Connect with us

ACTUALITATE

Ministerul Justiției propune pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru liberarea condiționată și percheziții. PROIECT

Publicat


Guvernul va da o ordonanță de urgență privind înăsprirea pedepselor pentru infracțiuni grave, proiectul propus de ministerul Justiției și prezentat joi de Ana Birchall prevăzând majorarea pedepselor pentru lipsire de libertate, condiții mai dure pentru liberarea condiționată, precum și alte reguli privind perchezițiile, informează ziarul Alba24.ro.

„În ceea ce priveşte răpirea, propunem o incriminare mult mai aspră. Se propune incriminarea în mod distinct cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani. În ceea ce priveşte liberarea condiţionată, propunem obligativitatea îndeplinirii cumulative pentru eliberarea condiţionată, creşterea limitei de vârstă de la 60 la 65 de ani. În ceea ce priveşte percheziţia, cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, în cameră de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie”, a explicat Birchall.

„Guvernul intervine și ia măsuri ferme pentru a proteja viața și siguranța românilor și pentru a încuraja prin pedepse exemplare, inclusiv închisoarea pe viață, pentru infracțiunile grave”, a mai spus ea.

Proiectul de ordonanță extinde competența DIICOT și la variantele agravate ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal (prin răpire), precum și la infracțiunea de sclavie, având în vedere gravitatea și complexitatea deosebită a acestor fapte, precum și asemănările, în privința laturii obiective a conținutului constitutiv al infracțiunii, cu unele dintre infracțiunile deja aflate în competența DIICOT (spre exemplu traficul de persoane).

De asemenea, cauzele înregistrate la DIICOT, respectiv la parchete, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se soluționează de către această structură specializată, respectiv de către parchetele competente anterior. Toate actele procesuale sau procedurale, precum şi toate lucrările, inclusiv actele de sesizare a instanțelor de judecată efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor sunt şi rămân valabile, se mai arată în proiectul de ordonanță.

Propuneri de modificare a Codului penal

Regimul liberării condiționate (art. 99 și 100 din Codul penal)

  • modificarea părții introductive, pentru accentuarea ideii că îndeplinirea condițiilor pentru acordarea liberării condiționate (atât în cazul detențiunii pe viață, cât și în cazul pedepsei închisorii) să fie cumulativă;
  • creșterea limitei de vârstă în cazul variantei atenuate a liberării condiționate de la 60 la 65 de ani, prin corelare cu prevederile art. 57 (Neaplicarea detențiunii pe viață) și art. 58 (Înlocuirea detențiunii pe viață) din Codul penal;
  • în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost sporit de la 20 la 25 de ani. Solicitarea liberării condiționate nu determină însă, în mod automat, acordarea acesteia;
  • în cazul condamnării la pedeapsa închisorii, aplicate pentru o infracțiune al cărei maxim prevăzut de lege este închisoarea mai mare de 10 ani, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost majorat, prin impunerea unor fracțiuni mai mari de pedeapsă ce trebuie executate. Nici în acest caz, solicitarea liberării condiționate nu determină automat acordarea acesteia.

Înăsprirea regimului sancționator al infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și prevederea separată, ca variantă agravată, a faptei comise prin răpire

Se propune o sancționare progresivă:

  • Pentru varianta standard, care nu presupune folosirea forței ori a violenței fizice sau psihice asupra victimei pentru a o deplasa în incinta în care va fi sechestrată, se păstrează vechiul regim sancționator;
  • Pentru prima variantă agravată, care presupune răpirea ca modalitate de comitere, după cum s-a explicat mai sus, se propune sancțiunea închisorii de la 2 al 8 ani.
  • Pentru cea de a doua variantă agravată, și anume actualul alin. (3), care presupune comiterea faptei de la alin. (1) sau (2) de către o persoană înarmată, asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viața victimei, se propune sancționarea prin sporirea limitelor de pedeapsă pentru fapta de referință. În plus, a fost constituită o nouă variantă agravată – săvârșirea faptei asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voința ori de a se apăra.
  • Pe cale de consecință, se propune un alineat nou, alin.(6) al art. 205, care să asimileze lipsirii de libertate și fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la doi ani, în considerarea vulnerabilității sale specifice, datorate vârstei fragede.

Propuneri de modificare a Codului de procedură penală

  • Se propune modificarea alin. (5) al art. 158 din Codul de procedură penală, acesta urmând a prevedea că „cererea procurorului prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează de îndată”. Restul dispozițiilor alin. (5) se mențin (respectiv faptul că soluționarea cererii se face fără citarea părților și faptul că participarea procurorului la soluționarea cererii prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare este obligatorie).
  • De asemenea, în ceea ce privește intervalul orar în care se poate efectua percheziția domiciliară pe baza unui mandat de percheziție, se propune, la art. 159 din Codul de procedură penală, pentru un plus de claritate a reglementării, modificarea alin. (3) și introducerea unui alineat nou, alin. (31). Astfel, față de soluția de lege lata, care conține într-un singur alineat atât regula (efectuarea percheziției în intervalul orar 6-20), cât și excepția (efectuarea percheziției în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră), în forma propusă prin proiect reglementarea regulii se face prin alin. (3) [„(3) Percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00.”], excepția urmând a fi cuprinsă în alin. (31) [„(31) Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”].
  • Corelativ intervențiilor operate asupra art. 158, se propune o modificare a literei d) a alin. (7) al art. 158 – alineat care reglementează conținutul încheierii instanței (prin care s-a admis cererea procurorului de efectuare a percheziției domiciliare) și, respectiv, al mandatului de percheziție. Ca urmare a intervenției propuse, atât încheierea instanței, cât și mandatul de percheziție vor cuprinde (alături de alte mențiuni prevăzute de lege):
  • perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depăși 15 zile;
  • menționarea faptului că, în ceea ce privește intervalul orar de efectuare a percheziției, aceasta se face oricând potrivit art.159 alin.(3) și (31) C.p.p.
  • Pentru a clarifica reglementarea aplicabilă procedurii de constatare a unei infracțiuni flagrante (reglementarea de lege lata fiind interpretată în mod diferit de organele judiciare) se propune completarea art. 293 cu un alineat nou, alin. (21), care, în acord cu prevederile art. 27 alin. (2) din Constituție, să prevadă expres faptul că „în cadrul constatării infracțiunii flagrante se poate pătrunde într-o locuință sau în orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, pentru prinderea făptuitorului ori pentru a pune capăt activității infracționale, precum și pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane.” Corelativ, se propune o intervenție asupra alin. (2) al art. 61 din Codul de procedură penală – și organelor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală li se vor aplica prevederile art. 293 alin. (21) din Codul de procedură penală.

sursa: Alba24.ro

ACTUALITATE

Trafic rutier restricţionat în zona Naţional Arena, cu ocazia meciului România – Suedia

Publicat

politist

Traficul rutier va fi restricţionat, vineri, în zona Stadionului Naţional Arena, unde, începând cu ora 21,45, se va desfăşura meciul de fotbal România – Suedia, din cadrul preliminariilor de calificare la Euro 2020.

Potrivit DGPMB, pentru buna desfăşurare a evenimentului, se va restricţiona traficul rutier, începând cu ora 17,00, progresiv, în funcţie de afluenţa publicului şi dacă situaţia o va impune pe:

* Str. Maior Coravu, între Şos. Mihai Bravu şi intrarea în Stadionul Naţional Arena, precum şi străzile care intersectează şi acced în acest tronson;

* Bd. Pierre de Coubertin, între Str. Vatra Luminoasă şi rondul de la intrarea în Stadionul Naţional Arena sau între Şos. Pantelimon şi rondul de la intrarea în stadion, precum şi străzile care intersectează şi acced în acest tronson;

* banda I de circulaţie de pe Str. Vatra Luminoasă, între Str. Tony Bulandra şi Bd. Pierre de Coubertin;

* Str. Sg. Vasile Şerbănică, între Bd. Basarabia şi intrarea în stadion (parcarea C);

* Str. Tony Bulandra, între Str. Vatra Luminoasă şi rond Str. Maior Coravu;

* Bd. Basarabia între Piaţa Muncii şi Bd. Chişinău, pentru afluirea/ defluirea pietonală, dacă situaţia o va impune.

Se recomandă conducătorilor de autovehicule să folosească mijloacele de transport în comun pentru a evita blocajele de trafic, să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate sau cât mai departe de arena sportivă, să îşi păstreze calmul şi să nu claxoneze abuziv în cazul în care se află în zone aglomerate, să respecte semnalele poliţiştilor rutieri care dirijează traficul pentru asigurarea fluenţei şi recomandările poliţiştilor care se află în punctele de deviere şi să reducă viteza atunci când trec pe lângă grupurile de suporteri şi să evite pe timpul deplasării manifestările de natură a pune în pericol siguranţa lor, dar şi a celorlalţi participanţi la trafic, precizează DGPMB.

Harta cu restricţii poate fi consultată pe site-ul https://bpr.politiaromana.ro. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Postul Crăciunului în 2019: Când începe, ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile

Publicat

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Mântuitorului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seara zilei de 14 noiembrie. În acest post se obisnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consuma mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanți) și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie atunci se face dezlegarea și la peste. În zilele de marți și joi credincioșii pot consuma pește, vin sau untdelemn.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

sursa: calendarortodox.ro, crestinortodox.ro, mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Robert De Niro, impresionat de tehnologia folosită pentru a-l întineri în filmul “The Irishman”

Publicat

Noile tehnologii de modificare facială îl ajută pe Robert De Niro să arate cu zeci de ani mai tânăr în noul film Netflix “The Irishman”, însă actorul american recunoaşte că este îngrijorat că îmbătrâneşte, relatează dpa.

“Nu ne facem cu toţii griji la sfârşitul zilei? Vă gândiţi la asta, nu? Asta este”, a declarat De Niro pentru dpa şi alte mass-media la Londra.

Starul de la Hollywood joacă alături de Al Pacino şi de Joe Pesci în noul film regizat de Martin Scorsese despre legăturile dintre mafie, sindicate şi politica americană din anii ’60.
Întrucât acţiunea se desfăşoară pe parcusul a câtorva decenii, un software special a fost folosit pentru a-i face pe De Niro şi pe restul vedetelor să pară mai tinere în anumite momente.

“Este minunat că am avut această tehnologie de întinerire a feţei care funcţionează”, a declarat el.

“Iniţial, am vorbit despre modul în care am putea folosi actori mai tineri care să joace în locul nostru. Şi apoi, cu trecerea timpului, acest gen de tehnologie a devenit tot mai avansat”, a mai spus el.

“The Irishman”, bazat pe fapte reale, a ajuns în cinematografe pe 1 noiembrie şi va fi lansat online pe Netflix pe 27 noiembrie.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Lemnul de foc s-a ieftinit cu 17%, cantităţile disponibile fiind mari din cauza furtunilor

Publicat

Preţul lemnului de foc comercializat de stat în Arad, prin ocoalele silvice, a scăzut cu 17% în acest an, cantităţile disponibile fiind de patru ori mai mari decât în anii anteriori, adică 120.000 de metri cubi, din cauza furtunilor violente care au doborât zeci de mii de copaci în pădurile din judeţ, în special în 2017.

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Arad au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că preţurile stabilite în această toamnă pentru lemnul de foc sunt mai mici decât în anii anteriori.

În luna septembrie, instituţia a decis să vândă lemn de foc la preţuri cuprinse între 98 lei pe metru cub şi 265 de lei pe metru cub (fără TVA), în funcţie de specie, sortiment şi condiţia de livrare. De exemplu, lemnul de esenţă tare se vinde cu 128 de lei direct în pădure sau 166 de lei în depozitele ocoalelor silvice, iar lemnul de esenţă moale se vinde cu 98 de lei în pădure şi 136 de lei în depozite.

“Direcţia Silvică a redus preţurile faţă de anul trecut cu 17%, ţinând cont de cerere şi ofertă. Există cantităţi mari de lemn disponibile pe piaţă în acest moment, motiv pentru care a fost necesară scăderea preţurilor. La ocoalele silvice din judeţ există sute de mii de metri cubi rezultaţi din doborâturi, în urma fenomenelor meteorologice severe înregistrate în special în 2017. O parte din cantitate va fi pentru industrie, dar pentru populaţie avem 120.000 de metri cubi de lemn de foc”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Arad, Gelu Zdrenghea.

Oferta ocoalelor silvice este de patru ori mai mare decât în anii anteriori, însă cererea se menţine la 30.000 – 35.000 de metri cubi de lemn de foc pe an. De aceea, în luna noiembrie, Direcţia Silvică a scos la vânzare 5.167 de metri cubi, iar în funcţie de cerere, cantitatea va putea fi mărită în lunile următoare.

Direcţia Silvică Arad gestionează aproximativ 48 la sută din suprafaţa forestieră a judeţului, care are peste 200.000 de hectare. Restul pădurilor sunt private sau ale primăriilor.

În 2017, mai multe furtuni au cauzat pagube importante în pădurile din Arad, fiind doborâţi de vijelii zeci de mii de arbori. Doar în Pădurea Ceala, de la marginea municipiului Arad, autorităţile au inventariat peste 25.000 de arbori rupţi în iunie 2017, echivalentul masei lemnoase exploatate timp de trei decenii. Autorităţile spun că acesta a fost cel mai mare dezastru înregistrat în acest loc în istoria cunoscută.

Pagube însemnate au fost înregistrate în tot judeţul, iar în cursul anilor 2018 şi 2019, ocoalele silvice au curăţat pădurile afectate, rezultând cantităţi mari de lemn disponibile atât pentru firme, care pot cumpăra prin licitaţie publică, cât şi pentru populaţie. AGERPRES

Citește mai departe