Cetăţenii români vor putea călători în state din Uniunea Europeană după data de 3 august 2021 cu paşaport valabil, cu carte electronică de identitate emisă după 3 august, dar şi cu actuala carte de identitate aflată în termen de valabilitate, a declarat comisarul-şef Cătălin Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

El a participat la o conferinţă de presă alături de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, în care a fost anunţat faptul că România este obligată să emită documente electronice de identitate începând din luna august a anului viitor. Săptămâna viitoare va fi organizată o dezbatere publică pe marginea ordonanţei de guvern pe care MAI a iniţiat-o pe acest subiect.

“România este obligată să pună în circulaţie noul act de identitate începând cu 3 august 2021. În ceea ce priveşte costurile, la acest moment, sunt necesare nişte dezvoltări tehnice. Proiectul de ordonanţă supus transparenţei decizionale face tocmai acest lucru, permite MAI să elaboreze un caiet de sarcini, să iniţieze procedurile de achiziţie publică. La finalul acestor proceduri, la finalul implementării vom avea şi costurile totale. În acest moment, în Uniunea Europeană, un astfel de document este eliberat de 17 state membre, cu costuri care variază între 15 şi 40 de euro. România nu poate să depăşească o astfel de limită, ne îndreptăm către limita minimă”, a explicat Cătălin Giulescu.

Oficialul MAI a arătat că regulile privind circulaţia cetăţenilor statelor membre sunt stabilite prin “dreptul Uniunii Europene”, întrebat ce se va întâmpla cu cetăţenii care, alegând să opteze pentru o carte de identitate simplă, nu vor putea să iasă din ţară.

“Nu România stabileşte aceste reguli, regulile sunt stabilite la acest moment de Directiva 38/2004, pe care România a transpus-o prin Ordonanţa de Urgenţă 102/2005 cu modificările şi completările ulterioare. În completare, avem acest Regulament 1.157/2019, o să vedeţi că face trimitere expresă la directiva amintită mai devreme. Regulile sunt stabilite de regulament, adică libera circulaţie a cetăţenilor UE. Indiferent de statul membru al căror cetăţeni sunt, vor putea să călătorească în afara statului al căror cetăţeni sunt doar cu o carte electronică de identitate, confecţionată din policarbonat, cu nişte elemente de securitate stabilite la nivel de principiu de regulament, acest card urmând să aibă un cip de înaltă securitate”, a mai declarat Giulescu.

Şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor a explicat că regulamentul prevede o perioadă de tranziţie la cartea electronică de identitate până la “1 august 2031”.

“Astfel încât chiar şi cărţile care vor fi emise pe 2 august 2021 vor putea fi utilizate până la expirarea valabilităţii acestora. Pe de altă parte, luăm în calcul ca, pentru cei care deja deţin o carte care nu expiră în perioada imediat următoare, de la momentul în care vom elibera primul document de identitate, potrivit unor programări pe care deja le gândim în acest moment, să le permitem să-şi preschimbe anticipat documentul de identitate, chiar dacă acesta se mai află în interiorul perioadei de valabilitate. (…) Deci, în continuare, cetăţenii vor avea ca opţiune paşaportul sau cartea electronică de identitate începând cu 3 august 2021. (…) Este necesară o clarificare: după data 3 august 2021, cetăţenii români vor putea călători în Uniunea Europeană în temeiul unui paşaport valabil, a unei cărţi electronice de identitate emise după data de 3 august sau în baza actualei cărţi de identitate aflată în termen de valabilitate. Acest termen de valabilitate, acest termen de tranziţie urmează să se încheie la data de 2031, adică peste 11 ani şi jumătate din acest moment, aproximativ”, a subliniat Giulescu.

Oficialul MAI a precizat că de la data introducerii cărţii electronice de identitate, vârsta obligatorie de eliberare a actului de identitate va coborî la 12 ani, iar vârsta de la care părinţii, opţional, pot solicita o carte electronică de identitate pentru copii va fi ‘0 ani, de la data naşterii”.

El a explicat, în ceea ce priveşte cardul de sănătate, care ar urma să fi inclus în cartea electronică de identitate, că actualul card de sănătate este “un card cu un cip electronic în care este înscris un certificat de autentificare”.

“În acel cip se găseşte doar un certificat de autentificare. Având în vedere că această funcţie va fi preluată de cartea electronică de identitate, emiterea de către stat a acelui card de sănătate nu mai este necesară, întrucât generează şi un anumit nivel de costuri. În ceea ce priveşte cartea simplă, ea nu va putea să înlocuiască cardul de sănătate, întrucât nu va fi dotată cu acel cip în care să înscriem un certificat electronic de autentificare”, a adăugat comisar-şef Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. AGERPRES

România a preluat joi, în cadrul unei ceremonii militare organizată în Terminalul pasageri al Portului Constanţa, comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), ce va fi exercitată timp de şase luni, în misiuni ce se vor desfăşura în Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Alexandru Mîrşu, a menţionat la finalul evenimentului că preluarea acestei comenzi este o premieră pentru ţara noastră, misiunea grupării NATO fiind de asigurare a libertăţii de navigaţie.

“Misiunea principală a grupării NATO de luptă împotriva minelor, care iată, din acest moment, pentru o perioadă de şase luni, este asumată de Forţele Navale Române, sub comanda Comandamentului NATO, este de a asigura libertatea de navigaţie în principalele porturi, pe principalele căi de comunicaţii, în bazinul Mării Mediterane, cât şi în Marea Egee, Marmara şi, bineînţeles, în Marea Neagră. Este o premieră pentru Forţele Navale Române ca o navă a Forţelor Navale Române să preia comanda şi un stat major condus de un ofiţer de marină să execute această misiune deosebit de importantă într-o grupare permanentă a NATO, în bazinul Mării Mediterane”, a declarat Mîrşu.

Potrivit acestuia, lupta împotriva minelor presupune un întreg complex de activităţi.

“Lupta împotriva minelor este un domeniu deosebit de complicat. Este foarte simplu să creezi pericol de mine, este foarte simplu să lansezi mine sau obiecte care ar semăna cu mine, creând astfel pericolul de navigaţie pe principalele căi de comunicaţii, dar este foarte complicat şi presupune un efort de durată pentru a demina aceste locuri, de a asigura libertatea de navigaţie pe căile de comunicare. Este un efort de lungă durată, este un efort care presupune un întreg complex de activităţi, de la identificare, clasificare şi neutralizare a minelor”, a spus şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Comanda SNMCMG-2, asigurată de căpitan-comandorul Valentin Cătălin Vlad, se va exercita, timp de şase luni, de la bordul navei-comandant, puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române. Din statul major al grupării fac parte şi trei ofiţeri din forţe navale partenere, conform politicii NATO de organizare a grupărilor navale permanente.

Misiunile SNMCMG-2 din perioada ianuarie – iunie 2020, care vor fi desfăşurate în Marea Neagră şi Marea Mediterană, vor fi executate de nave militare din Bulgaria, Germania, Italia, Spania şi Turcia, conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

SNMCMG-2 va acţiona în Marea Neagră şi în Marea Mediterană pentru asigurarea capacităţii de reacţie imediată la nivelul NATO, precum şi pentru creşterea interoperabilităţii dintre forţele navale aliate şi promovarea imaginii Alianţei Nord Atlantice.

O primă activitate conexă este sosirea în Portul Constanţa, în perioada 13-20 ianuarie, a vânătorului de mine turcesc “Akcay” (M 270) şi a dragorului de mine bulgăresc “Priboy” (63), nave ce vor intra în compunerea grupării SNMCMG-2, urmând a desfăşura, împreună cu puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu”, activităţi de pregătire a misiunilor specifice, planificate în Marea Neagră şi Marea Mediterană, conform Statului Major al Forţelor Navale. AGERPRES

Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – ”Bunăstarea animalelor” din pachetul ”Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor” se desfăşoară în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2020, informează joi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.

Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – “Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.

Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora. AGERPRES