Connect with us

ECONOMIE

Controale la firmele cu fonduri europene dar care au încasat şi şomaj tehnic

Publicat



bani lei

Firmele care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic sunt verificate, dar se vor face controale şi la PFA-uri sau la întreprinderi familiale, a declarat, luni, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

“În cea mai mare parte mi-au fost confirmate aşteptările. Sunt, însă, şi destule situaţii din altă categorie. Sper să reuşesc să scot odată şi odată din amorţire Inspecţia Muncii să iasă pe teren şi să facă aceste verificări. Sunt şi companii care au intrat în panică şi urmează să fie verificată situaţia celor care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic.

Există mai multe verificări care se fac în continuu. Se fac verificări nu numai la firme, ci şi la PFA-uri, la întreprinderi familiale. Avem mai multe culoare pe care le verificăm. Folosesc foarte mult şi semnalele de la oameni care îmi scriu, fără exagerare, câteva sute de mesaje pe zi, despre anumite probleme inclusiv pe această speţă. Săptămânal, am o situaţie, dar repet în cea mai mare parte aşteptările mi-au fost confirmate.

Dacă ne uităm la ce aveam de ales, între un sistem ultra complex de verificare, am preferat să folosesc o cale de muncă. În cea mai mare parte sunt oameni corecţi, dar mai avem şi probleme”, a spus Alexandru, la Europa FM.

Conform datelor centralizate de Inspecţia Muncii şi publicate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, publicate luni, la nivel naţional se înregistrau 403.459 de contracte de muncă ca fiind încetate.

Dintre cele 403.459 contracte de muncă înregistrate ca încetate, un număr de 71.603 sunt din categoria Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 71.300 din Industria prelucrătoare şi 59.583 din Construcţii.

De asemenea, numărul contractelor de muncă suspendate înregistrate, vineri, în evidenţele Inspecţiei Muncii, era de 586.462. Dintre acestea, 150.225 sunt din Industria prelucrătoare, 96.322 sunt din domeniul Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, şi 100.069 din domeniul Hoteluri şi Restaurante. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Guvernul a pregătit proiecte de OUG privind programul flexibil de muncă şi zilierii şi sezonierii

Publicat

Două proiecte de ordonanţă de urgenţă, unul privind programul flexibil de muncă şi celălalt de sprijin pentru muncitorii zilieri şi sezonieri, au fost pregătite de Guvern, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

“În mod evident, având în vedere pulsul pieţei, piaţa muncii, semnalele de la antreprenori, resimţim nevoia de a pregăti un nou set de măsuri de sprijin. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este pregătit să vină în discuţia cu dumneavoastră pe două proiecte de ordonanţă, conturate în baza discuţiilor avute, în baza experienţei altor ţări cu care ne-am consultat şi, bineînţeles, în acord cu ceea ce poate programul SURE să acopere”, a declarat Violeta Alexandru, joi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organizată în sistem de videoconferinţă.

O primă prezentare se referă la programul flexibil Kurzarbeit.

“Propunerea noastră este să completăm Codul Muncii (…) Din punctul meu de vedere, îmi menţin propunerea ca în Codul Muncii, prin ordonanţa pe care o iniţiem, să introducem un capitol pentru aceste situaţii excepţionale, adică în situaţii de urgenţă, în situaţii de alertă, repet, în situaţii excepţionale, nu pentru totdeauna (…), venim cu următoarele propuneri pe care le trec în revistă pe scurt. Practic, plata salariului brut pentru fiecare angajat care va fi beneficiar al acestei măsuri de muncă flexibilă se va împărţi între angajator, care va acoperi cel puţin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă şi stat, care va acoperi 75% din diferenţa între salariul de bază brut din contract înainte de perioada de criză şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare reducerii programului. Aceasta este esenţa prevederii noastre”, a spus Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a precizat că Executivul se gândeşte la o perioadă de implementare a măsurii de “până la sfârşitul anului sau 3 luni”.

“Mecanismul propus este de decontare, adică angajatorii vor acoperi aceste sume, după care vor prezenta solicitările aferente Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. (…) Avem în vedere ca această măsură să se adreseze şi persoanelor independente, profesioniştilor, celor care lucrează în alte forme de muncă, având în vedere oportunitatea pe care ne-o creează SURE”, a explicat Violeta Alexandru.

Ea a adăugat că, în varianta propusă de Guvern, “decizia de modificare a timpului de lucru să se comunice salariatului cu cel puţin 3 zile lucrătoare anterioare producerii modificării”.

“Angajatorul are obligaţia să informeze sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, anterior, bineînţeles, comunicării deciziei salariatului. În baza comunicării deciziei angajaţilor se operează modificările corespunzătoare în Revisal. În luna următoare în care programul de lucru a fost redus se achită integral sumele datorate către angajat, adică salariul pentru timpul de lucru efectiv prestat în luna precedentă şi suma datorată către stat. Se achită integral contribuţiile către stat pentru timpul de lucru prestat şi pentru suma alocată de stat. În baza documentelor necesare se solicită de către fiecare angajat prin mijloace electronice decontul de AJOFM-urile din judeţele în care respectiva societate comercială are sediul, iar AJPFM intenţionăm să facă decontul în 15, suntem dispuşi să ne asumăm şi 10 zile lucrătoare”, a spus Alexandru.

Ministrul a adăugat că intenţia Guvernului este ca măsura să se aplice doar în câteva domenii.

“Propunerea noastră este să se aplice în următoarele domenii identificate ca fiind domeniile cele mai vulnerabile în acest moment în legătură cu această măsură, şi anume: agricultură, turism, organizări evenimente şi HORECA”, a spus Violeta Alexandru.

Violeta Alexandru s-a referit şi la a doua măsură avută în vedere de Guvern privind “acoperirea într-un procent de 35% din remuneraţia cuvenită celor care lucrează în activităţi de tip zilier”.

“Şi, repet, domeniile pe care le adresăm aici sunt agricultura, turismul, organizări de evenimente şi HORECA. Bonusul se acordă lunar prin intermediul beneficiarului de lucrări acelor zilieri care desfăşoară activităţi în luna respectivă, proporţional cu numărul de ore lucrate, am spus noi, dar nu mai puţin de 4 ore pe zi lucrate. (…) Sumele se plătesc către beneficiarii de lucrări cărora li se decontează, apoi, prin AJPIS-uri”, a declarat ministrul.

Violeta Alexandru a trecut în revistă şi măsura care îi priveşte pe cei care desfăşoară activităţi sezoniere.

“Şi aici avem în vedere acordarea unui sprijin în cuantum de 41,5% din costul salarial aferent zilelor lucrate, nu mai puţin din 41,5% din câştigul salarial mediu brut. E vorba despre cei care desfăşoară activităţi sezoniere în baza contractelor individuale de muncă, deci nu în alte forme contractuale şi mecanismul rămâne acelaşi, angajatorul plăteşte integral contravaloarea muncii prestate urmând să deconteze prin AJOFM “, a explicat ministrul.

Violeta Alexandru a precizat că Guvernul ia în calcul şi o prevedere în domeniul telemuncii, în sensul ca fiecărui telesalariat “să se acorde un sprijin financiar,(…) de 2.500 de lei pentru achiziţionarea de echipamente, de tehnologia informaţiei, suma urmând să se acorde tot prin AJOFM-uri angajatorilor care au statut de microîntreprinderi pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă toată perioada stării de urgenţă şi de alertă”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cererile de granturi pentru programe de promovare a produselor agricole pot fi transmise electronic până la 27 august

Publicat

APIA teren agricol

Cererile de propuneri de granturi pentru programe simple şi pentru programe multinaţionale de promovare a produselor agricole, puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţări terţe în vederea restabilirii situaţiei pieţei, se pot transmite electronic până la data de 27 august, a anunţat, miercuri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat transmis AGERPRES.

“Anunţurile privind lansarea cererilor de propuneri şi documentaţia tehnică au fost publicate în cadrul Programului anual de lucru 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 216 din data de 30.06.2020 şi pe site-ul CHAFEA”, se menţionează în comunicat.

Bugetul disponibil este de 5 milioane de euro pentru programele simple şi de 5 milioane de euro pentru programele multinaţionale.

Potrivit sursei citate, durata programelor este de un an, iar contribuţia financiară a Uniunii Europene este de 85% din valoarea cheltuielilor eligibile, diferenţa fiind contribuţia proprie a beneficiarilor.

“Beneficiarii sunt: organizaţii profesionale sau interprofesionale stabilite într-un stat membru şi grupurile definite la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului; organizaţii de producători sau asociaţii de organizaţii de producători, recunoscute de un stat membru sau organisme din sectorul agroalimentar care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească misiuni de serviciu public clar definite în acest sector, înfiinţate cu cel puţin doi ani înainte de data lansării cererii de propuneri, toate categoriile trebuie să fie reprezentative, în condiţiile menţionate în cererile de propuneri”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit APIA, sectoarele de produse vizate sunt: fructe şi legume, excluzând fructele şi legumele procesate; vin; plante vii şi alte plante, bulbi, rădăcini şi alte asemenea, flori tăiate şi frunziş ornamental; lapte şi produse lactate; cartofi pentru procesare cu excepţia cartofilor proaspeţi, iar în relaţie cu produsele menţionate, pot fi avute în vedere şi sistemele prevăzute la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 1144/2014.

Reprezentanţii APIA precizează că programele pot fi implementate pe piaţa internă sau în orice ţară terţă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Firmele mici vor primi un grant de 2.000 de euro de la Guvern, pentru plata chiriilor, utilităţilor şi datoriilor

Publicat

bani

Firmele mici vor primi granturi de sprijin în valoare de 2.000 de euro fiecare, măsură pentru care Guvernul va aloca un buget de 100 de milioane de euro, potrivit Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, publicat miercuri.

Acest sprijin va fi oferit firmelor din toate domeniile, pentru finanţarea cheltuielilor privind stocurile, datoriile către furnizori, chiriile şi utilităţile. Guvernul estimează că vor fi 50.000 de beneficiari.

Pentru schema de ajutor pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19 va fi alocat un buget de 160 de milioane de lei, care va merge la finanţarea chiriilor pentru perioada în care desfăşurarea activităţii comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă.

Un buget de 350 de milioane de euro reprezintă granturi pentru firmele din domeniile HoReCa, turism, transporturi, evenimente, pentru repornirea activităţilor economice, iar valoarea unui grant este de maximum 125.000 de euro.

Pentru investiţii şi reconversia economică a IMM-urilor, se vor oferi granturi între 50.000 – 200.000, în industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii.

Totodată, planul include programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor: granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1, cu o alocare maximă de 200.000 euro pe proiect, iar bugetul alocat este de 117 milioane de euro.

Vor fi acordate granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2, în valoare de 200.000 – 1.000.000 euro, cu un buget total de 450 milioane de euro; granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional, între 2 şi 6 milioane de euro şi granturi pentru start-up-uri pentru studenţi în domenii competitive şi inovative, cu valoarea de 40.000 euro pentru două locuri de muncă create şi până la 100.000 de euro pentru cinci locuri de muncă.

Pentru digitalizarea IMM-urilor sunt puse la dispoziţie 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, cu un buget total de 150 milioane de euro.

Totodată, programul Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) va finanţa start-up-urile inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro, de care vor beneficia aproximativ 7.000 de noi IMM-uri. Pentru finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor pentru IMM-uri se vor da granturi de 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, bugetul total fiind de 30 milioane de euro.

Planul conţine şi scheme pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agro-alimentare: finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, cu 120 milioane de euro, achiziţia de echipamente pentru irigaţii – 6.000 de euro pe beneficiar, în total 48 de milioane de euro; granturi de finanţare pentru antreprenoriatul rural – buget de 200 de milioane de euro; instalarea tinerilor fermieri – buget de 42 de miioane de euro.

Alte programe de finanţare sunt cele pentru investiţii noi – buget de 1,5 miliarde de lei anual până în 2023 şi schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională – buget de 450 milioane de lei anual până în 2025.

Totodată, este precizat şi programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru şi investiţii pentru IMM-uri, cu un plafon de 15 miliarde de lei, garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari – 8 miliarde de lei, programe de garantare pentru asigurarea lichidităţilor – 1 miliard de lei, program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ – 1,5 miliarde lei/factoring; 1,5 miliarde lei/scontare, program de garantare a leasingului de echipamente şi utilaje – 1,5 miliarde de lei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut anul trecut cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi non-alcoolice din Uniunea Europeană

Publicat

cumparaturi

Românii au plătit şi în 2019 cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană pentru un coş de alimente şi băuturi non-alcoolice, respectiv 66% din preţul mediu la nivelul UE, la polul opus fiind danezii care pentru acelaşi coş de produse au plătit 129% din preţul mediu la nivelul UE, arată datele publicate joi de Eurostat.

În cazul României, datele Eurostat pentru anul 2019 sunt identice cu cele din 2018 când vine vorba de acest coş de alimente şi băuturi non-alcoolice comparabile.

De asemenea, preţurile la băuturi alcoolice şi ţigări variază între 62% din media UE în Bulgaria, 74% în Polonia, 75% în Ungaria şi România, şi până la 188% din media UE în Irlanda.

Când vine vorba de preţurile la restaurante şi hoteluri, acestea sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât în Bulgaria, acesta fiind categoria unde se observă cea mai mare diferenţă de preţuri între statele membre. Potrivit Eurostat, în 2019, preţurile variau între 60% sau mai puţin din media UE în Bulgaria (45%) şi România (54%) şi până la 156% din media UE în Danemarca.

În schimb, cele mai mici diferenţe de preţuri se înregistrează în cazul electrocasnicelor, unde preţurile variază între 91% din media din UE în Polonia şi 111% din media din UE în Franţa. Aceasta este de altfel şi categoria de produse la care preţurile din România se apropie cel mai mult de media din UE, în 2019 fiind la 97% din media UE.

Pe total, cele mai mici preţuri din UE se înregistrează în Bulgaria (53% din media UE) şi România (55% din media UE), la polul opus fiind Danemarca (141% din media din UE), Irlanda (134%), Luxemburg (131%), Finlanda (127%) şi Suedia (121%). Cu alte cuvinte, preţurile pentru bunuri şi servicii în interiorul UE sunt de trei ori mai mari în cel mai scump stat membru, decât în cel mai ieftin stat membru. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate