă mai mare de cheltuielile lunare în comparaţie cu persoanele cu venituri modeste. 48,74% dintre români plătesc cu cardul sau contul bancar

În ceea ce priveşte digitalizarea, pentru a ţine evidenţa facturilor lunare, 48,74% dintre români plătesc cu cardul sau contul bancar, 11,79% doar în unele luni, 14,95% rareori fac acest lucru, în timp ce 24,51% declară că nu fac plata cu cardul sau contul bancar pentru a ţine evidenţa facturilor.

Totodată, 38,96% dintre respondenţi folosesc serviciile de internet banking şi mobile banking săptămânal (cei mai mulţi dintre aceştia câştigă peste 5.000 lei/ lună – dublu faţă de media înregistrată la nivelul populaţiei), 24,66% ocazional pentru activităţi bancare, iar 25,52% dintre cei chestionaţi utilizează portofelele digitale Google Pay/Apple Wallet, direct din telefon, pentru plata produselor cu cardul.

Pe acelaşi subiect, tinerii sub 25 ani înregistrează cele mai mari valori (46,97%), aproape dublu faţă de media înregistrată la nivel de populaţie.

Sondaj: Românii bogaţi au grijă mai mare de cheltuielile lunare în comparaţie cu persoanele cu venituri modeste. Sondajul, realizat online

Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eşantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenţi din toată ţara, din care 55,43% sunt salariaţi, 43,78% au declarat venituri între 2.500 lei şi 5.000 lei, 34,22% au vârste cuprinse între 25 – 40 ani, iar 39,04% au studii superioare.

CEC Bank este instituţia financiară cu cea mai lungă tradiţie din România, fondată în anul 1864. În prezent, banca are cea mai extinsă reţea naţională, cu peste o mie de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de peste 53,3 de miliarde lei, la sfârşitul primului semestru din 2022. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bursele au atins minimul ultimilor 2 ani pe fondul luptei băncilor centrale cu inflația

Publicat

Bursele au atins vineri minimul ultimilor doi ani, iar obligațiunile s-au confruntat cu a opta pierdere săptămânală. Astfel, investitorii au reacționat la perspectiva unei creșteri mult mai agresive a ratelor dobânzilor din SUA, scrie Reuters.

Piețele valutare au rămas volatile după intervenția Japoniei pentru susținerea yenului.

Ratele dobânzilor au crescut puternic în această săptămână în Statele Unite, Marea Britanie, Suedia, Elveția și Norvegia – printre altele -, dar semnalul Rezervei Federale, care a arătat că se așteaptă ca ratele ridicate din SUA să dureze până în 2023, a fost cel care a declanșat vânzarea.

Indicele mondial al acțiunilor MSCI a scăzut vineri la cel mai scăzut nivel de la jumătatea anului 2020, după ce a pierdut aproximativ 12% în aproximativ o lună de când președintele Fed, Jerome Powell, a precizat că reducerea inflației ar dăuna economiei.

Euro a scăzut pentru a patra zi consecutivă după ce datele au arătat că încetinirea economiei germane s-a agravat în septembrie, în timp ce consumatorii și întreprinderile se confruntă cu o criză energetică fără precedent și cu o inflație în creștere.

Acțiunile europene au fost o mare de roșu pentru a doua zi la rând, sub presiunea pierderilor înregistrate în toate domeniile, de la acțiuni bancare la acțiuni din domeniul resurselor naturale și al tehnologiei.

Bursele au atins minimul ultimilor 2 ani pe fondul luptei băncilor centrale cu inflația. Indicele pan-regional STOXX 600 a scăzut cu aproximativ 0,5% la începutul tranzacțiilor

Indicele pan-regional STOXX 600 a scăzut cu aproximativ 0,5% la începutul tranzacțiilor, în timp ce DAX de la Frankfurt a pierdut 0,6%, fiind unul dintre indicii cu cele mai slabe performanțe din Europa. Indicele FTSE de la Londra a pierdut 0,1%, pe fondul prăbușirii lirei sterline la un nou minim al ultimilor 37 de ani.

„Cam orice altceva în afară de datele privind inflația și deciziile de politică ale băncilor centrale este doar zgomot în acest moment, piața fiind ferm și aproape exclusiv concentrată pe cât de mult vor crește ratele pe piețele dezvoltate și cât timp vor rămâne la aceste vârfuri”, a declarat Michael Brown, strategul șef al CaxtonFX.

„Mesajul Fed de miercuri a fost clar, că ratele vor fi mai mari decât estimările pieței, iar politica va rămâne restrictivă pentru o perioadă prelungită de timp, probabil până în 2023. În acest mediu, este aproape imposibil să păstrezi acțiuni sau să vrei să cumperi titluri de Trezorerie, prin urmare, vânzarea ambelor nu este o surpriză și ar trebui să continue.”

Bursele au atins minimul ultimilor 2 ani pe fondul luptei băncilor centrale cu inflația. Ratele americane vor crește mai rapid și vor rămâne ridicate pentru mai mult timp

În condițiile în care ratele americane vor crește mai rapid și vor rămâne ridicate pentru mai mult timp, dolarul a atins săptămâna aceasta cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii , în timp ce randamentele la titlurile de referință ale Trezoreriei SUA pe 10 ani au crescut vertiginos, deoarece investitorii au renunțat la activele sensibile la inflație, precum obligațiunile.

Euro și yenul au scăzut joi la minimele ultimilor 20 de ani, până când autoritățile japoneze au intervenit pe piață pentru prima dată din 1998 pentru a cumpăra yeni și a opri deprecierea.

Ultima dată, yenul a fost stabil la 142,29 pentru un dolar și se îndrepta spre cea mai bună săptămână din mai bine de o lună, dar puțini sunt cei care cred că această evoluție va dura.

Aurul a fost sub presiune, în special în cursul acestui trimestru, pe măsură ce randamentele au crescut. Ultima dată a scăzut cu 0,1%, în jurul valorii de 1.667 dolari pe uncie, la cel mai slab nivel din ultimii doi ani.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

O nouă creștere înregistrată de dolar

Publicat

dolari e1597827530748.jpg

BNR a anunțat vineri din nou un curs al dolarului de peste 5 lei, un maxim al tuturor timpurilor, în linie cu evoluțiile de pe piața internațională.

Cursul afișat de BNR este de 5,0679 lei, de la 5,0103 lei joi (creștere de 1,15%) în timp ce euro este cotat la 4,9437, cu o creștere ușoară, de 0,05% față de ziua precedentă.

Creşterea vine pe fondul evoluțiilor de pe pieţelor valutare externe.

Pe piaţa internaţională, dolarul a urcat la maximul ultimelor două decenii.

Euro a scăzut pentru a patra zi consecutivă după ce datele au arătat că încetinirea economiei germane s-a agravat în septembrie, în timp ce consumatorii și întreprinderile se confruntă cu o criză energetică fără precedent și cu o inflație în creștere.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe