Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Finanţelor a atras, vineri, 75 de milioane lei de la bănci

Publicat

bani lei pixabay 1000x600.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Într-o nouă licitaţie desfășurată vineri, Ministerul Finanțelor a obținut un împrumut suplimentar de 75 de milioane de lei de la bănci. Această sumă se adaugă la suma de 566 de milioane de lei împrumutată în licitația de joi, cu o dobândă de 6,74% pe an.

Împrumutul a fost realizat prin emisiunea de obligațiuni de stat de tip benchmark, având o maturitate reziduală de 82 de luni.

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în valoare de 75 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iulie 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 4,6 miliarde de lei, este cu 1,88 miliarde lei mai mică faţă de cea care a fost programată în iunie, de 6,48 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la 33.300 în ultimul trimestru din 2023. Date INS

Publicat

fotografie cu caracter ilustrativ

Potrivit datelor publicate marți de către Institutul Național de Statistică (INS), numărul locurilor de muncă vacante la nivel național în trimestrul IV al anului 2023 a fost de 33.300, înregistrând o scădere cu 8.600 față de aceeași perioadă din 2022 și cu 6.700 față de trimestrul precedent.

Conform statisticii oficiale, în ultimele trei luni ale anului anterior, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,42%), intermedieri financiare şi asigurări (1,40%) şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,28%).

De asemenea, peste 23% din numărul total de posturi disponibile s-au concentrat în industria prelucrătoare (7.800 de locuri), iar valoarea ratei a fost 0,72%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 19,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante, la nivel naţional.

Astfel, 3.200 de posturi s-au regăsit în administraţia publică, 2.300 în Sănătate şi Asistenţă socială, iar 1.000 de locuri vacante în Învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în Construcţii (0,23%), Învăţământ (0,27%), respectiv în Industria extractivă (0,29%).

Cele mai puţine locuri de muncă vacante

Potrivit sursei citate, cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare şi industria extractivă (100 de posturi, pentru fiecare în parte), precum şi în alte activităţi de servicii (200).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în trimestrul IV 2023, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în Învăţământ (-0,31 puncte procentuale), industria prelucrătoare (-0,24 puncte procentuale) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,23 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul posturilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante), respectiv învăţământ (-1.000 locuri vacante).

La polul opus, industria extractivă a cunoscut singura creştere atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante (+0,06 puncte procentuale, respectiv +20 locuri vacante).

Totodată, faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai importante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,72 puncte procentuale), transport şi depozitare (-0,52 puncte procentuale), administraţie publică (-0,45 puncte procentuale), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,39 puncte procentuale).

Cele mai relevante scăderi în privința numărului locurilor de muncă vacante

Datele oficiale arată că numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în industria prelucrătoare (-2.600 locuri), transport şi depozitare (-1.400) şi administraţia publică şi activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-1.200, pentru fiecare în parte).

În schimb, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai semnificative creşteri în intermedieri financiare şi asigurări (+0,23 puncte procentuale), respectiv tranzacţii imobiliare (+0,19 puncte procentuale).

Cât priveşte numărul posturilor disponibile, cele mai importante creşteri s-au regăsit în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări şi în cele de agricultură, silvicultură şi pescuit (+200 locuri vacante, pentru fiecare în parte).

La nivelul ultimului trimestru al anului anterior, cele mai mari valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – Grupa majoră 2 (0,77%, respectiv 9.100 locuri vacante).

În plus, cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – Grupa majoră 6 (0,41%) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – Grupa majoră 1 (0,41%). Agerpres

Citește mai departe