România îşi va păstra primul loc în Uniunea Europeană şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea soarelui şi la porumb. Până la această dată (1 octombrie - n. r.) am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea soarelui ne apropiem de final - avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă la 68%, iar la strugurii pentru vin la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii nu facem estimări", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Petre Daea.

În 2019, suprafaţa însămânţată cu porumb depăşeşte 2,65 milioane hectare, iar cea cu floarea soarelui 1,16 milioane hectare, în creştere faţă de anul trecut când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane hectare, iar cele cu floarea soarelui 1,01 milioane hectare.

Creşterea suprafeţelor cultivate cu aceste două culturi s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea soarelui, fie cu porumb, a explicat Petre Daea.

În acest context, şeful de la Agricultură a anunţat că şi anul acesta România îşi va păstra primul loc în UE la producţiile de porumb şi de floarea soarelui.

"Pot să vă spun că la floarea soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală", a subliniat Daea.

Întrebat despre recolta de porumb obţinută anul trecut, de peste 18 milioane de tone, pentru care Comisia Europeană (CE) a cerut României să-şi revizuiască cifrele, răspunsul ministrului Agriculturii a venit prompt: "Noi nu am revizuit nimic".

"Acolo a fost o scăpare de informaţii dată de o persoană care lucrează în România, nu-i dau numele, dar am făcut o adresă să ne explice de unde a luat aceste producţii şi ce a stat la baza calculelor pe care le-a prezentat. Noi nu am revizuit nimic. Noi nu comunicăm la UE, comunică Institutul Naţional de Statistică şi nu poţi să pui la îndoială datele respective, datele puse la dispoziţie de instituţiile statului luate pe bază de semnătură de la producători. Acolo era vorba de o estimare, deci nu avem ce mai discuta pe această temă. Ea a fost pregătită de nişte oameni care văd cu alte dioptrii realizările din România. Eu mă folosesc de ochi fără ajutor din afară şi de datele pe care le dau fermieri când consemnează pe proprie semnătură ce producţii au fost realizate", a comentat ministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, România a intrat în UE în anul 2007, "un an greu", cu 3 milioane de tone grâu, iar dacă raportarea se face la următorul an, 2008, cu 7,1 milioane tone, însă, în ultimii trei ani, recolta a depăşit 10 milioane de tone, "ceea ce demonstrează o constanţă a realizării producţiei, validând astfel capacitatea tehnologică a fermierilor".

"Vă mai dau nişte cifre: dacă în 2007 realizam, în România, la cereale păioase (orz, grâu, secară şi orzoaica de toamnă şi de primăvară) 4 milioane de tone, în 2008 aproape 9 milioane de tone, din 2017 şi până în 2019 în fiecare an am depăşit 12 milioane de tone. În aceste condiţii, estimez că producţia totală de cereale boabe va fi anul acesta în jur de 30 de milioane de tone. Ne înscriem cu o producţie apropiată celei de anul trecut, care a fost vârful, de 31 de milioane de tone. În 2007, am avut o producţie totală de 7,8 milioane de tone de cereale boabe, iar după 10 ani, în 2017, de peste 27 de milioane de tone, în 2018 - 31 de milioane de tone - şi în acest an, după cum spuneam, aproximativ 30 de milioane de tone. La plante uleioase (floarea soarelui, soia şi rapiţă) în 2007 făceam un milion de tone, în 2008 - 1,94 milioane de tone, în 2017 - 4,9 milioane de tone, în 2018 - 5,1 milioane de tone, iar în 2019, pentru că am întors rapiţa, producţia va fi mai mică faţă de anul trecut, respectiv de 4,1 milioane de tone, dar de patru ori mai mare decât în anul 2007", a precizat şeful de la Agricultură.

Întrebat la cât estimează valoarea producţiei agricole în anul 2019, Daea a răspuns: "Vom vedea la sfârşitul recoltării, în orice caz va fi apropiată de anul trecut, pentru că preţurile sunt asemănătoare".

"Preţul cerealelor a oscilat în campanie, dar acolo unde fermierii şi-au făcut contracte din timp s-a obţinut un preţ bun", a adăugat el.

Potrivit datelor semidefinitive anunţate la finele lunii iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS), valoarea producţiei agricole în anul 2018 a crescut cu 7,2% comparativ cu anul precedent, totalizând 86,34 miliarde de lei.

Producţia vegetală şi serviciile agricole au crescut în 2018 cu 11,5% şi, respectiv, cu 16,9%, în timp ce producţia animală a scăzut cu 2,6%. Astfel, valoarea producţiei vegetale a depăşit 61,21 miliarde de lei, cea animală - 23,9 miliarde de lei, iar ramura serviciilor agricole - 1,22 miliarde de lei. Datele definitive pentru 2018 vor fi anunţate de INS în data de 15 octombrie 2019.

În 2017, valoarea producţiei agricole s-a situat la 78,49 miliarde de lei, cu 12,5% mai mare decât în 2016. Producţia vegetală a urcat cu 19,5% faţă de anul anterior, în timp ce producţia animală s-a diminuat cu 0,4%. În ceea ce priveşte valoarea serviciilor agricole, aceasta a fost, în general, nesemnificativă, în anul 2017 contribuind cu numai 1,2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, arată datele INS. AGERPRES