Connect with us

ACTUALITATE

Ministrul Agriculturii: România îşi va păstra primul loc în Uniunea Europeană şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea

Publicat


România îşi va păstra primul loc în Uniunea Europeană şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

“În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea soarelui şi la porumb. Până la această dată (1 octombrie – n. r.) am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea soarelui ne apropiem de final – avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă la 68%, iar la strugurii pentru vin la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii nu facem estimări”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Petre Daea.

În 2019, suprafaţa însămânţată cu porumb depăşeşte 2,65 milioane hectare, iar cea cu floarea soarelui 1,16 milioane hectare, în creştere faţă de anul trecut când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane hectare, iar cele cu floarea soarelui 1,01 milioane hectare.

Creşterea suprafeţelor cultivate cu aceste două culturi s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea soarelui, fie cu porumb, a explicat Petre Daea.

În acest context, şeful de la Agricultură a anunţat că şi anul acesta România îşi va păstra primul loc în UE la producţiile de porumb şi de floarea soarelui.

“Pot să vă spun că la floarea soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală”, a subliniat Daea.

Întrebat despre recolta de porumb obţinută anul trecut, de peste 18 milioane de tone, pentru care Comisia Europeană (CE) a cerut României să-şi revizuiască cifrele, răspunsul ministrului Agriculturii a venit prompt: “Noi nu am revizuit nimic”.

“Acolo a fost o scăpare de informaţii dată de o persoană care lucrează în România, nu-i dau numele, dar am făcut o adresă să ne explice de unde a luat aceste producţii şi ce a stat la baza calculelor pe care le-a prezentat. Noi nu am revizuit nimic. Noi nu comunicăm la UE, comunică Institutul Naţional de Statistică şi nu poţi să pui la îndoială datele respective, datele puse la dispoziţie de instituţiile statului luate pe bază de semnătură de la producători. Acolo era vorba de o estimare, deci nu avem ce mai discuta pe această temă. Ea a fost pregătită de nişte oameni care văd cu alte dioptrii realizările din România. Eu mă folosesc de ochi fără ajutor din afară şi de datele pe care le dau fermieri când consemnează pe proprie semnătură ce producţii au fost realizate”, a comentat ministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, România a intrat în UE în anul 2007, “un an greu”, cu 3 milioane de tone grâu, iar dacă raportarea se face la următorul an, 2008, cu 7,1 milioane tone, însă, în ultimii trei ani, recolta a depăşit 10 milioane de tone, “ceea ce demonstrează o constanţă a realizării producţiei, validând astfel capacitatea tehnologică a fermierilor”.

“Vă mai dau nişte cifre: dacă în 2007 realizam, în România, la cereale păioase (orz, grâu, secară şi orzoaica de toamnă şi de primăvară) 4 milioane de tone, în 2008 aproape 9 milioane de tone, din 2017 şi până în 2019 în fiecare an am depăşit 12 milioane de tone. În aceste condiţii, estimez că producţia totală de cereale boabe va fi anul acesta în jur de 30 de milioane de tone. Ne înscriem cu o producţie apropiată celei de anul trecut, care a fost vârful, de 31 de milioane de tone. În 2007, am avut o producţie totală de 7,8 milioane de tone de cereale boabe, iar după 10 ani, în 2017, de peste 27 de milioane de tone, în 2018 – 31 de milioane de tone – şi în acest an, după cum spuneam, aproximativ 30 de milioane de tone. La plante uleioase (floarea soarelui, soia şi rapiţă) în 2007 făceam un milion de tone, în 2008 – 1,94 milioane de tone, în 2017 – 4,9 milioane de tone, în 2018 – 5,1 milioane de tone, iar în 2019, pentru că am întors rapiţa, producţia va fi mai mică faţă de anul trecut, respectiv de 4,1 milioane de tone, dar de patru ori mai mare decât în anul 2007”, a precizat şeful de la Agricultură.

Întrebat la cât estimează valoarea producţiei agricole în anul 2019, Daea a răspuns: “Vom vedea la sfârşitul recoltării, în orice caz va fi apropiată de anul trecut, pentru că preţurile sunt asemănătoare”.

“Preţul cerealelor a oscilat în campanie, dar acolo unde fermierii şi-au făcut contracte din timp s-a obţinut un preţ bun”, a adăugat el.

Potrivit datelor semidefinitive anunţate la finele lunii iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS), valoarea producţiei agricole în anul 2018 a crescut cu 7,2% comparativ cu anul precedent, totalizând 86,34 miliarde de lei.

Producţia vegetală şi serviciile agricole au crescut în 2018 cu 11,5% şi, respectiv, cu 16,9%, în timp ce producţia animală a scăzut cu 2,6%. Astfel, valoarea producţiei vegetale a depăşit 61,21 miliarde de lei, cea animală – 23,9 miliarde de lei, iar ramura serviciilor agricole – 1,22 miliarde de lei. Datele definitive pentru 2018 vor fi anunţate de INS în data de 15 octombrie 2019.

În 2017, valoarea producţiei agricole s-a situat la 78,49 miliarde de lei, cu 12,5% mai mare decât în 2016. Producţia vegetală a urcat cu 19,5% faţă de anul anterior, în timp ce producţia animală s-a diminuat cu 0,4%. În ceea ce priveşte valoarea serviciilor agricole, aceasta a fost, în general, nesemnificativă, în anul 2017 contribuind cu numai 1,2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, arată datele INS. AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Mai mult de jumătate dintre români recunosc că au avut neînţelegeri în cuplu, din cauza banilor

Publicat

bani

Peste 51% dintre români recunosc că au avut neînţelegeri în cuplu din cauza banilor, iar printre subiectele cele mai frecvente de ceartă se numără cheltuielile prea mari sau zgârcenia, arată o cercetare realizată de Banca Comercială Română, prin Şcoala de Bani.

Studiul “Banii în cuplu” mai arată că românii preferă să îşi ţină banii la comun (67%), să administreze împreună bugetul familiei (77%), însă cu toate acestea doar 41% dintre aceştia au conturi de economii comune.

“Prin acest studiu ne-am dorit să analizăm, în principal, dacă gestionarea bugetului personal şi deciziile financiare le afectează în vreun fel românilor relaţia de cuplu, mai ales că suntem în preajma sărbătorii iubirii. Ne aşteptam ca banii să provoace neînţelegeri în cuplu, însă dincolo de aceste neînţelegeri vrem să tragem un semnal de alarmă cu privire la importanţa gestionării eficiente a bugetului familiei şi a înţelegerii nevoilor fiecăruia dintre parteneri, astfel încât să trăim în armonie unii cu ceilalţi şi cu banii noştri. Românii au nevoie de instrumente care să-i ajute să-şi folosească banii, motiv pentru care vom continua şi în 2020 programul Şcoala de Bani, prin care ne propunem să le oferim românilor posibilitatea de a învăţa cum să ia decizii financiare mai bune pentru o viaţă împlinită”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Şcoala de Bani.

Mai mult de jumătate dintre români contribuie în mod egal la cheltuielile în casă

Concluziile studiului “Banii în cuplu” mai arată că 60% dintre respondenţii la studiu contribuie în mod egal la cheltuielile în casă, iar 65% dintre români nu au ascuns niciodată economii sau bonusuri faţă de partener.

În ceea ce priveşte stilul de a-şi gestiona banii, 64% dintre respondenţi spun că stilul de a-şi gestiona banii este diferit de cel al partenerului, 51% dintre aceştia menţionând că partenerul este chibzuit, 19% afirmă că este foarte chibzuit, iar 25% afirmă că este foarte cheltuitor.

În schimb, în ceea ce priveşte economiile, 30% pun bani deoparte pentru sănătate şi educaţia copiilor, 25% pentru vacanţe, 26% pentru casă, iar restul pentru pensie, maşină şi alte lucruri. De asemenea, 98% dintre respondenţi spun că se consultă cu partenerul înainte de a face achiziţii majore.

Studiul mai arată că printre subiectele cele mai frecvente de ceartă se numără obiceiurile financiare: cheltuieli prea mari, zgârcenie, cheltuieli uzuale, plan de economii şi decizii majore de achiziţii.

Studiul “Banii în cuplu” a fost realizat online de către Şcoala de Bani în perioada 14-23 februarie, fiind completat de 1.000 respondenţi, preponderent din mediul urban, cu vârsta între 18 şi 55 de ani.

Şcoala de Bani este programul de educaţie financiară al Băncii Comerciale Române. În ultimii doi ani, peste 1.500 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educaţie financiară, şi au reuşit să ofere astfel de cursuri către aproximativ 370.000 de români. Şcoala de Bani a înscris România în Cartea Recordurilor, organizând cea mai mare lecţie de educaţie financiară din lume. Au participat 13.230 de persoane din 25 de oraşe din ţară.

Banca Comercială Română (BCR) este membră a Erste Group. BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 21 de centre de afaceri şi 22 de birouri mobile dedicate companiilor şi 431 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. Banca are o reţea naţională de peste 2.000 de bancomate şi 15.300 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi.

Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. 47.700 de angajaţi deservesc 16,2 milioane de clienţi în cadrul a 2.500 de filiale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). La sfârşitul lui 2018, Erste Group deţinea active totale în valoare de 236,8 miliarde de euro, înregistra un profit net de 1,79 miliarde de euro, precum şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (Basel 3 implementat integral) la 13,5%. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Locuitorii din Mureș invitați de ADR Centru la o dezbatere privind destinația fondurilor europene atrase în județ

Publicat

Cetățenii din Mureș sunt invitați de Europe Direct Regiunea Centru și ADR Centru să participe la o dezbatere în care pot afla mai multe informații despre destinația fondurilor europene atrase în județ până acum și despre ”faptele” realizate de către administrați publică prin care direct sau indirect fiecare cetățean beneficiază de rezultatele acestor proiecte.

Dezbaterea va avea loc miercuri, 26 februarie 2020, începând cu ora 11.00, la Sala Mare de ședințe a Consiliului Județean Mureș, din municipiul Târgu Mureș., iar discuțiile se vor axa pe proiectele finalizate sau care sunt în curs de implementare, pe atribuțiile și regulile fondurilor europene, pe fondurile nerambursabile din următoarea perioadă de finanțare și pe proiectele ce asigură dezvoltarea resurselor umane.

”Sunt peste 6 miliarde de lei fonduri europene atrase în județul Mureș, în ultimii ani, prin programele operaționale derulate fie la nivel local fie de la nivel național. În județul Mureș putem vedea mediul de afaceri care este atât de bine dezvoltat, dar și oferta turistică care are locuri unice în țară. Nu trebuie să omitem faptul că proiectul SMURD și dotarea echipajelor de intervenție în situații de urgență prin fonduri europene a pornit în 2007 de la Târgu Mureș și a fost preluat în toată țara. Așteptăm cetățenii din județ să vină alături de noi pentru a ne adresa întrebări, pentru a își lămuri incertitudinile, pentru a afla direct de la reprezentanții autorităților publice locale și de la experții desemnați pentru gestionarea fondurilor europene, date despre impactul activității lor asupra calității vieții din județ, dar și despre viitoarele proiecte prin care se va îmbunătății viața tuturor” a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Pe lângă reprezentanții organizatorilor, vor mai lua cuvântul reprezentanții Consiliului Județean, ai Primăriei Municipiului Târgu Mureș, reprezentanții AFIR – agenția națională ce gestionează fonduri europene în mediul rural, precum și ai OIR POSDRU care vor vorbi de programul european ce investește în formarea și dezvoltarea resurselor umane.

Sunt invitați toți cetățenii din județ, să participe și să se implice în acest eveniment, dacă sunt interesați să afle care sunt proiectele europene care au susținut dezvoltarea din ultimii ani în municipiile și orașele din județ, care vor să știe destinația fondurilor europene în mediul rural din sate și comune, dar și care e impactul proiectelor de formare profesională din Regiunea Centru.

Toți participanții vor primi din partea organizatorilor materiale informative și promoționale, vor putea vizita expoziția cu imagini a proiectelor finanțate din fonduri europene și vor putea continua discuțiile cu invitații la o cafea.

Pentru participare, înscrierea la eveniment se face prin accesarea link-ului următor: http://tiny.cc/ekx7jz.

Context evenimente:

Pentru a cunoaște cât mai mulți cetățeni proiectele finanțate prin fonduri europene din Regiunea Centru, sunt organizate o suită de dezbateri, cu scopul de a transmite publicului larg informații cât mai complete și punctuale asupra amplorii și impactului fondurilor europene atrase în fiecare județ din regiune: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Sub forma unei caravane de informare a cetățeniilor, sunt organizate, în fiecare municipiu reședință de județ, câte un eveniment deschis publicului la care se estimează o participare de circa 100 persoane.

Toți invitații au rolul de a prezenta cetățenilor din fiecare județ al Regiunii care este nivelul resurselor financiare alocate și locul unde sunt investite fondurile europene, care sunt rezultatele obținute și beneficiile pe termen lung al proiectelor.

Organizatori:

Prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, autoritățile locale și județene, organizațiile ne-guvernamentale și întreprinzătorii din Regiune au acces la fondurile europene derulate, în special prin Programul Operațional Regional.

Tot prin ADR Centru, comunitățile din Regiune vor avea acces la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru finanțarea de investiții în sectorul productiv, infrastructură, educație, sănătate, dezvoltare locală și întreprinderi mici și mijlocii.

ADR Centru s-a preocupat constant de informarea cetățenilor în privința rezultatelor și beneficiilor aduse comunității de proiectele europene și de inițiativele care au susținut îmbunătățirea calității vieții cetățenilor într-un ritm rapid.

Începând cu anul 2013, prin proiectul Europe Direct Regiunea Centru, echipa ADR Centru propune și derulează activități de comunicare și informare dedicate elevilor, studenților, mass-media, șomerilor, angajaților, angajatorilor.

Bugetul activităților este asigurat de Comisia Europeană pentru realizarea acestor activități vizează îmbunătățirea cunoștințelor publicului larg cu privire la activitățile Comisiei Europene în contextul Politicii de Coeziune. Aceasta cuprinde instrumentele financiare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul de Coeziune (CF) și Fondul Social European (FSE) este prezentă zilnic în viața cetățenilor europeni, de peste 30 de ani.

Această politică este cea mai apropiată de cetățeni, deoarece sprijină programele pentru 11 obiective tematice, acoperind o treime din bugetul Uniunii. Cu toate acestea, oamenii încă nu sunt pe deplin conștienți de valoarea adăugată a politicii de coeziune în regiunea lor.

Evenimentele propuse promovează beneficiile aduse de către Politica de Coeziune în fiecare regiune și implicarea cetățenilor în evaluarea valorii adăugate a acestei politicii în fiecare regiune, dar, în același timp, stimulează dezbaterile în formate interactive și inovatoare pentru toate categoriile de public țintă.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Aurul a atins un maxim istoric: 240,4606 lei/gram. Leul s-a apreciat uşor faţă de euro

Publicat

Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 6,94 lei (2,97%), până la o cotaţie de 240,4606 de lei, de la 233,5122 lei, cât anunţase vineri Banca Naţională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare record.

Pentru moneda europeană, BNR a afişat, luni, un curs de 4,8024 lei pentru un euro, mai mic cu 0,02 bani faţă de cotaţia de 4,8026 lei pentru un euro, stabilită în şedinţa anterioară.

Leul s-a apreciat şi în raport cu dolarul american, cursul anunţat fiind de 4,4395 lei, în scădere cu 0,67 bani (-0,15%), comparativ cu valoarea de vineri, respectiv 4,4462 de lei pentru moneda americană.

Totodată, leul a câştigat teren şi în faţa francului elveţian, ajungând la o cotaţie de 4,5257 lei, cu 0,01 bani sub cuantumul din şedinţa anterioară, de 4,5258 lei pentru un franc.

În plan extern, monedele asiatice erau în scădere luni pe măsură ce răspândirea rapidă a coronavirusului dincolo de China a alimentat temerile referitoare la o pandemie şi i-a determinat pe investitori să se îndrepte spre aur şi dolari pentru siguranţă, transmite Reuters. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Italia a anunțat al patrulea deces din cauza coronavirusului. Numărul persoanelor infectate a depășit 200

Publicat

coronavirus

Oficialitățile italiene au anunțat al patrulea deces cauzat de coronavirus. Este vorba despre un italian în vârstă de 84 de ani, care a fost infectat cu noul coronavirus.

Oficialitățile italiene menționează însă că toate cele patru persoane care au decedat în Italia aveau probleme de sănătate atunci când au luat virusul.

Vezi CORONAVIRUS – HARTA LIVE: Evoluția epidemiei de COVID-19 la nivel global

Numărul total de persoane infectate cu Covid-19 în Italia a ajuns la este 200, în doar două zile, țara devenind astfel cel mai mare focar din Europa.

Guvernul italian a luat mai multe măsuri de protecție, printre care restricționarea accesului în 11 localități, izolând zecile de mii de persoane care locuiesc aici.

Cele mai afectate zone din Italia sunt Lombardia și Veneto.  Încă de vineri seară au fost impuse restricții, printre care și cursuri suspendate în școli, restaurante, baruri șibirouri publice închise.

Românii care se întorc din Italia din zonele afectate de coronavirus vor sta 14 zile în carantină.

Citește mai departe