Ministerul Justiţiei confirmă că o instanţă din Grecia a respins miercuri predarea omului de afaceri Dragoş Săvulescu, pentru a fi adus în România, unde are de executat o condamnare de cinci ani şi jumătate închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri.

„Instanţa din Republica Elenă a respins miercuri, 08.09.2021, cererea de predare a persoanei condamnate Săvulescu Emil – Dragoş, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel Bucureşti, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare. Informarea oficială este transmisă de către autorităţile competente elene autorităţii judiciare române emitente (Curtea de Apel Bucureşti), în conformitate cu dispoziţiile articolului 22 din Decizia-cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre. Ministerul Justiţiei nu deţine o informare oficială în acest sens. Instanţa din statul de executare are obligaţia de a informa autoritatea judiciară emitentă şi nu autoritatea administrativă”, arată MJ într-un comunicat de presă remis sâmbătă.

Diferenţă fundamentală dintre instituţia extrădării şi cea a mandatului european de arestare

MJ subliniază că există o diferenţă fundamentală dintre instituţia extrădării şi cea a mandatului european de arestare, în sensul că, în cadrul acestei ultime proceduri, cererile de predare se soluţionează prin contactul direct dintre autorităţile judiciare.

De asemenea, în cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, Ministerul Justiţiei acţionează în conformitate cu competenţele legale atribuite prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (legea care transpune Decizia cadru 2002/584/JAI).

Art. 86 alin. 4 din Legea 302/2004 prevede că Ministerul Justiţiei, în calitatea sa de autoritate centrală:

* primeşte mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene şi îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reuşeşte să transmită mandatul european de arestare direct autorităţii judiciare române primitoare;

* transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiţiei;

* ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile judiciare române, în scopuri statistice;

* îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare.

Ministerul Justiţiei respinge acuzaţiile din spaţiul public

Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei „respinge ferm acuzaţiile injuste şi nefondate apărute în spaţiul public”, întrucât atât în această speţă, cât şi în orice altă procedură privind mandatul european de arestare, MJ respectă „cu stricteţe” atribuţiile şi limitele sale conferite prin lege, atât pe cea naţională, cât şi din perspectiva instrumentelor comunitare aplicabile.

Pe 9 august, Dragoş Săvulescu a fost reţinut de autorităţile elene, în Grecia – Mykonos, unde acesta îşi petrecea vacanţa alături de iubita sa, un fotomodel de origine albaneză.

Ulterior, instanţele din Grecia l-au plasat sub control judiciar, după care judecătorii eleni au respins, pe 8 septembrie, predarea lui Săvulescu pentru a fi trimis în România, acesta întorcându-se în Italia, unde are domiciliul.

Săvulescu era urmărit în baza unui mandat european de arestare, având o condamnare definitivă de 5 ani şi jumătate închisoare primită în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa şi Mamaia.

Dragoş Săvulescu a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv, stabilindu-se în Italia, unde Curtea de Apel din Napoli i-a comutat pedeapsa într-una cu suspendare.

Decizia instanţei din Napoli se aplică însă doar pe teritoriul acestei ţări. Omul de afaceri figura în continuare pe site-ul Poliţiei Române la rubrica „persoane urmărite”, pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare de către Curtea de Apel Bucureşti.

Cazul lui Dragoş Săvulescu i-a determinat pe mai mulţi condamnaţi să fugă în Italia pentru a obţine anularea sau executarea cu suspendare a pedepselor primite în România, printre care fosta şefă a DIICOT Alina Bica, fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir şi fostul europarlamentar Marian Zlotea. AGERPRES