Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează în consultare REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro

Publicat

euro bani alba24 1000x600.jpg

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică capitolul REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro pentru independența energetică.

Potrivit unui comunicat al MIPE, Comisia Europenă a iniţiat REPowerEU, un plan menit să asigure independenţa Europei faţă de combustibilii fosili din Rusia până în 2030, ca răspuns la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa energiei din ultima perioadă. Ministerul precizează că situaţia geo-politică şi economică a Uniunii Europene şi, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanţial de la momentul adoptării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în luna noiembrie a anului 2021.

„Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) este instrumentul central prin care punem în aplicare REPowerEU, fiind o sursă de finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene, iniţiată la solitarea României şi a altor două ţări. Statele membre trebuie să adauge un capitol dedicat în cadrul planurilor lor de redresare şi rezilienţă pentru a direcţiona investiţiile către obiectivele prioritare ale REPowerEU, iar aici solicităm sprijin din partea societăţii civile.

Noi, în baza celor 1,4 miliarde de euro pe care îi avem, am urmărit în realizarea planului să asigurăm capacitatea de rezilienţă a sistemului energetic românesc, prin creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile (solar si hidroenergetic).

În plus, vizăm decarbonizarea industriei prin creşterea eficienţei energetice a infrastructurii şi a echipamentelor utilizate, dezvoltarea capacităţilor de stocare şi transport, precum şi, eficientizarea şi digitalizarea proceselor şi calificarea resurselor umane în raport cu cerinţele specifice sectorului de energie regenerabilă, dar şi cu siguranţa alimentării imediate cu gaze naturale”, a explicat ministrul Marcel Boloş.

REPowerEU aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 euro pentru investiţii strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează în consultare REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro. Ce propune Ministerul

Setul de măsuri propuse (economisirea energiei, diversificarea capacităţilor de producţie, asigurarea lanţului de aprovizionare etc.) va consolida rezilienţa sistemului energetic naţional cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziţiei Europei la o energie curată.

Astfel, MIPE lansează procesul de consultare publică pentru transmiterea propunerilor de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesaţi.

Ministerul propune organizaţiilor şi persoanelor fizice interesate un formular electronic, standardizat şi simplificat, prin intermediul căruia se pot trimite propuneri de reforme şi investiţii.

Data limită pentru trimiterea propunerilor este 26 martie 2023, ora 23:59.

Reformele şi investiţiile propuse pentru consolidarea rezilienţei sistemului energetic naţional sunt următoarele:

– Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producţiei de energie verde, inclusiv crearea registrului unic naţional al terenurilor neproductive (alocare 15.000.000 euro)

– Formarea profesională a resursei umane în domeniile producerii, stocării, transportului şi distribuţiei de energie verde (alocare 4.000.000 euro)

– Creşterea eficienţei energetice şi a producţiei de energie verde (alocare 229.000.000 euro)

– Decarbonizarea sectorului agricol prin creşterea eficienţei energetice a infrastructurii canalelor principale şi a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative (alocare 207.000.000 euro);

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează în consultare REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro. La ce vor fi folosiți banii

– Utilizarea clădirilor rezidenţiale pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile – Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice şi a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice. (alocare 233.691.220 euro)

– Sate Autonome Energetic (alocare 200.000.000 euro);

– Noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabilă (Top up I1, I3 – C6) (alocare 300.000.000 euro);

– Digitalizarea, eficientizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a energiei electrice (alocare 148.000.000 euro);

– Digitalizarea, eficientizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a gazelor naturale (alocare 103.700.000 euro).

Sursa: MediaFax

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe