Connect with us

ACTUALITATE

Ministerul Justiției va promova desfiinţarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție

Publicat


Ministerul Justiţiei va promova desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), printre motive aflându-se şi opţiunile magistraţilor consultaţi şi criticile formulate în rapoartele de ţară, a anunţat ministrul Cătălin Predoiu, la reuniunea de la Constanţa prilejuită de aniversarea a 15 ani de la înfiinţarea DIICOT.

Totodată, acesta a arătat că viitorul preşedinte al CSM trebuie să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul Consiliului, nu determinat la limită ”pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de ministrul Justiţiei”.

”Ministerul Justiţiei consideră că ar fi extrem de pozitiv, inclusiv ca semnal pentru coeziunea sistemului judiciar, ca viitorul preşedinte al CSM să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul CSM, nu determinat la limită pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de ministrul Justiţiei; o astfel de evoluţie ar răspunde şi criticilor/recomandărilor din cadrul Raportului MCV care constată sciziunile din cadrul CSM şi sistemul judiciar, considerându-le o vulnerabilitate la adresa funcţionalităţii sistemului”, se arată într-un comunicat al MJ.

Ministerul Justiţiei consideră că CSM, inclusiv prin conduita noului preşedinte care va fi ales, trebuie să fie deschis şi constructiv cu partenerii europeni pentru realizarea recomandărilor MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.

De asemenea, MJ îşi exprimă speranţa că până la următoarele şedinţe de Secţie de judecători şi de plen, magistraţii din CSM să dea dovadă de dialog, înţelepciune şi moderaţie şi să genereze o majoritate largă care să aleagă un nou preşedinte al CSM, precizează sursa citată.

”Ministerul Justiţiei consideră că ieşirea din blocajul CSM este o condiţie pentru a se putea aborda temele esenţiale ale anului 2020, modificarea legilor Justiţiei şi a Codurilor penale, îmbunătăţirea Raportului de ţară; începând cu luna februarie 2020, Ministerul Justiţiei va căuta să catalizeze un proces transparent şi cuprinzător, inclusiv la nivelul reprezentării parlamentare, de evaluare a reparaţiilor care trebuie aduse legilor Justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală; acest efort trebuie finalizat prin proiecte care să cuprindă pe cât posibil atât opţiunile concurente ale CSM, organizaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ale organizaţiilor neguvernamentale din domeniul Justiţiei, profesiilor juridice, precum şi ale membrilor Parlamentului din întreg spectrul politic reprezentant în Parlament, în urma unei consistente dezbateri publice şi la nivelul ministerului”, menţionează MJ.

În viziunea Ministerului Justiţiei, proiectele trebuie să includă recomandările Raportului MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.

Predoiu a mai arătat la întâlnirea cu conducerea DIICOT că MJ va sesiza Parlamentul cu proiectele elaborate pe această bază, pentru a fi dezbătute şi aprobate în proceduri parlamentare.

Ministerul Justiţiei a reiterat invitaţia către procurorii din Ministerul Public, inclusiv DIICOT, de a participa la concursurile organizate pentru selecţia candidaturilor pentru procurorii de rang înalt. ”Ministerul Justiţiei subliniază obiectivitatea concursurilor, precum şi faptul că nu există favoriţi sau persoane care ‘vor fura startul’, subliniind responsabilitatea procurorilor faţă de acest proces”, subliniază sursa citată.

Referindu-se la activitatea DIICOT, ministrul Predoiu a arătat că instituţia desfăşoară de 15 ani, cu succese notabile, o activitate esenţială pentru siguranţa cetăţenilor, aplicarea legii şi combaterea infracţionalităţii.

”Cu aproape 10.000 de dosare soluţionate, din care peste 1.500 cu trimiteri în judecată a peste 3.000 de inculpaţi, DIICOT punctează la capitolul eficienţă, cu o rată de 16,5% trimiteri în judecată raportat la numărul de investigaţii, cea mai bună performanţă în cadrul Ministerului Public. Este important ca DIICOT să se concentreze pe stocul de dosare şi să continue performanţele, inclusiv în cazuri complexe şi sensibile din perspectiva interesului cetăţenilor faţă de combaterea infracţionalităţii. Criminalitatea organizată demonstrează o îndrăzneală din ce în ce mai mare şi o multiplicare a formelor de manifestare, iar cetăţenii aşteaptă de la DIICOT şi instituţiile statului o ripostă fermă şi devastatoare la adresa crimei organizate, a traficului de fiinţe umane şi traficului de droguri”, a transmis ministrul la evenimentul DIICOT.

În cadrul reuniunii tehnice care a urmat şedinţei festive, ministrul Justiţiei a mai precizat că sistemul de “law enforcemen” din ţara noastră a fost construit în anii 2000 pentru realităţile din acea perioadă, el trebuie modernizat şi reformat, adaptat provocărilor prezente şi de perspectivă.

”Crima organizată s-a integrat accentuat odată cu globalizarea, inclusiv la noi în ţară, este mai flexibilă, mai dinamică şi din ce în ce mai agresivă, fiind important să primească o ripostă fermă şi inteligentă. Fără o cooperare inter-instituţională, pe modelul practicii altor state democratice, infracţiunile complexe de crimă organizată, terorism, infracţiuni cibernetice, trafic de persoane şi droguri nu pot fi depistate, investigate, inculpate şi condamnate cu succes. Competenţa DIICOT încarcă direcţia excesiv cu cauze minore, afectând concentrarea pe marile grupări de crimă organizată şi acest lucru trebuie corectat”, a mai spus ministrul.

DIICOT trebuie să comunice profesionist în cazurile complexe care pot genera emoţii publice, societatea este în cel mai înalt grad interesată de combaterea crimei organizate şi e nevoie de o astfel de comunicare, a fost mesajul transmis de Predoiu.

Potrivit acestuia, resursele DIICOT trebuie suplimentate, imediat ce problemele bugetare prezente vor fi rezolvate.

”Ministerul Justiţiei se va păstra în limita competenţelor sale, abţinându-se de la orice ingerinţă în dosarele DIICOT. În acelaşi timp însă, Ministerul Justiţiei va sprijini DIICOT în limita competenţelor sale, îi va monitoriza activitatea în cadrul aceloraşi limite”, a dat asigurări Predoiu.

În încheiere, ministrul Justiţiei şi-a exprimat disponibilitatea de a participa constant la astfel de reuniuni în care să se discute cu “cărţile pe masă” problematica activităţii instituţionale a DIICOT şi a Ministerului Public în general.

“DIICOT este principala ‘armă’ de ripostă judiciară a societăţii împotriva crimei organizate, traficului de persoane, droguri, infracţiuni cibernetice şi terorism şi MJ aşteaptă de la DIICOT o acţiune energică şi profesionistă în continuare. Cadrul legal şi suportul logistic sunt aspecte cheie pentru eficienţa DIICOT şi Ministerul Justiţiei a notat acest lucru. Succesul DIICOT depinde şi de cooperarea cu partenerii instituţionali pe baze legale transparente şi eficiente, pe modelul bunelor practici din alte state democratice. Am notat opţiunea deschisă, categorică, lipsită de echivoc a procurorilor DIICOT pentru desfiinţarea SIIJ. În câteva luni, sperăm să fim pe drumul cel bun în acţiunea de reparare a daunelor aduse legislaţiei şi structurii Ministerului Public, să facem paşi în recâştigarea coerenţei sistemului de ‘law enforcemen’ şi a Justiţiei în general”, a conchis ministrul Justiţiei. AGERPRES

ACTUALITATE

Cartea de identitate electronică va fi emisă începând cu 3 august 2021. Până când vor putea călători românii în UE și cu actuala carte de identitate

Publicat

buletin

Cetăţenii români vor putea călători în state din Uniunea Europeană după data de 3 august 2021 cu paşaport valabil, cu carte electronică de identitate emisă după 3 august, dar şi cu actuala carte de identitate aflată în termen de valabilitate, a declarat comisarul-şef Cătălin Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

El a participat la o conferinţă de presă alături de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, în care a fost anunţat faptul că România este obligată să emită documente electronice de identitate începând din luna august a anului viitor. Săptămâna viitoare va fi organizată o dezbatere publică pe marginea ordonanţei de guvern pe care MAI a iniţiat-o pe acest subiect.

“România este obligată să pună în circulaţie noul act de identitate începând cu 3 august 2021. În ceea ce priveşte costurile, la acest moment, sunt necesare nişte dezvoltări tehnice. Proiectul de ordonanţă supus transparenţei decizionale face tocmai acest lucru, permite MAI să elaboreze un caiet de sarcini, să iniţieze procedurile de achiziţie publică. La finalul acestor proceduri, la finalul implementării vom avea şi costurile totale. În acest moment, în Uniunea Europeană, un astfel de document este eliberat de 17 state membre, cu costuri care variază între 15 şi 40 de euro. România nu poate să depăşească o astfel de limită, ne îndreptăm către limita minimă”, a explicat Cătălin Giulescu.

Oficialul MAI a arătat că regulile privind circulaţia cetăţenilor statelor membre sunt stabilite prin “dreptul Uniunii Europene”, întrebat ce se va întâmpla cu cetăţenii care, alegând să opteze pentru o carte de identitate simplă, nu vor putea să iasă din ţară.

“Nu România stabileşte aceste reguli, regulile sunt stabilite la acest moment de Directiva 38/2004, pe care România a transpus-o prin Ordonanţa de Urgenţă 102/2005 cu modificările şi completările ulterioare. În completare, avem acest Regulament 1.157/2019, o să vedeţi că face trimitere expresă la directiva amintită mai devreme. Regulile sunt stabilite de regulament, adică libera circulaţie a cetăţenilor UE. Indiferent de statul membru al căror cetăţeni sunt, vor putea să călătorească în afara statului al căror cetăţeni sunt doar cu o carte electronică de identitate, confecţionată din policarbonat, cu nişte elemente de securitate stabilite la nivel de principiu de regulament, acest card urmând să aibă un cip de înaltă securitate”, a mai declarat Giulescu.

Şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor a explicat că regulamentul prevede o perioadă de tranziţie la cartea electronică de identitate până la “1 august 2031”.

“Astfel încât chiar şi cărţile care vor fi emise pe 2 august 2021 vor putea fi utilizate până la expirarea valabilităţii acestora. Pe de altă parte, luăm în calcul ca, pentru cei care deja deţin o carte care nu expiră în perioada imediat următoare, de la momentul în care vom elibera primul document de identitate, potrivit unor programări pe care deja le gândim în acest moment, să le permitem să-şi preschimbe anticipat documentul de identitate, chiar dacă acesta se mai află în interiorul perioadei de valabilitate. (…) Deci, în continuare, cetăţenii vor avea ca opţiune paşaportul sau cartea electronică de identitate începând cu 3 august 2021. (…) Este necesară o clarificare: după data 3 august 2021, cetăţenii români vor putea călători în Uniunea Europeană în temeiul unui paşaport valabil, a unei cărţi electronice de identitate emise după data de 3 august sau în baza actualei cărţi de identitate aflată în termen de valabilitate. Acest termen de valabilitate, acest termen de tranziţie urmează să se încheie la data de 2031, adică peste 11 ani şi jumătate din acest moment, aproximativ”, a subliniat Giulescu.

Oficialul MAI a precizat că de la data introducerii cărţii electronice de identitate, vârsta obligatorie de eliberare a actului de identitate va coborî la 12 ani, iar vârsta de la care părinţii, opţional, pot solicita o carte electronică de identitate pentru copii va fi ‘0 ani, de la data naşterii”.

El a explicat, în ceea ce priveşte cardul de sănătate, care ar urma să fi inclus în cartea electronică de identitate, că actualul card de sănătate este “un card cu un cip electronic în care este înscris un certificat de autentificare”.

“În acel cip se găseşte doar un certificat de autentificare. Având în vedere că această funcţie va fi preluată de cartea electronică de identitate, emiterea de către stat a acelui card de sănătate nu mai este necesară, întrucât generează şi un anumit nivel de costuri. În ceea ce priveşte cartea simplă, ea nu va putea să înlocuiască cardul de sănătate, întrucât nu va fi dotată cu acel cip în care să înscriem un certificat electronic de autentificare”, a adăugat comisar-şef Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a preluat, în premieră, comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor

Publicat

România a preluat joi, în cadrul unei ceremonii militare organizată în Terminalul pasageri al Portului Constanţa, comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), ce va fi exercitată timp de şase luni, în misiuni ce se vor desfăşura în Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Alexandru Mîrşu, a menţionat la finalul evenimentului că preluarea acestei comenzi este o premieră pentru ţara noastră, misiunea grupării NATO fiind de asigurare a libertăţii de navigaţie.

“Misiunea principală a grupării NATO de luptă împotriva minelor, care iată, din acest moment, pentru o perioadă de şase luni, este asumată de Forţele Navale Române, sub comanda Comandamentului NATO, este de a asigura libertatea de navigaţie în principalele porturi, pe principalele căi de comunicaţii, în bazinul Mării Mediterane, cât şi în Marea Egee, Marmara şi, bineînţeles, în Marea Neagră. Este o premieră pentru Forţele Navale Române ca o navă a Forţelor Navale Române să preia comanda şi un stat major condus de un ofiţer de marină să execute această misiune deosebit de importantă într-o grupare permanentă a NATO, în bazinul Mării Mediterane”, a declarat Mîrşu.

Potrivit acestuia, lupta împotriva minelor presupune un întreg complex de activităţi.

“Lupta împotriva minelor este un domeniu deosebit de complicat. Este foarte simplu să creezi pericol de mine, este foarte simplu să lansezi mine sau obiecte care ar semăna cu mine, creând astfel pericolul de navigaţie pe principalele căi de comunicaţii, dar este foarte complicat şi presupune un efort de durată pentru a demina aceste locuri, de a asigura libertatea de navigaţie pe căile de comunicare. Este un efort de lungă durată, este un efort care presupune un întreg complex de activităţi, de la identificare, clasificare şi neutralizare a minelor”, a spus şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Comanda SNMCMG-2, asigurată de căpitan-comandorul Valentin Cătălin Vlad, se va exercita, timp de şase luni, de la bordul navei-comandant, puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române. Din statul major al grupării fac parte şi trei ofiţeri din forţe navale partenere, conform politicii NATO de organizare a grupărilor navale permanente.

Misiunile SNMCMG-2 din perioada ianuarie – iunie 2020, care vor fi desfăşurate în Marea Neagră şi Marea Mediterană, vor fi executate de nave militare din Bulgaria, Germania, Italia, Spania şi Turcia, conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

SNMCMG-2 va acţiona în Marea Neagră şi în Marea Mediterană pentru asigurarea capacităţii de reacţie imediată la nivelul NATO, precum şi pentru creşterea interoperabilităţii dintre forţele navale aliate şi promovarea imaginii Alianţei Nord Atlantice.

O primă activitate conexă este sosirea în Portul Constanţa, în perioada 13-20 ianuarie, a vânătorului de mine turcesc “Akcay” (M 270) şi a dragorului de mine bulgăresc “Priboy” (63), nave ce vor intra în compunerea grupării SNMCMG-2, urmând a desfăşura, împreună cu puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu”, activităţi de pregătire a misiunilor specifice, planificate în Marea Neagră şi Marea Mediterană, conform Statului Major al Forţelor Navale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

YouTube, acuzată de un ONG că şi-ar fi direcţionat utilizatorii spre conţinut video care neagă schimbările climatice

Publicat

Sursa foto: YouTube/facebook.com

YouTube ar fi direcţionat milioane de utilizatori către conţinut video ce neagă schimbările climatice, a acuzat joi un ONG american care a solicitat platformei să stopeze ”promovarea gratuită a dezinformării”, relatează AFP.

16 procente dintre cele o sută de clipuri video cele mai vizionate, cu termenul ”încălzire globală”, conţineau informaţii eronate, iar primele zece clipuri video cu cele mai multe vizualizări au fost accesate, în medie, de peste un milion de ori fiecare, a afirmat ONG-ul cu sediul în New York, într-un raport.

YouTube a răspuns dând asigurări că face tot posibilul să reducă materialele video ”problematice” şi să evidenţieze, în schimb, sursele cu autoritate, precum şi să afişeze studii referitoare la schimbările climatice şi la alte subiecte.

Pe de altă parte, platforma de partajare video aparţinând Google şi-a apărat poziţia susţinând că în timp ce va continua să elimine conţinutul care promovează ura, aşa cum este definit prin politica sa, violent sau fraudulos, nu va cenzura conţinutul care nu-i încalcă regulile. ”Sistemele noastre de recomandare nu sunt concepute pentru a filtra sau retrograda videoclipuri sau canale pe baza unor puncte de vedere specifice”, a subliniat YouTube la solicitarea AFP.

Platforma a amintit că ”a investit semnificativ în reducerea recomandărilor cu un conţinut problematic şi a dezinformării şi în înmulţirea celor din surse recunoscute”.

Organizaţia Avaaz a explicat că a eliminat rezultatele căutărilor efectuate pe YouTube folosind termenii ”încălzire globală”, ”schimbări climatice” şi ”manipulare climatică” pentru a vedea ce conţinut suplimentar propune platforma. Proporţia conţinutului video potenţial înşelător a crescut la 21 de procente pentru termenul ”manipulare climatică”, dar a scăzut la 8 procente pentru ”schimbări climatice”, a precizat ONG-ul, care primeşte petiţii pe platforma sa şi susţine că ”permite cetăţenilor să influenţeze deciziile politice la nivel mondial”.

“Nu este vorba despre libertatea de exprimare, ci de publicitate gratuită”, a declarat într-un comunicat Julie Deruy, director de campanii în cadrul Avaaz.

”YouTube propune conţinut video inexact, care riscă să creeze confuzie în rândul oamenilor în legătură cu una dintre cele mai mari crize din vremurile noastre”, a precizat reprezentanta ONG-ului.

O căutare efectuată de AFP pe YouTube cu termenul ”încălzire globală” a oferit o pagină cu rezultate în fruntea cărora se află o căsuţă ce conţine un rezumat Wikipedia asupra subiectului şi un link către pagina enciclopediei online. Lista clipurilor video sugerate pe această temă a fost dominată de surse precum National Geographic, NASA, TED şi principalele organisme media, inclusiv CBS, PBS, Sky News şi AFP.

În 2019, conform YouTube, consumul de conţinut din surse cu autoritate a crescut cu 60 de procente.

“Prioritizăm surse cu autoritate pentru milioane de căutări şi propunem link-uri cu informaţii pe subiecte susceptibile să facă loc dezinformării – inclusiv despre schimbările climatice – pentru a oferi context”, a indicat YouTube.

Avaaz a solicitat YouTube să retragă toate clipurile video de dezinformare pe tema schimbărilor climatice din recomandările sale şi să se asigure că acest conţinut nu produce venituri din reclame. De asemenea, asociaţia doreşte ca YouTube să colaboreze cu specialişti în fact-checking (verificare de informaţii) şi să afişeze sfaturi cu unele corecturi ale materialelor video care conţin date false despre schimbările climatice.

Potrivit Avaaz, YouTube a plasat automat publicitate în anumite materiale video contestate, permiţând serviciului şi creatorilor de conţinut să câştige bani.

Acest lucru se poate aplica în cazul materialelor video de ştiri care exprimă aspecte divergente din dezbaterea privind schimbările climatice, notează AFP.

YouTube oferă deja publicitarilor sisteme care împiedică afişarea reclamelor acestora pe anumite tipuri de conţinut, cum ar fi discuţiile pe tema schimbărilor climatice.

Samsung, L’Oréal, Danone şi grupurile pentru protejarea mediului Greenpeace şi Friends of the Earth au solicitat pe YouTube să reducă dezinformarea climatică, a declarat Avaaz. ”YouTube nu ar trebui să ofere, să sugereze, să promoveze, să facă publicitate sau să conducă utilizatorii spre dezinformare”, a spus Deruy.AGERPRES

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fermierii pot depune la APIA cereri de plată pentru bunăstarea păsărilor

Publicat

bani

Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – ”Bunăstarea animalelor” din pachetul ”Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor” se desfăşoară în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2020, informează joi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.

Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – “Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.

Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora. AGERPRES

Citește mai departe