Polițiștii din Răcari, în timp ce se aflau pe Dumul Național 71, pe raza localității Contești, județul Dâmbovița, au încercat să oprească un autoturism care depășise viteza legală.

Șoferul nu s-a conformat, astfel că polițiștii au trecut la urmărirea acestuia.

Ulterior, șoferul un tânăr de 19 ani, în timp ce se afla pe raza localității Heleșteu, ar fi pierdut controlul asupra directiei de deplasare, ar fi părăsit partea carosabilă și s-ar fi răsturnat într-un șanț.

În urma accidentului, un bărbat de 40 de ani, pasager în autoturism, a fost rănit.

Șoferul urmează să fie sancționat, iar permisul de conducere îi va fi reținut.

Acesta a fost înregistrat cu un aparat de măsurare a vitezei de deplasare, în timp ce circula cu viteză de 182 de km/h.

Totodată, polițiștii au întocmit un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Accident rutier sâmbătă după-amiază în localitatea Nireș, comuna Mica, județul Cluj.

Un motociclist de 32 de ani care se deplasa pe DJ 161D a pierdut controlul asupra direcției, intrând în coliziune cu un cap de pod.

La fața locului s-au deplasat polițiștii, împreună cu un echipaj SMURD, bărbatului fiindu-i aplicate manevre de resuscitare, însă a murit.

În urma verificărilor, s-a stabilit că nu poseda permis de conducere.

Un motociclist a fost lovit, sâmbătă, de o mașină pe o stradă din comuna Prundeni, județul Vâlcea.

Polițiștii din Drăgășani anunță că au intervenit la accidentul produs în comuna Prundeni, sat Calina.

Un autoturism condus de un bărbat din Drăgășani a intrat în coliziune cu un motociclist, un bărbat din comuna Prundeni.

Motociclistul este rănit usor, fiind transportat la spital.

Cei doi nu au consumat alcool.

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, crede că în România numărul infecțiilor este de 4 ori mai mare decât cel raportat, adică 20.000.

Beatrice Mahler a spus la Digi24, răspunzând unei întrebări, că, în opinia sa, în România sunt cu 4 ori mai multe cazuri de COVID decât cele raportate, respectiv 20.000, scrie Mediafax.

„Cred că este o combinație de tulpini care circulă, care creează o paletă diferită de simptome și pe care nu avem cum să o evidențiem fără secvențiere genică”, a afirmat Mahler.

Întrebată cum simte Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” „realitatea cifrelor”, Mahler a răspuns că în spital este cea mai dificilă perioadă pe care medicii au petrecut-o în ultimul an, în condițiile în care dificultatea cazurilor a crescut considerabil.

„Aproape tot pavilionul respectiv s-a transformat într-o secție de terapie intensivă, pentru că pacienții care vin ajung cu forme extrem de severe. (…) Sunt pacienți care vin de acasă și unii nu vor să rămână internați pentru că le este frică de spital. Sunt pacienți care ajung în spital cu saturație extrem de mică și vin extrem de târziu, moment în care apar complicații. (…) Este acea lipsă permanentă de paturi suplimentare sau nevoie de paturi suplimentare pe care ca instituție o poți gestiona doar până la un punct, după care medicul de gardă se vede în imposiblitatea de a găsi soluții și acest lucru este extrem de stresant”, a afirmat managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Întrebată dacă sunt pacienți țineți pe hol, conectați la tubul de oxigen, Mahler a răspuns că medicii au încercat să nu îi țină pe hol, ci în paturi așezate în toate camerele posibile.

În ce privește raportarea cazurilor, Beatrice Mahler a spus că sunt foarte multe persoane care își fac teste rapide acasă care ies pozitive și care, chiar dacă au buna intenție de a raporta testele pozitive, acestea nu pot fi încadrate în raportarea națională, pentru că nu există această posibilitate: „Ori până când nu vom încerca să vedem și această latură, acești pacienți care vor să fie luați în calcul, pentru că ei sunt de bună credință, vom avea un minus important”.

Totodată, Beatrice Mahler a declarat că din punctul ei de vedere cazurile sunt mai grele pentru că s-a schimbat boala: „cazurile care au forme de evoluție severă ajung să dezvolte forme brutal de violente, cu necesar crescut de oxigen”.

Anul trecut, medicii aveau „un tablou”: „aveam debutul bolii, după 6 – 7 zile pacientul avea evoluția către forma critică – acel procent de 5% unde era cazul -. În acest moment avem o categorie de pacienți care ajung să stea acasă până ziua 12-13 cu saturație normală la domiciliu și care ajung către finalul perioadei – ziua 13-a sau a 14-a – la spital, când le scade saturația și se simt rău. Aceștia au nevoie nu de 5 litri de oxigen, nu de 10 litri, ci de o concentrație foarte mare de oxigen”.

Boala acum este mai agresivă, cel puțin a pacienților internați la Institutul „Marius Nasta”. Anul trecut, a spus Mahler, erau insuficiențe renale, respiratorii, dar mai puține complicații trombotice: „în secții acum avem pacienți cu evoluție aparent bună, spunem familiei că în câteva zile ar putea să meargă acasă după cum evoluează parametri și la un moment dat familia primește un telefon și este anunțată că a decedat și nu înțelege ce se întâmplă”.