ECONOMIE
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează în consultare REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică capitolul REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro pentru independența energetică.
Potrivit unui comunicat al MIPE, Comisia Europenă a iniţiat REPowerEU, un plan menit să asigure independenţa Europei faţă de combustibilii fosili din Rusia până în 2030, ca răspuns la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa energiei din ultima perioadă. Ministerul precizează că situaţia geo-politică şi economică a Uniunii Europene şi, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanţial de la momentul adoptării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în luna noiembrie a anului 2021.
„Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) este instrumentul central prin care punem în aplicare REPowerEU, fiind o sursă de finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene, iniţiată la solitarea României şi a altor două ţări. Statele membre trebuie să adauge un capitol dedicat în cadrul planurilor lor de redresare şi rezilienţă pentru a direcţiona investiţiile către obiectivele prioritare ale REPowerEU, iar aici solicităm sprijin din partea societăţii civile.
Noi, în baza celor 1,4 miliarde de euro pe care îi avem, am urmărit în realizarea planului să asigurăm capacitatea de rezilienţă a sistemului energetic românesc, prin creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile (solar si hidroenergetic).
În plus, vizăm decarbonizarea industriei prin creşterea eficienţei energetice a infrastructurii şi a echipamentelor utilizate, dezvoltarea capacităţilor de stocare şi transport, precum şi, eficientizarea şi digitalizarea proceselor şi calificarea resurselor umane în raport cu cerinţele specifice sectorului de energie regenerabilă, dar şi cu siguranţa alimentării imediate cu gaze naturale”, a explicat ministrul Marcel Boloş.
REPowerEU aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 euro pentru investiţii strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează în consultare REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro. Ce propune Ministerul
Setul de măsuri propuse (economisirea energiei, diversificarea capacităţilor de producţie, asigurarea lanţului de aprovizionare etc.) va consolida rezilienţa sistemului energetic naţional cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziţiei Europei la o energie curată.
Astfel, MIPE lansează procesul de consultare publică pentru transmiterea propunerilor de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesaţi.
Ministerul propune organizaţiilor şi persoanelor fizice interesate un formular electronic, standardizat şi simplificat, prin intermediul căruia se pot trimite propuneri de reforme şi investiţii.
Data limită pentru trimiterea propunerilor este 26 martie 2023, ora 23:59.
Reformele şi investiţiile propuse pentru consolidarea rezilienţei sistemului energetic naţional sunt următoarele:
– Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producţiei de energie verde, inclusiv crearea registrului unic naţional al terenurilor neproductive (alocare 15.000.000 euro)
– Formarea profesională a resursei umane în domeniile producerii, stocării, transportului şi distribuţiei de energie verde (alocare 4.000.000 euro)
– Creşterea eficienţei energetice şi a producţiei de energie verde (alocare 229.000.000 euro)
– Decarbonizarea sectorului agricol prin creşterea eficienţei energetice a infrastructurii canalelor principale şi a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative (alocare 207.000.000 euro);
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează în consultare REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro. La ce vor fi folosiți banii
– Utilizarea clădirilor rezidenţiale pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile – Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice şi a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice. (alocare 233.691.220 euro)
– Sate Autonome Energetic (alocare 200.000.000 euro);
– Noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabilă (Top up I1, I3 – C6) (alocare 300.000.000 euro);
– Digitalizarea, eficientizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a energiei electrice (alocare 148.000.000 euro);
– Digitalizarea, eficientizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a gazelor naturale (alocare 103.700.000 euro).
Sursa: MediaFax
O nouă schemă a României în valoare de 103 milioane euro (512 milioane RON) pentru sprijinirea construirii de instalații de stocare a energiei electrice, a fost aprobată miercuri de Comisia Europeană.
Măsura va fi finanţată parţial prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă („MRR”), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu.
Scopul acestei scheme este să sprijine investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permiţând o integrare fără probleme a energiei din surse regenerabile eoliene şi solare în sistemul energetic din România.
Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unui grant direct pentru proiecte selectate printr-o procedură de ofertare concurenţială.
Ajutorul acordat fiecărui beneficiar nu va depăşi: 100 % din deficitul de finanţare al proiectului, 167.000 euro per MWh de capacitate de stocare instalată sau o sumă maximă de 15 milioane euro.
Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la 31 decembrie 2025.
Comisia a constatat că schema propusă de România este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde.
În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar, şi că nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE.
Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Sursa: MediaFax
În anul 2022, numărul total al turiștilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii. Totodată, cheltuielile acestora au ajuns la 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
În trimestrul patru al anului trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie, 2723,8 lei / persoană), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.
Anul trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
Trimestrul 4 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie 2723,8 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de 52,7% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,1% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de 47,3% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,9% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 17,8% şi cele pentru cumpărături 16,0%.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Cheltuieli
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 46,0%, cheltuielile pentru cumpărături 18,4% şi cele pentru restaurante şi baruri 16,0%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 40,1% şi-au organizat singuri sejurul, 39,1% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 13,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei (de ex. sindicat), în timp ce 7,8% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 76,6% din numărul total de turişti, în timp ce 17,3% au utilizat autoturisme proprii, 4,6% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 25,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 29,4 milioane de lei. Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 84,0% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 16,0% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (76,4% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (52,1%), avionul (19,0%), autocarul şi autobuzul (3,3%) şi alte mijloace de transport (25,6%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile făcute pentru cazare (35,8%), în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (35,4%), cheltuielile pentru transport (14,0%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (9,4%).
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Anul 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane de lei (în medie 2709,4 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 51,8% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,3% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de către 48,2% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,7% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 18,5% şi cele pentru cumpărături 14,7%.
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 45,5%, cheltuielile pentru cumpărături 16,6% şi cele în restaurante şi baruri 15,4%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 43,0% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 35,9% şi-au organizat singuri sejurul, 14,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,1% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Mijloace de transport folosite pentru a călători în România
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 75,2% din numărul total de turişti, în timp ce 16,7% au utilizat autoturisme proprii, 5,1% autocare şi autobuze, iar 3,0% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 82,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 76,2 milioane de lei.
Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 81,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 18,7% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (77,3% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (51,7%), avionul (19,5%), autocarul şi autobuzul (3,6%) şi alte mijloace de transport (25,2%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile pentru cazare (34,6%), cheltuielile făcute în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (32,8%), cheltuielile pentru transport (15,6%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (11,4%).
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Ministrul de Finanțe: CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF
Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a afirmat marți că CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF: „ASF va da tot concursul ca autorizațiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid și CEC să vină cât mai rapid în piață”.
„Am solicitat şi ieri (luni – n.r.) CEC, o spune şi acum, să se autorizeze, să îşi depună documentele de autorizare la ASF. În momentul în care începe procedura de autorizare, din ce am discutat cu preşedintele Nicu Marcu, ASF va da tot concursul ca autorizaţiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid şi CEC să vină cât mai rapid în piaţă”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu.
El spune că, întrebat dacă România poate fi supusă unei proceduri de infringement dacă intervine pe piaţa liberă, „este important ca românii să fie protejaţi”.
Câciu afirmă că „preţurile pot fi ţinute sub control, dar ASF trebuie să fie mai puternică”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirma, vineri, că EximBank şi CEC Bank „au obligaţia” să intervină pe piaţa RCA, după decizia ASF privind compania Euroins.
ASF a decis vineri să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii.
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat o schemă românească privind sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice
O schemă în valoare de 103 milioane de euro lansată de România cu scopul de a sprijini investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii), a fost aprobată marți de Comisia Europeană, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Proiectul prevede punerea în funcţiune a unei capacităţi de minimum 480 MWh de stocare a energiei electrice în baterii, până în 31 decembrie 2025. Bugetul total aferent prezentei scheme este echivalentul în lei a sumei de 103.480.000 euro, compus din 79.600.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul PNRR şi 23.880.000 euro fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%.
„Comisia a decis că schema românească este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în facilităţile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE care au legătură cu tranziţia verde.
În plus, Comisia a ajuns la concluzia că schema este proporţională, în condiţiile în care ajutorul va fi limitat la minimumul necesar şi nu va avea efecte negative asupra competiţiei şi comerţului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, a precizat Executivul comunitar într-un comunicat de presă. Agerpres
SONDAJ USR: Un start RATAT pentru noul sistem de salubritate în județul Cluj
Cercetătorii au descoperit ARN şi vitamina B3 pe un asteroid din apropierea Pământului
Concert deosebit la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani cu Orchestra Liceului de Artă și IES „Princesa Galiana” Toledo
A sosit prima BARZĂ la Vlaha, în Cluj
Directorul OMS Europa: Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani
UBB Cluj rămâne și în 2023 cea mai PROFILATĂ universitate românească în rankingul QS pe domenii
Aproape 2.000 de ordine de protecţie provizorii, emise în primele două luni ale anului 2023
