Connect with us

ACTUALITATE

Ministrul Agriculturii: România îşi va păstra primul loc în Uniunea Europeană şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea

Publicat



România îşi va păstra primul loc în Uniunea Europeană şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

“În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea soarelui şi la porumb. Până la această dată (1 octombrie – n. r.) am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea soarelui ne apropiem de final – avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă la 68%, iar la strugurii pentru vin la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii nu facem estimări”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Petre Daea.

În 2019, suprafaţa însămânţată cu porumb depăşeşte 2,65 milioane hectare, iar cea cu floarea soarelui 1,16 milioane hectare, în creştere faţă de anul trecut când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane hectare, iar cele cu floarea soarelui 1,01 milioane hectare.

Creşterea suprafeţelor cultivate cu aceste două culturi s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea soarelui, fie cu porumb, a explicat Petre Daea.

În acest context, şeful de la Agricultură a anunţat că şi anul acesta România îşi va păstra primul loc în UE la producţiile de porumb şi de floarea soarelui.

“Pot să vă spun că la floarea soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală”, a subliniat Daea.

Întrebat despre recolta de porumb obţinută anul trecut, de peste 18 milioane de tone, pentru care Comisia Europeană (CE) a cerut României să-şi revizuiască cifrele, răspunsul ministrului Agriculturii a venit prompt: “Noi nu am revizuit nimic”.

“Acolo a fost o scăpare de informaţii dată de o persoană care lucrează în România, nu-i dau numele, dar am făcut o adresă să ne explice de unde a luat aceste producţii şi ce a stat la baza calculelor pe care le-a prezentat. Noi nu am revizuit nimic. Noi nu comunicăm la UE, comunică Institutul Naţional de Statistică şi nu poţi să pui la îndoială datele respective, datele puse la dispoziţie de instituţiile statului luate pe bază de semnătură de la producători. Acolo era vorba de o estimare, deci nu avem ce mai discuta pe această temă. Ea a fost pregătită de nişte oameni care văd cu alte dioptrii realizările din România. Eu mă folosesc de ochi fără ajutor din afară şi de datele pe care le dau fermieri când consemnează pe proprie semnătură ce producţii au fost realizate”, a comentat ministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, România a intrat în UE în anul 2007, “un an greu”, cu 3 milioane de tone grâu, iar dacă raportarea se face la următorul an, 2008, cu 7,1 milioane tone, însă, în ultimii trei ani, recolta a depăşit 10 milioane de tone, “ceea ce demonstrează o constanţă a realizării producţiei, validând astfel capacitatea tehnologică a fermierilor”.

“Vă mai dau nişte cifre: dacă în 2007 realizam, în România, la cereale păioase (orz, grâu, secară şi orzoaica de toamnă şi de primăvară) 4 milioane de tone, în 2008 aproape 9 milioane de tone, din 2017 şi până în 2019 în fiecare an am depăşit 12 milioane de tone. În aceste condiţii, estimez că producţia totală de cereale boabe va fi anul acesta în jur de 30 de milioane de tone. Ne înscriem cu o producţie apropiată celei de anul trecut, care a fost vârful, de 31 de milioane de tone. În 2007, am avut o producţie totală de 7,8 milioane de tone de cereale boabe, iar după 10 ani, în 2017, de peste 27 de milioane de tone, în 2018 – 31 de milioane de tone – şi în acest an, după cum spuneam, aproximativ 30 de milioane de tone. La plante uleioase (floarea soarelui, soia şi rapiţă) în 2007 făceam un milion de tone, în 2008 – 1,94 milioane de tone, în 2017 – 4,9 milioane de tone, în 2018 – 5,1 milioane de tone, iar în 2019, pentru că am întors rapiţa, producţia va fi mai mică faţă de anul trecut, respectiv de 4,1 milioane de tone, dar de patru ori mai mare decât în anul 2007”, a precizat şeful de la Agricultură.

Întrebat la cât estimează valoarea producţiei agricole în anul 2019, Daea a răspuns: “Vom vedea la sfârşitul recoltării, în orice caz va fi apropiată de anul trecut, pentru că preţurile sunt asemănătoare”.

“Preţul cerealelor a oscilat în campanie, dar acolo unde fermierii şi-au făcut contracte din timp s-a obţinut un preţ bun”, a adăugat el.

Potrivit datelor semidefinitive anunţate la finele lunii iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS), valoarea producţiei agricole în anul 2018 a crescut cu 7,2% comparativ cu anul precedent, totalizând 86,34 miliarde de lei.

Producţia vegetală şi serviciile agricole au crescut în 2018 cu 11,5% şi, respectiv, cu 16,9%, în timp ce producţia animală a scăzut cu 2,6%. Astfel, valoarea producţiei vegetale a depăşit 61,21 miliarde de lei, cea animală – 23,9 miliarde de lei, iar ramura serviciilor agricole – 1,22 miliarde de lei. Datele definitive pentru 2018 vor fi anunţate de INS în data de 15 octombrie 2019.

În 2017, valoarea producţiei agricole s-a situat la 78,49 miliarde de lei, cu 12,5% mai mare decât în 2016. Producţia vegetală a urcat cu 19,5% faţă de anul anterior, în timp ce producţia animală s-a diminuat cu 0,4%. În ceea ce priveşte valoarea serviciilor agricole, aceasta a fost, în general, nesemnificativă, în anul 2017 contribuind cu numai 1,2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, arată datele INS. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Sezonul de schi în stațiunea Poiana Brașov ar putea fi prelungit până la sfârşitul lunii aprilie

Publicat

Municipalitatea braşoveană ia în calcul prelungirea sezonului de schi în staţiunea Poiana Braşov până la sfârşitul lunii aprilie, având în vedere starea pârtiilor, dar şi faptul că, atât schiorii, cât şi agenţii economici respectă măsurile dispuse pentru reducerea riscului de răspândire a coronavirusului.

“Am avut discuţii cu cei care se ocupă de întreţinerea pârtiilor, cu cei care se ocupă de transportul pe cablu şi cu cei din Poiană, astfel încât, cu siguranţă, ne dorim să prelungim perioada în care vom putea schia. Luăm în calcul prelungirea sezonului de schi până la sfârşitul lunii, dar vom veni cu evaluări săptămânale, să constatăm care este starea pârtiilor. Cu siguranţă săptămâna viitoare vom putea schia fără probleme în Poiana Braşov”, a declarat viceprimarul Sebastian Rusu.

Conform unei informări transmisă de Biroul de presă al Primăriei Braşov, săptămânal, factorii implicaţi vor face o analiză a stării tehnice a pârtiilor şi a modului în care turiştii şi agenţii economici respectă măsurile anti-COVID-19.

“Săptămâna viitoare se va face o nouă analiză şi, dacă cele două criterii – referitoare la măsurile anti-COVID şi la starea tehnică a pârtiilor – sunt îndeplinite, şi va mai exista şi cerere, atunci sezonul va putea fi prelungit până la sfârşitul lunii. Autorităţile iau în calcul, inclusiv, posibilitatea, din cauza reducerii stratului de zăpadă, închiderii doar a anumitor pârtii”, se arată în informarea citată.

Conform hotărârii adoptate de autoritatea locală, administratorul sistemului de transport pe cablu a creat culoare foarte lungi pentru schiori în zona de aşteptare pentru a se evita aglomeraţia, iar în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică unităţile de alimentaţie publică aflate la o distanţă mai mică de 100 de metri de marginea pârtiei vând doar produse alimentare ambalate şi băuturi non-alcoolice îmbuteliate, în regim take-away.

Doar turiştii care sunt cazaţi în cabanele/hotelurile în care funcţionează acele unităţi de alimentaţie publică pot fi serviţi în regim normal.

Până la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat aproape 2 milioane de treceri prin turnichete (1.955.483 de treceri), a menţionat sursa citată.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Departamentele de vânzări, în preferinţele românilor pentru un loc de muncă, în luna martie

Publicat

laptop calculator

Aproape jumătate din totalul aplicărilor pentru un loc de muncă s-au îndreptat către departamentele de vânzări, conform datelor centralizate de o platformă de recrutare online, publicate miercuri.

Potrivit eJobs, în luna martie a acestui an au fost înregistrate pe platformă 1,4 milioane de aplicări, iar aproape 700.000 au fost alocate poziţiilor deschise în departamentele de vânzări din cadrul companiilor care angajează în prezent.

De altfel, acesta este departamentul care atrage cei mai mulţi candidaţi atât din rândul specialiştilor cu experienţă medie (2-5 ani), cât şi din rândul tinerilor aflaţi la început de carieră (0-2 ani de experienţă). În schimb, cel mai puţin, pentru aceste departamente, aplică managerii, chiar dacă sectorul vânzărilor, respectiv retailul, este una dintre industriile pe care le caută cel mai mult.

În topul celor mai căutate departamente, însă cu o treime din aplicările primite de joburile din vânzări, sunt cele de administrativ/logistică, unde cei mai activi sunt candidaţii mid-level şi entry level.

Clasamentul este continuat de departamentele de relaţii clienţi/call center, marketing şi financiar/contabilitate. De asemenea, creşteri se înregistrează, de la o lună la alta, şi pentru departamentele IT din cadrul companiilor locale.

Conform analizei, un interes scăzut pentru un loc de muncă s-a consemnat, în luna martie, la departamentele de merchandising, resurse umane şi achiziţii.

În ceea ce priveşte aplicările pentru joburi în străinătate, tot departamentele de vânzări atrag cele mai multe aplicări, cu 30% din numărul total. Acestea sunt urmate de domeniile: construcţii/instalaţii, producţie, transport/distribuţie şi financiar/contabilitate.

Lansată în anul 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România şi liderul pieţei locale de profil, iar începând cu anul 2012 a devenit parte a grupului Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich, Elveţia.

Peste două milioane de utilizatori unici folosesc, în fiecare lună, serviciile platformei de recrutare, în timp ce, zilnic, sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

La ora actuală, mai mult de 23.000 de locuri de muncă pentru România şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Danemarca devine prima ţară din UE care renunţă la vaccinul AstraZeneca

Publicat

Danemarca renunţă definitiv la vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 din cauza efectelor secundare “rare” dar “grave”, au anunţat miercuri autorităţile sale sanitare, în urma acestei decizii ţara scandinavă devenind prima din Europa care nu va mai utiliza acest ser, relatează AFP şi DPA.

În pofida avizelor Agenţiei europene pentru medicamente şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, favorabile utilizării sale, “campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca”, a anunţat directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, în cadrul unei conferinţe de presă.

Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, potrivit autorităţilor.

Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.

Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.

Chiar dacă a confirmat pe 8 aprilie o legătură cu cazurile foarte rare de tromboză grave, EMA a estimat că beneficiile vaccinului depăşesc în continuare riscurile.

Majoritatea ţărilor europene care au suspendat utilizarea vaccinului au reluat-o, cel mai adesea fixând o limită de vârstă.

Africa de Sud a renunţat la ser în februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

Renunţarea la vaccin înseamnă o prelungire cu trei săptămâni a programului danez de imunizare, care prevede vaccinarea tuturor celor de peste 16 ani până în luna iulie.

În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMM Invest, cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii. A fost accesat de 25.586 IMM-uri

Publicat

bani lei

IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar anul trecut a fost accesat de 25.586 de IMM-uri, a declarat, miercuri, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Dumitru Nancu.

“IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii.Cifrele arată că anul 2020 a fost principala sursă de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă programul a debutat la 1 iunie cu prima garanţie acordată de către Fondul de Garantare şi cu primul credit, una din patru IMM-uri erau bancabile, am închis anul cu două din patru, deci jumătate din IMM-urile care au accesat programul IMM Invest au fost bancabile. De ce spun că este cel mai important? Cifrele demonstrează acest lucru, pentru că 10% din mediul de afaceri din perspectiva veniturilor au accesat acest program.

Am derulat programul prin 21 de instituţii financiar-bancare. A fost un an în care doar pe IMM Invest au fost acordate finanţări record, 25.586 de IMM-uri beneficiind de acest program. Totalul de finanţare pe care sistemul financiar-bancar l-a infuzat în economie a fost de 15 miliarde de lei, aproximativ 1,5% din PIB. Cred că este cea mai mare injecţie de capital”, a declarat Dumitru Nancu, în cadrul unei conferinţe organizată de Banca Comercială Română şi FNGCIMM, privind noutăţile programului IMM Invest în 2021 şi rezultatele obţinute anul trecut.

După închiderea programului, la 31 decembrie, FNGCIMM a făcut impactul fiscal şi a constatat că cele 25.586 de IMM-uri şi-au continuat activitatea şi acest program a dus la salvarea a 443.000 de angajaţi. Nancu a spus că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2019 numărul de şomeri era 375.000, iar dacă nu era acest program şomajul se dubla.

De asemenea, el a menţionat că totalul contribuţiilor de muncă, CAS, CASS, impozit pe venit, concedii de asigurări medicale, respectiv cât au plătit înapoi aceste IMM-uri, este de 7,7 miliarde de lei, Taxa pe Valoare Adăugată pe care acestea au întors-o la bugetul statului este de 36 de miliarde de lei, iar impozitul pe venit, de 1,6 miliarde de lei. Astfel, statul a garantat cu 12 miliarde de lei, instituţiile financiar-bancare au acordat credite în valoare de 15 miliarde de lei, iar total impozite şi taxe pe care le-au plătit aceste IMM-uri a fost de 12,9 miliarde de lei. El

Programul IMM Invest a avut un efect de multiplicare în economie de şapte ori

În ceea ce priveşte planurile pentru acest an, Dumitru Nancu a afirmat că Guvernul a fost foarte receptiv la nevoia IMM-urilor şi normele de aplicare pentru programele IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Factor, IMM Leasing. Acestea au fost publicate luni în Monitorul Oficial, iar întreprinderile se pot înscrie în platforma IMM Invest şi Agro Invest.

El a menţionat că au fost aduse unele modificări programului, iar Comisia Europeană a fost notificată în acest sens. Agerpres

Citește mai departe